Linkuri accesibilitate

Nikola Tesla, „inginerul cosmic”


În practica medicală, „Tesla” (T) măsoară puterea rezonanței magnetice. Genialul inventator Nikola Tesla (1856–1943) a avut numeroase contribuții științifice remarcabile. Născut în fostul Imperiu Austro-Ungar, azi Serbia, a emigrat în Statele Unite la vârsta de 28 de ani și, după o prolifică viață dedicată științei, a murit la New York, la vârsta de 87 de ani. A fost al doilea copil din cei cinci ai mariajului dintre Milutin Tesla, un preot ortodox sârb, și Đuka Mandić, de asemenea, fiica unui slujitor al bisericii. Nikola a studiat fizica și matematica la Universitatea din Graz și mai apoi filosofie, la Praga.

În Statele Unite, a lucrat pentru Thomas Edison, în a cărui companie s-a aflat de la bun început. Biografii lui Tesla sugerează că divergențele dintre cei doi erau adesea generate de genialitatea lui Tesla și egoismul lui Edison, care-i plătea sârbului un salariu nedemn. Această mare rivalitate s-a hrănit și din opțiunile concrete ale fiecăruia: Edison prefera generatoarele de curent continuu, în vreme ce Tesla le prefera pe cele de curent alternativ, aparent mai puternice, mai ieftine și capabile să transmită voltaje înalte la distanțe mai mari.

Căutând investitori care să-i finanțeze activitatea, Tesla a fost angajat de antreprenorii Westinghouse și J. P. Morgan, care și-au clădit imperiile, măcar în parte, pe descoperirile europeanului. Alternatorul a bătut cu siguranță propunerile lui Edison. Tesla a reușit să adapteze cu iscusință principiul rotației câmpului magnetic pentru a construi un motor cu inducție, dar și sistemele polifazice pentru generarea, transmiterea, distribuirea și folosirea energiei electrice (sistem utilizat astăzi cam peste tot în lume).

Nikola Tesla a patentat peste 700 de invenții de-a lungul vieții. După mulți, inventarea radioului a fost pe nedrept atribuită lui Marconi, care ar fi beneficiat de sistemul radio patentat de Tesla încă din 1896 (lucru demonstrat de schemele, diagramele și publicațiile sârbului din epocă). Evident, în 1901, Marconi a reușit să transmită primele semnale radio între Marea Britanie și Newfoundland, fapt ce i-a adus și un Premiu Nobel în 1909.

Tesla a folosit razele X pentru a-și investiga propriul creier, în sesiuni cuprinse între 20–40 de minute. A fost primul care a sugerat că razele X pot avea un rol terapeutic. Tot el a inventat și diatermia, metodă terapeutică extrem de utilă în chirurgie. A avut, așadar, contribuții fantastice nu doar în tehnologie, ci și în medicină. Pe lista sa scurtă mai putem adăuga radarul (chiar dacă cel creditat a fost Robert A. Watson-Watt) sau dispozitivele teleghidate. Tot el a vorbit prima oară despre posibilitatea unor microscoape electronice sau a cuptoarelor cu microunde. Într-un sens mai larg, a anticipat transmisia fără fir a imaginilor video, roboții, armele controlate de la distanță și lumina fluorescentă.

Nikola Tesla a sugerat inclusiv posibilitatea unei rețele universale de informație gratuită, prin ionosferă, o idee care ne face să ne gândim la actualul Internet. În 1890, a organizat o expoziție în care a iluminat becuri fără niciun cablu, doar cu energia care îi trecea prin corp și fără să-i provoace vreo vătămare. S-a pus mereu în slujba pasiunii sale de inventator, de multe ori la modul cel mai fizic. Obsesia vieții a rămas transmiterea energiei pe cale radio (fără fir). O dată, într-unul din laboratoarele din Manhattan, în timpul experimentelor sale, a provocat în mod conștient o pseudo-explozie. Ideea lui era aceea de a zdruncina clădirile învecinate asemeni unui cutremur, însă cu precauțiile necesare privind eventualele pagube.

A fost un mare visător, preocupat de lucrurile practice în viață, și nu s-a aflat în nicio relație amoroasă știută, alegând să trăiască plin de fobii și obsesii, precum ideea fixă legată de numărul 3 (înconjura fiecare clădire de câte trei ori înainte să pătrundă). A trăit în mod auster și nu și-a dorit bani decât pentru cercetare și contribuțiile în folosul umanității. A murit în sărăcie într-un hotel din Manhattan.

În 1912, Comitetul Nobel anunțase că Tesla și Edison urmau să împartă Premiul pentru Fizică din acel an, însă, până la urmă, aceasta i-a fost decernat suedezului Gustav Dalén. Motivele pentru această răsturnare de situație au stârnit de atunci încolo numeroase dezbateri și speculații. Cunoaștem însă astăzi suficiente detalii care probează faptul că Tesla a refuzat premiul, alături de cecul de 20.000 de dolari care îl însoțea. Pentru el, au contat descoperirile și invențiile care inspiră, iar profitul personal i-a rămas, până în ultima zi, străin. A fost, așa cum l-a numit Pauline Oliveros, un „inginer cosmic”...

Vezi comentarii

Despre blog:

Marius Stan, politolog, specializat în istoria regimurilor comuniste, director de cercetare la Centrul „Hannah Arendt”, Universitatea din București, România. Din septembrie 2018, semnează un blog la Radio Europa Liberă: Distinguo*

(*Un modest omagiu în spiritul rubricii permanente pe care o ținea cândva criticul și eseistul Vladimir Streinu la revista Luceafărul” – Marius Stan)

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG