Bilanțul morților în urma unui atac cu rachete rusești asupra unei clădiri de apartamente care adăpostea aproximativ 1700 de persoane în orașul Dnipro, din centrul Ucrainei, a crescut la 40, a declarat armata ucraineană. Aproximativ 30 de persoane sunt încă date dispărute, au adăugat oficialii.
Purtătoarea de cuvânt a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, spune că acesta a condamnat „atacul care a lovit o clădire rezidențială din Dnipro pe 14 ianuarie, într-unul dintre cele mai sângeroase atacuri din Ucraina de la începutul invaziei rusești, în februarie anul trecut”. Ea a mai spus că secretarul general este de părere că acest atac constituie „un alt posibil exemplu de încălcare a legilor războiului".
Suedia, care deține președinția UE, a condamnat atacul de la Dnipro „în termenii cei mai categorici”. Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a adăugat că „atacurile intenționate împotriva civililor sunt crime de război”.
Atacul de la Dnipro face parte dintr-un val extins de atacuri cu rachete rusești care au lovit cele mai mari orașe din Ucraina - capitala, Kiev, și Harkov.
În timpul unei convorbiri telefonice din 16 ianuarie cu reporterii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat din nou că forțele rusești ar fi vizat clădiri rezidențiale, sugerând, în schimb, că blocul a fost lovit „ca urmare a operațiunilor de apărare aeriană ucrainene."
Trupele Rusiei continuă să atace poziții ucrainene și așezări civile din Luhansk și Donețk, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene în briefingul său zilnic din 16 ianuarie, în timp ce continuă incertitudinea cu privire la cine controlează Soledar - care a fost bombardat până la ruine în mare parte de către forțele rusești.
Însângerați, dar nu înfrânți: militarii ucraineni continuă să lupte la Soledar, în ciuda afirmațiilor Moscovei că a cucerit orașul
Armata rusă a declarat că deține controlul asupra Soledar, afirmație negată de Kiev, care a precizat că, în interiorul și în împrejurimile acestui orașului strategic de exploatare a sării din regiunea Donețk, luptele continuă.
O victorie rusă în Soledar ar permite forțelor Moscovei să se apropie mai mult de orașul Bahmut, unde au loc de luni de zile lupte crâncene .
Armata ucraineană a declarat că forțele rusești au continuat, de asemenea, să vizeze infrastructura energetică și civilă din regiunile Zaporojie, Dnipropetrovsk și Herson.
Pe măsură ce luptele continuă, ambele tabere înregistrând pierderi grele, Kievul a făcut presiuni pentru a obține armament mai greu, cum ar fi tancuri și vehicule blindate, care să îl ajute să facă străpungeri în liniile de front ale Rusiei.
Zelenski: Așteptăm o decizie-cheie de la aliații noștri
La sfârșitul săptămânii, Marea Britanie a promis 14 tancuri Challenger 2 pentru Ucraina. Ar fi astfel prima țară occidentală care ar da curs solicitărilor Kievului pentru armament greu.
La 16 ianuarie, premierul polonez Mateusz Morawiecki a intensificat presiunile asupra Germaniei pentru ca aceasta să-i urmeze exemplul și să furnizeze mai multe arme Ucrainei, inclusiv tancuri de luptă Leopard 2. Oficialii de la Varșovia și Helsinki s-au angajat deja să trimită o parte din tancurile lor Leopard 2 Ucrainei. Analiștii spun că tancurile Leopard 2 sunt superioare tancurilor pe care Rusia le-a desfășurat pe câmpăul de luptă oferind Kievului un avantaj decisiv.
Apelurile vin în contextul în care secretarul american al apărării, Lloyd Austin, se pregătește să viziteze Berlinul la 19 ianuarie. El va participa pe 20 ianuarie la o reuniune a Grupului de contact pentru apărare din Ucraina, la baza militară americană din Ramstein, pentru a discuta cu aliații despre continuarea sprijinului - inclusiv a ajutorului militar - pentru Ucraina.
Vizita lui Austin are loc în contextul în care Statele Unite instruiesc a peste 3100 de soldați ucraineni cu privire la modul de utilizare și întreținere a anumitor sisteme de armament, inclusiv obuziere, vehicule blindate și sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate, sau HIMARS. Alți aliați occidentali efectuează, de asemenea, antrenamente cu militarii ucraineni pentru armele pe care le furnizează.
În discursul său video nocturn de la sfârșitul zilei de 16 ianuarie, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că așteaptă „o decizie-cheie privind furnizarea de arme din partea partenerilor noștri” la reuniunea de la Ramstein.
„Ceea ce s-a întâmplat la Dnipro - faptul că Rusia se pregătește de noi atacuri de a prelua inițiativa în război, faptul că natura acțiunilor militare de pe front necesită noi decizii privind livrările de arme - toate acestea nu fac decât să sublinieze cât de important este să coordonăm toate eforturile coaliției care apără Ucraina și libertatea... și să accelerăm luarea deciziilor", a declarat el.
Presiunile asupra Germaniei pentru a ajuta Ucraina mai mult și mai repede au și efecte colaterale. Ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a demisionat la 16 ianuarie, după ce a fost aspru criticată pentru răspunsul ezitant al Berlinului la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.
Germania a oferit Ucrainei un sprijin substanțial în ultimele luni, inclusiv obuziere, tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard și primul dintre cele patru sisteme de rachete sol-aer IRIS-T. Dar unii observatori critică de mai mult timp ezitările cabinetului Scholz când se pune problema să sporească ajutorul militar.
Luna trecută, Lambrecht a respins sugestiile potrivit cărora guvernul ar fi fost prea lent în inițierea campaniei de cheltuieli militare, implicit a ajutorului pentru Ucraina. Ea a declarat că oficialii s-au mișcat rapid, dar că „astfel de proiecte trebuie să fie negociate cu atenție – fiind vorba de bani din taxe”. De asemenea, ministrul și-a atras critici pentru comunicarea nefericită, încă de pe când anunțat în ianuarie 2022 ianuarie că Germania va livra 5000 de căști militare Ucrainei ca „un semnal foarte clar că suntem alături de voi”.
Demisia ei a fost acceptată de cancelarul Olaf Scholz.
