Potrivit presei locale, Adgur Harazia și Kan Kvarcia, deputați din cadrul administrației autoproclamate, s-au întâlnit la 19 decembrie în legătură cu o propunere de interzicere a mineritului de criptomonede - o temă sensibilă în societate, pe fondul crizei de electricitate din Abhazia -, însă un conflict a izbucnit între aceștia în timpul discuțiilor.

Harazia - fost primar al capitalei regiunii, Suhumi, cunoscut pentru incidente violente - ar fi scos o armă de foc și a început să tragă.

Vahtang Golandzia, un alt deputat care a încercat să intervină, a fost împușcat mortal. Kvarcia a fost rănit la braț și dus la spital.

Ministerul de facto al sănătății din Abhazia a confirmat incidentul, în timp ce ministrul de interne în exercițiu, Robert Kiut, a declarat că „Harazia a reușit să fugă de la locul faptei, iar poliția îl caută. Un grup special de investigații a fost trimis pentru a-l reține”.

Incidentul s-a produs după ce parlamentul de facto al Abhaziei a respins, la 3 decembrie, un acord controversat de investiții cu Rusia.

Focurile de armă scot în evidență, de asemenea, instabilitatea regiunii, în contextul alegerilor prezidențiale prevăzute pentru februarie 2025.

Acordul, semnat la Moscova la 30 octombrie, a fost criticat dur de reprezentanții opoziției și grupurile societății civile, care consideră că acesta ar acorda avantaje economice nejustificate investitorilor ruși, subminând totodată suveranitatea Abhaziei.

• Te-ar putea interesa și: Un cetățean român, posibil recrutat de serviciile ucrainene, a fost reținut în regiunea separatistă Abhazia din Georgia

Reacțiile politice la acest acord au provocat, de asemenea, proteste în masă, forțând liderul de facto, Aslan Bjania, să demisioneze la 19 noiembrie.

El a fost înlocuit de liderul interimar Badra Gunba, însă regiunea continuă să se confrunte cu instabilitatea politică. Împușcăturile din 19 decembrie au evidențiat și mai mult divizarea profundă din cadrul conducerii Abhaziei și incertitudinea din mediul său politic.

Kvarcia, legiuitorul rănit, s-a opus în mod activ acordului de investiții rusesc, acum abandonat.

În sesiunea parlamentară din 3 decembrie, acesta a declarat că acordul „înrobește Abhazia”.

El a acuzat puterea executivă că a încercat să promoveze acordul în ciuda protestelor publice.

Opoziția sa față de demersul actualei administrații de la Suhumi a făcut din el una din figurile-cheie ale mișcării de opoziție care a reușit să mobilizeze dezacordul public față de politicile guvernului de facto.

La rândul său, deputatul Harazia are un trecut controversat și nu este la primul incident cu arme în care a fost implicat.

În 2020, Harazia a fost reținut pentru presupuse vătămări corporale grave și posesie ilegală de arme de foc, după ce ar fi rănit un funcționar administrativ.

Implicarea sa în incidentul armat din 19 decembrie a ridicat încă o dată semne de întrebare cu privire la responsabilitatea liderilor separatiști din Abhazia și a mecanismelor generale de securitate.

Incidentul a sporit presiunea asupra liderului interimar Badra Gunba, care a organizat o reuniune de urgență. Gunba s-a aflat deja sub presiunea grupurilor de opoziție care i-au cerut socoteală pentru gestionarea proastă a acordului de investiții rusești.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Georgia sunt asociate la UE de 10 ani. Li se despart cărările?

Protestele care au dus la demisia lui Bjania au evidențiat nemulțumirea profundă față de guvernarea Abhaziei și dependența fragilă de Rusia.

Criza politică din Abhazia reflectă frământările din regiune pentru găsirea unui echilibru între nevoia de sprijin economic și militar din partea Moscovei și neliniștea din ce în ce mai mare a populației cu privire la dependența excesivă față de Moscova.

Deși Rusia a recunoscut independența Abhaziei după războiul ruso-georgian din 2008, cea mai mare parte a comunității internaționale consideră încă regiunea ca făcând parte din Georgia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aprecierile se conțin în concluziile summitului UE de la Bruxelles, din 19 decembrie, care a avut însă ca temă principală Ucraina și creșterea sprijinului european pentru țara aflată de aproape trei ani în război.

Totodată, Consiliul European a salutat angajamentul cetățenilor Republicii Moldova față de integrarea europeană.

„Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a sprijini eforturile sale de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a Planului de creștere pentru Moldova și adoptarea rapidă a Mecanismului pentru reformă și creștere”, se spune în textul concluziilor reuniunii de la Bruxelles.

• Te-ar putea interesa și: Planul de creștere economică pentru Moldova: Unde ar putea ajunge cele 1,8 miliarde de euro promise de UE

Pe 10 octombrie, Comisia Europeană a adoptat un Plan de creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, susținut de un Mecanism de reformă și creștere pentru perioada 2025-2027. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar din partea UE de care a beneficiat Republica Moldova până acum. Planul ar avea menirea să stimuleze economia țării, să o aducă mai aproape de aderarea la UE și să ofere o asistență financiară semnificativă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, lefurile profesorilor vor fi majorate cu 9%, cum anunțase încă ieri Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. După protestele profesorilor de joia trecută, deputații au adoptat și un amendament care include majorări de până la 15,2% pentru pedagogii care dețin grade didactice.

• Te-ar putea interesa și: Salariile profesorilor vor fi majorate

A fost aprobată și majorarea salariilor meteorologilor, care au ieșit astăzi la protest în acest scop. De la 1 ianuarie 2025, salariile lor vor fi mai mari cu 5%, iar din mai – cu 9%.

De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%.

De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii.

• Citește și: Ce lefuri vor primi lucrătorii medicali din 2025

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical.

În 2025, salariul mediu lunar pe economie va fi de 16.100 de lei, iar salariul minim de 5.500 de lei, potrivit deciziei aprobate de Guvern în ședința din 18 decembrie.

Bugetul de stat pentru anul viitor urmează să aibă încasări de 71,55 miliarde de lei, cu 6,8% mai multe decât în 2024, și cheltuieli de 85,44 de miliarde de lei. Deficitul bugetar, prognozat de autorități este de 13,89 miliarde de lei sau 4,1% din PIB.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Despre aceasta a anunțat pe 19 decembrie, ministrul Dan Perciun, într-o conferință de presă. Oficialul a spus că printre măsurile luate de autoritățile din educație în pregătirea pentru examene se numără și oferirea de meditații gratuite pentru circa 6.000 de elevi din clasa a IX-a.

Instruirile, cu o durată de 30-40 de ore, se vor desfășura în grupuri mici, formate din 3-4 elevi. Beneficiarii vor fi selectați pe baza unui test care va avea loc pe 27 februarie 2025, la care vor participa toți cei aproximativ 29.000 de elevi absolvenți ai clasei a IX-a.

De asemenea, în sesiunea de examene 2025, testele elevilor vor fi verificate în Centre Republicane de Evaluare, care vor fi constituite în municipiul Chișinău.

„Fiecare structură de acest fel va fi dotată cu sisteme video pentru monitorizarea procesului de evaluare, asigurând corectitudinea și transparența. Evaluarea tuturor testelor scrise se va desfășura cu implicarea a peste 400 de cadre didactice”, a declarat Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare

Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării au mai declarat că se vor organiza cursuri de formare pentru peste 4.000 de profesori care predau disciplinele incluse în examenele de absolvire a gimnaziului.

La sfârșitul lunii noiembrie, elevii claselor a VIII-a și a IX-a din 32 de raioane, precum și din municipiile Bălți și Chișinău au susținut în premieră teste de evaluare a competențelor la limba și literatura română și la matematică.

• Vezi și: Elevii claselor a VIII-a și a IX-a, testați de Ministerul Educației

Scopul acestor testări a fost de a vedea la ce subiecte întâmpina dificultăți elevii. Rezultatele urmează să fie făcute publice de autorități.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Problema „independenței financiare a judecătorilor” a fost inclusă pe ordinea de zi și examinată prioritar înaintea celorlalte puncte de pe agenda adunării, la propunerea magistratului Victor Sandu, președinte al Asociației Judecătorilor, care a fost susținută de majoritatea participanților la adunare.

Ulterior, un raport privind salariile din sistem a fost prezentat de către Constantin Chilian, judecător în raionul Ungheni. Acesta a spus că, în decembrie 2022, Curtea Constituțională (CC) a decis că salariile judecătorilor trebuie să fie indexate în funcție de rata inflației, însă spune Chilian, autoritățile nu au pus niciodată în practică această hotărâre.

Judecătorul mai crede că observatorii externi s-ar putea întreba în aceste condiții, cum unii magistrați pot supraviețui cu un salariu de 19.000 de lei, fără a cere o majorare a acestuia „neindexat de cinci ani, deși prețurile cresc”. Potrivit magistratului, și societatea poate fi sceptică față de judecătorii care nu-și pot apăra propriile drepturi.

„Aceasta nu este o declarație de război, ci un apel la comunicare. Cerem ca Parlamentul și Guvernul să pună în aplicare hotărârea CC”, a spus Chilian.

Asociația Judecătorilor a propus ca salariile să fie calculate după vechea formulă, care lua în considerare salariul mediu pe economie din anul precedent. În prezent, după modificările legislative din 2018, salariile magistraților sunt calculate în funcție de „valoarea de referință”, care este stabilită de Guvern și înmulțită cu un coeficient care ia în considerare vechimea și locul de muncă, dar nu și rata inflației.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Când Femida moldoveană își va reveni după demisiile magistraților?

În cadrul discuțiilor, Asociația Judecătorilor a mai solicitat CSM să aibă o poziție mai clară în dialogul cu autoritățile când vine vorba de salarizarea magistraților.

Afirmația l-a indignat pe șeful CSM, Sergiu Caraman, care a spus că instituția pe care o conduce depune toate eforturile să îmbunătățească situația din sistem și a dat asigurări că grefierilor și asistenților judiciari le vor fi majorate salariile.

Caraman a adăugat că CSM susține revenirea la formula veche pentru calcularea salariilor judecătorilor.

La finalul dezbaterilor pe acest subiect, președinta Adunării Generale a Judecătorilor, magistrata Ruxanda Pulbere, a supus votului propunerea de a adopta raportul prezentat de judecătorul Constantin Chilian, de rând cu solicitările magistraților. O hotărâre în acest sens, a fost adoptată cu votul a 308 judecători din cei 310 prezenți.

În prezent, legea prevede plata unor salarii majorate numai pentru judecătorii care au primit avizul favorabil al comisiei de vetting. De exemplu, „valoarea de referință” pentru judecătorii din prima instanță este de 2.850 de lei, iar pentru cei care au trecut de „vetting” - 4.300 de lei.

Un judecător cu mai puțin de 12 ani de experiență în domeniu poate avea un salariu de 24.500 de lei. Iar dacă acesta trece de „vetting”, salariul poate ajunge la 37.000 de lei.

Anterior, în noiembrie 2024, Consiliul pentru Egalitate a examinat cererea Asociației Judecătorilor și a decis că o asemenea abordare este discriminatorie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind la conferința sa de presă anuală, folosită în mare parte pentru a-și etala controlul asupra aproape fiecărui aspect al sferelor politice și economice ale Rusiei, Putin s-a lăudat cu economia țării, trecând cu vederea impactul sancțiunilor severe impuse de Occident pentru invazia forțelor ruse în Ucraina.

Sesiunea de întrebări și răspunsuri strict controlată din 19 decembrie, care a fost transmisă la televiziunea de stat și a durat aproape 4 ore și jumătate, s-a axat pe probleme interne, înainte de a trece la politica externă, și anume războiul din Ucraina.

Putin, aflat la putere de aproape un sfert de secol, a declarat că forțele ruse avansează de-a lungul liniei frontului din Ucraina și se îndreaptă spre atingerea obiectivelor lor principale.

El nu a specificat la ce se referă, dar anterior a spus că pacea va fi posibilă după „denazificarea, demilitarizarea și un statut neutru” al Ucrainei. Rusia a susținut de mai multe ori, într-un mod fals, că Ucraina este condusă de grupuri „naționaliste radicale” și neonaziste.

Putin a declarat apoi, la aceeași conferință de presă, că este pregătit pentru „negocieri și compromisuri” în cadrul unor posibile discuții de pace cu președintele ales al SUA, Donald Trump, și că nu are condiții pentru începerea unor astfel de discuții.

Liderul de la Kremlin a exclus anterior posibilitatea unor concesii teritoriale majore pentru a pune capăt războiului, insistând totodată ca Kievul să renunțe la ambițiile sale de a adera la alianța militară NATO.

„În curând, ucrainenii care vor să lupte se vor epuiza, după părerea mea. În curând, nu va mai fi nimeni care să vrea să lupte”, a declarat el.

„Noi suntem pregătiți, dar cealaltă parte trebuie să fie pregătită atât pentru negocieri, cât și pentru compromisuri”.

Totodată, Putin a recunoscut că nu poate spune când anume va recâștiga Rusia controlul deplin asupra regiunii vestice Kursk, unde Ucraina a lansat o ofensivă fulger în luna august.

„Cu siguranță îi vom da afară. Categoric. Nu poate fi altfel. Dar în ceea ce privește o dată anume, îmi pare rău, nu pot spune acum”, a declarat Putin în timpul evenimentului, care durează adesea mai multe ore.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski: Rusia desfășoară mai multe trupe nord-coreene în regiunea Kursk

Rusia a înregistrat o tendință spre autoritarism încă de la începutul mandatului lui Putin. Dar, de la alegerile din 2018, această tendință a fost mai evidentă ca niciodată. Opoziția marginalizată a fost, practic, anihilată. La începutul acestui an, Aleksei Navalnîi, cel mai proeminent critic al lui Putin, a murit în condiții suspecte, în timp ce se afla într-o închisoare din Siberia.

Un șir de amendamente constituționale adoptate în 2020 i-au permis lui Putin să candideze pentru două mandate suplimentare de șase ani, dintre care primul l-a obținut cu o victorie zdrobitoare în luna martie, în urma unui scrutin pe care comunitatea internațională l-a calificat drept o „farsă” și care nu a fost „nici liber, nici corect”.

Putin, în vârstă de 72 de ani, este pe cale să devină cel mai longeviv lider rus din ultimele două secole, urmând să-l depășească, până la sfârșitul mandatului său, pe dictatorul sovietic Iosif Stalin care a condus aproape 30 de ani. Vladimir Putin ar putea să rămână la putere până în 2036.

Putin a adoptat un ton sfidător atunci când a apărut tema armelor în timpul conferinței. Într-o aparentă provocare la adresa Washingtonului, el a sugerat un „duel high-tech al secolului 21”.

„Lăsați-i să stabilească o țintă pentru distrugere, să zicem la Kiev. Să-și concentreze acolo toate forțele de apărare aeriană și de apărare antirachetă, iar noi vom lovi acolo cu (racheta) Oreșnik și vom vedea ce se întâmplă”, a spus el. „Noi suntem pregătiți pentru un astfel de experiment, dar cealaltă parte este pregătită?”

• Vezi și: Trump se opune „vehement” loviturilor ucrainene cu rachete americane spre Rusia (Time)

Rusia a lansat racheta balistică numită Oreșnik împotriva Ucrainei pe 21 noiembrie, într-un atac care a vizat orașul Dnipro.

Putin a spus că lansarea rachetei Oreșnik face parte din răspunsul Moscovei la atacurile ucrainene asupra teritoriului rus cu rachete ATACMS, furnizate de SUA, și Storm Shadow, livrate de Marea Britanie.

Analiștii și-au exprimat scepticismul cu privire la Oreșnik, afirmând că atacul cu noua rachetă cu rază medie de acțiune ar fi mai mult un semnal politic decât o demonstrație de forță militară.

Putin a evocat pericolul unui atac nuclear cu mult înainte de începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, iar analiștii au declarat că liderul rus a ales Oreșnik pentru a trimite un semnal diferit către Washington.

„Este genul de semnal pe care îl lansezi atunci când nu poți, de fapt, să escaladezi situația așa cum ai amenințat”, a scris Ruth Deyermond, lector senior la Departamentul de Studii de Război de la King's College din Londra, pe rețeaua X, despre atacul cu racheta Oreșnik din 21 noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Inițiativa legislativă, înregistrată cu doar două zile în urmă, a fost elaborată după ce, în urma scrutinelor din toamnă, autoritățile au spus că au observat o campanie fără precedent de corupere a alegătorilor, menționând că vor să prevină situații asemănătoare la alegerile parlamentare de anul viitor.

Măsurile legislative adoptate de deputați prevăd termene restrânse pentru anchetarea și judecarea cazurilor de corupere a alegătorilor, precum și instituie condiții suplimentare pentru înregistrarea partidelor politice din R. Moldova, care vor avea nevoie de avize ale unor instituții precum Serviciul de Informații și Securitate.

• Vezi și: Patru luni pentru anchetă, trei pentru proces: O lege nouă contra corupției electorale

În cadrul dezbaterilor parlamentare, deputații socialiști s-au arătat nemulțumiți în special de prevederile care înăspresc pedepsele pentru implicarea clericilor în campania electorală.

În replică, autorii proiectului de lege au spus că nu fac decât să transpună în practică recomandările Curții Constituționale, care după validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, a cerut Parlamentului să reglementeze implicarea bisericii în campaniile electorale.

La 12 decembrie, în Parlament au avut loc audieri publice pe această temă. Procurorul general Ion Munteanu a declarat atunci că au fost inițiate 84 de dosare penale, dar, potrivit lui, „aceasta este doar o mică parte din infracțiuni”.

• Te-ar putea interesa și: Doar o mică parte din amenzile pentru corupția electorală au fost achitate

Centrul Național Anticorupție (CNA) a verificat peste 3 mii de procese-verbale privind contravențiile și a aplicat amenzi în valoare de peste 9 milioane de lei. Conform directorului CNA, Alexandru Pînzari, cetățenii au plătit voluntar până la acea dată aproximativ 330 mii de lei.

În rezultatul acelor audieri, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a constatat că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie au fost „afectate” de finanțare ilegală și coruperea alegătorilor în proporții deosebit de mari.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit contractului, Energocom a procurat 100 MW bandă (disponibili 24/24), adică de trei ori mai mult decât în decembrie, când au fost procurați doar 30 MW.

Cantitatea de electricitate va fi procurată la un preț de 80 euro/MWh, care a fost plafonat anterior de Guvernul de la București prin ordonanță de urgență. În prezent, Chișinăul cumpără electricitate furnizată de centrala de la Cuciurgan (MGRES) la un tarif de 66 dolari/MWh, dar contractul care garantează aceste livrări este valabil până la finele anului curent.

Energocom spune că electricitatea importată de la Nuclearelectrica va asigura o mai mare cantitate de energie sigură și continuă, la care se adaugă energia produsă din surse regenerabile, care depind de condițiile meteo și care vor oferi „mai multă siguranță” livrărilor în sistemul electric al R. Moldova.

Compania mai spune că în lunile de iarnă, cantitatea energiei electrice produsă de centralele de termoficare de la Chișinău și Bălți acoperă 25%-30% din necesarul malului drept al Nistrului.

La începutul lunii decembrie, Ministerul Energiei a anunțat că cererea de energie electrică în R. Moldova a început să crească la finele lunii noiembrie, care este acoperită prin importuri de pe bursa românească OPCOM, unde prețurile la fel au crescut, din cauza unei cereri sporite și în România.

În debutul ședinței de Guvern de miercuri, 18 decembrie, premierul Dorin Recean a dat asigurări că malul drept va avea „destulă energie”, dar a afirmat că autoritățile trebuie să se pregătească „pentru situații mai dificile”.

• Te-ar putea interesa și: Curentul importat din România în orele de vârf, de două-trei ori mai scump decât cel de la MGRES

În acest context, autoritățile îndeamnă cetățenii să economisească energia electrică, în special în orele de vârf, pentru a reduce importurile de energie scumpă, care ar putea duce la majorarea tarifelor pentru consumatorii finali.

Din 16 decembrie, R. Moldova este în stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, din cauza situației din sectorul energetic, afectat de o eventuală sistare a aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene de către Gazprom de la 1 ianuarie, când expiră acordul de tranzit a gazelor rusești prin Ucraina.

• Vezi și: Explainer | Ce se schimbă odată cu intrarea Republicii Moldova în stare de urgență

Autoritățile de la Chișinău spun că în stânga Nistrului ar putea urma și o criză umanitară, provocată de lipsa resurselor energetice suficiente, dar și din cauza faptului că populația din regiune nu-și permite să achite prețul de piață pentru acestea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind într-o conferință de presa la Chișinău, pe 19 decembrie, șefa statului a spus că autoritățile nu știu sigur dacă Gazprom, concernul rus de stat, „își va onora obligațiile contractuale” de a livra gaze pe malul stâng al Nistrului după ce tranzitul prin Ucraina va fi oprit de la 1 ianuarie 2025, dar se așteaptă că furnizorul rus nu-și va respecta aceste obligații și nu va face livrări pe rute alternative.

„Pentru ei este o posibilitate de a crea o nouă criză”, a spus șefa statului, adăugând: „Sarcina noastră principală este să ne asigurăm că toată lumea are curent electric, încălzire și gaze naturale”.

Ultima iarnă când Rusia mai poate cauza o criză

Întreruperea livrărilor rusești în regiunea transnistreană poate afecta consumatorii de gaze din stânga Nistrului, dar și consumatorii de energie electrică de pe malul drept al Nistrului, unde până la 80% din consum este acoperit de achiziții de curent produs cu gaze rusești la centrala MGRES din regiunea transnistreană. Autoritățile de la Chișinău spun că malul drept al Nistrului nu mai ia gaze direct de la Gazprom de doi ani.

Președinta Sandu a spus că, în cazul consumatorilor transnistreni, guvernul de la Chișinău are soluții pentru a le putea furniza gaze achiziționate pe piață și a-i ajuta să-și achite consumul la prețul pieței, dar încă mai caută soluții despre cum și-ar putea „recupera cheltuielile” pe care le vor suporta.

„Suntem în această situație din cauza Federației Ruse care sprijină de decenii un regim nelegitim, iar acest regim a adus cetățenii de pe malul stâng în situația în care să nu poată plăti prețul real al resurselor energetice”, a spus șefa statului.

În cazul malului drept, guvernul poate asigura achiziții de curent din alte surse, dar președinta Sandu a avertizat că prețurile, dar și tarifele vor crește. Ea a mai admis că sunt posibile întreruperi ale livrărilor de curent, având în vedere că energia electrică achiziționată de pe piața românească și europeană ajunge în R. Moldova prin rețele ucrainene bombardate periodic de Rusia.

• Te-ar putea interesa și: Spicherul Grosu, despre „șantajul energetic” și „ultimul cartuș” al Rusiei

Autoritățile moldovene construiesc o linie de înaltă tensiune de legătură cu România, care urmează a fi dată în folosință în 2025, așa încât Maia Sandu și-a exprimat încrederea că iarna curentă este și ultima când Rusia mai poate cauza o criză a energiei în R. Moldova.

Tranzitul de gaze rusești prin Ucraina către regiunea transnistreană, dar și țări europene, se va opri la 1 ianuarie când expiră contractul de tranzit actual între Gazprom și compania energetică ucraineană, Naftogaz, iar părțile au spus că nu va fi prelungit. Furnizorul rus nu a rezervat capacități de transport pe o rută ocolitoare, prin Marea Neagră, Turcia, Bulgaria și România.

Despre războiul din Ucraina și o soluție „la pachet” pentru conflictul transnistrean

Președinta moldoveană care a câștigat un nou mandat prezidențial în noiembrie, fiind felicitată de aliații occidentali că a reușit să facă față unor puternice interferențe rusești, și-a repetat acuzația că Rusia poartă un război hibrid contra Republicii Moldova.

„Noi vrem să fim lăsați în pace”, a spus Maia Sandu când a fost întrebată ce așteptări are de la relația cu Rusia, șefa statului incluzând în acest răspuns cererea eternă a Chișinăului ca Rusia să-și retragă trupele din regiunea transnistreană.

• Citește și: Discuții despre pacea în Ucraina ar putea avea loc în această iarnă, spune premierul Tusk

Dar conferința sa de presă a avut loc și într-un moment în care s-au intensificat o serie de discuții internaționale pe marginea unei soluții de pace în Ucraina.

Întrebată de Europa Liberă dacă Republica Moldova își dorește ca aceste discuții și eventuale negocieri de pace în Ucraina să aibă în vedere și o soluție pentru conflictul transnistrean, președinta Sandu a spus că se va pronunța după ce vede mai întâi un „plan de pace realizabil” în Ucraina.

„Salutăm orice inițiativă și plan care ar putea readuce o pace justă și sustenabilă în Ucraina și, bineînțeles, dacă va exista un plan realizabil, care să permită soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, vom fi acolo ca să punem această problemă”, a spus Sandu, adăugând: „Dar să nu existe niciun dubiu că ne dorim rezolvarea acestui conflict doar în condiții pașnice”.

Regretul primului mandat - justiția

Președinta Sandu a confirmat în conferința de presă că va depune jurământul pentru cel de-al doilea său mandat pe 24 decembrie, spunând că ceea ce-și dorește cel mai mult este să vadă rezultate ale reformei în justiție și în dosarele mari de corupție, de corupție politică și de corupție electorală.

Uniunea Europeană a spus marți, în cel mai recent raport despre extindere, că așteaptă de la R. Moldova, țară candidată la aderare, nu doar continuarea reformelor în justiție, dar și anchete și condamnări în cazuri de corupție, inclusiv la nivel înalt.

„UE are dreptate și așteptările noastre, ale cetățenilor, sunt aceleași”, a spus președinta Sandu, răspunzând unei întrebări a Europei Libere. Dar a insistat: „guvernarea nu rezolvă cazuri, nu poate să urgenteze examinarea acestor cazuri, și mai ales să se asigure că ele sunt corect, legal, duse la bun sfârșit”.

• Vezi și: Laude pentru perseverența Moldovei, înaintea ultimului mare summit UE al anului

Sandu care a câștigat primul mandat în 2020 cu promisiunea să curețe justiția de oameni compromiși și să întărească lupta cu corupția a recunoscut că reforma procuraturii nu dă rezultate scontate, iar viteza cu care decurg atât anchetele cât și procesele în instanțele de judecată este mică.

Ce pași planifică pentru a remedia situația? Schimbări în legislație.

În conferința sa de presă, șefa statului a dat ca exemplu un proiect de lege dezbătut chiar în acele clipe în parlament, care prevede introducerea unor termeni restrânși, de până la șase luni, pentru anchetarea și soluționarea în instanțe a cazurilor de „corupție politică”.

Autoritățile spun că, în recentele alegeri prezidențiale, au existat multe asemenea cazuri de mituire a alegătorilor.

Concentrând pașii din justiție pe corupția electorală, șefa statului a sugerat însă și care este preocuparea sa imediată în domeniul politic - anume alegerile parlamentare așteptate la vară, când R. Moldova și partidul pro-prezidențial PAS se poate confrunta cu noi acțiuni hibrid ale Rusiei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski se întâlnește cu liderii UE la Bruxelles, pe 19 decembrie, pentru a obține un nou sprijin, în contextul temerilor că președintele ales Donald Trump ar putea retrage sprijinul SUA pentru Kiev după ce va reveni la Casa Albă luna viitoare.

„Cred că numai împreună Statele Unite și Europa îl pot opri cu adevărat pe [președintele rus Vladimir] Putin și pot salva Ucraina”, a declarat Zelenski după sosirea la summit.

„Avem nevoie de această unitate pentru a obține pacea. Pentru noi, este foarte important, mai ales de la începutul anului viitor, avem nevoie de foarte multă unitate între Statele Unite și UE și țările din Europa”, a spus Zelenski.

Reuniunea are loc în timp ce Rusia își continuă atacurile asupra infrastructurii esențiale ucrainene, iar forțele Kievului întâmpină dificultăți tot mai mari pentru a opri înaintarea armatei ruse în estul țării.

Liderii UE urmează să îl primească pe Zelenski la începutul reuniunii lor, în timpul căreia își vor reafirma „angajamentul neclintit” de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi necesar”, potrivit proiectului de concluzii consultat de Reuters.

„Rusia nu trebuie să prevaleze”, se spune în proiectul de concluzii al summitului UE. Liderii blocului insistă, de asemenea, asupra faptului că nu trebuie luată nicio decizie cu privire la soarta Ucrainei fără implicarea Kievului.

Zelenski s-a întâlnit pe 18 decembrie la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu un grup de lideri europeni care încearcă să elaboreze propriile planuri în cazul în care Trump, care a promis să pună capăt rapid conflictului, își retrage sprijinul sau forțează Kievul să facă concesii față de președintele rus Vladimir Putin pentru a ajunge la o încetare a focului.

• Te-ar putea interesa și: Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina va merge în ianuarie la Kiev și în alte capitale europene

Organizată de Rutte, reuniunea a avut loc cu participarea unor oficiali din Germania, Polonia, Italia, Danemarca, Țările de Jos și principalele instituții ale Uniunii Europene.

Subiectul-cheie al întâlnirii lui Zelenski cu Rutte a fost garanțiile de securitate, a declarat biroul prezidențial de la Kiev.

„Este foarte important să folosim aceste două zile la Bruxelles pentru a ne întâlni cu toți partenerii noștri și pentru a avea aceeași poziție europeană comună – și nu divizată - asupra modului în care să asigurăm securitatea Ucrainei, cum să ne întărim poporul și, bineînțeles, să ne facem armata mai puternică”, a declarat Zelenski, potrivit unei declarații publicate de biroul său.

Consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, în special înainte de iarnă, a fost un subiect-cheie în timpul întâlnirii lui Zelenski cu Rutte, potrivit declarației biroului lui Zelenski.

Este de așteptat ca Zelenski să solicite din nou mai multe sisteme de apărare aeriană pentru a contracara atacurile rusești asupra rețelei de energie electrică a Ucrainei.

„Trebuie să facem tot ce putem acum pentru a ne asigura că, atunci când vine vorba de apărarea aeriană, când vine vorba de alte sisteme de arme, facem tot ce putem pentru a furniza tot ce putem”, a declarat Rutte.

Rutte a spus că aliații Kievului ar trebui să se concentreze pe creșterea livrărilor de arme pentru a se asigura că Ucraina se află într-o poziție de forță.

• Vezi și: Discuții despre pacea în Ucraina ar putea avea loc în această iarnă, spune premierul Tusk

Între timp, Rusia a atacat regiunile ucrainene cu 85 de drone la începutul zilei de 19 decembrie, potrivit forțelor Kievului, care au afirmat că 45 de drone au fost doborâte, iar alte 40 au deraiat datorită sistemelor de război electronic.

Forțele Kievului spun că atacul rusesc a vizat 10 regiuni ucrainene - Poltava, Sumî, Harkov, Kiev, Hmelnițki, Cernihiv, Cerkasî, Kirovohrad, Dnipropetrovsk și Nikolaev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Studiul, realizat de către Centrul de Drept al Femeilor (CDF), relevă că în R. Moldova se mențin unele stereotipuri legate de rolurile tradiționale atribuite femeilor în familie, percepute în mare parte ca principalele responsabile de îngrijirea copiilor și treburile casnice. Totuși, bărbații participă tot mai mult la educația copiilor, iar jumătate dintre ei cred că trebuie să se să se joace cu ei , să-i ducă la grădiniță și să le poarte de grijă în fiecare zi.

De altfel, de la începutul acestui an, tații se pot implica mai mult în creșterea copiilor, după ce Parlamentul a modificat legislația, care acum le acordă dreptul la un concediu paternal de până la 15 zile, pe parcursul primelor 12 luni de la nașterea copilului.

Raportul mai arată că tot mai mulți oameni recunosc și condamnă violența domestică, iar tot mai puțini cred că femeile trebuie s-o tolereze de dragul familiei. Totuși, unii bărbați se simt amenințați de extinderea drepturilor femeilor, iar jumătate dintre ei consideră că femeile iau locurile de muncă destinate bărbaților.

Studiul relevă și multe percepții îngrijorătoare legate de viol, peste 30% din bărbații chestionați considerând că o femeie violată poartă o parte din vină pentru ce i s-a întâmplat. Totodată, unii bărbați cred că este acceptabil să-și lovească soțiile dacă acestea nu vor să întrețină relații sexuale cu ei.

În ultimii ani, R. Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul și a stabilit mai multe măsuri în legislație pentru a combate violența în familie și față de femei.

Studiul a fost realizat în comun cu fundația „Sociopolis” și a evaluat atitudinile bărbaților și femeilor privind rolurile de gen în relațiile intime și cum sunt privite responsabilitățile casnice, sănătatea reproductivă și violența de gen.

• Te-ar putea interesa și: Cum și unde ceri ajutor dacă te confrunți cu violența domestică

Pentru studiu au fost chestionați 1.014 bărbați și 515 femei cu vârsta între 18-59 de ani. Ultimul raport similar, elaborat de CDF, a fost publicat în anul 2015. Datele acestuia au contribuit la dezvoltarea politicilor în domeniul egalității de gen și în domeniile conexe, afirmă autorii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dan Perciun a spus într-un briefing de presă, după ședința Guvernului de astăzi, 18 decembrie, că majorările salariale au avut loc, indirect, prin sporirea alocațiilor pentru gradele didactice și manageriale. Pentru care au fost alocate suplimentar aproximativ 200 milioane lei.

Profesorii care au gradul didactic doi vor benefica de majorări de la 300 la 1.000 lei, pentru gradul unu - de la 600 la 1.500 lei, iar pentru gradul superior de la 1000 - la 2.000 lei.

Ministrul Educației a spus, însă, că valoarea de referință rămâne 2.500 de lei și nu a fost majorată la 2.600 de lei, așa cum au solicitat reprezentanții sindicatelor din educație.

„Am avut o abordare în care am pus accent pe calitate, majorări au fost făcute pentru acele cadre didactice care fac un efort de a obține grade didactice”, a spus Perciun.

Ministrul susține că circa 70% din cadrele didactice și circa jumătate dintre angajații din grădinițe au grade didactice. El a ținut să menționeze că pe alocuri sumele solicitate pentru valoarea de referință vor ajunge la 2.600 de lei, iar pe parcursul anului 2025, Guvernul va căuta resurse suplimentare pentru alte majorări.

Solicitat de Europa Liberă, șeful Federației Sindicale a Educației şi Științei, Ghenadie Donos, a spus că salută majorările făcute de autorități, dar spune că sindicatele nu vor renunța la protestele de joi, din fața Parlamentului. Potrivit lui, cadrele didactice insistă ca valoarea de referință, care stă la baza salariului bugetarilor să fie de 2.600 de lei și nu 2.500 cum este în prezent.

„Noi suntem mulțumiți parțial, însă insistăm ca această valoarea de referință să crească cu o sută de lei. Dacă e să ne uităm la prețuri, inflație, creșterile salariale nu sunt semnificative. Pentru cadrele non didactice au crescut cu 4,4 %, iar pentru cele didactice cu 9%”, a spus Donos.

• Vezi și: Profesorii au protestat la Parlament: „Vrem salarii europene!”

Săptămâna trecută, sute de cadre didactice au protestat în fața Parlamentului, cerând deputaților să le majoreze salariile cu cel puțin 15%, la fel ca anul trecut. Deși sindicatele cereau 20%. Bugetul planificat pentru educație în anul 2025 este de peste 19 miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât anul trecut.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă publicat pe 18 decembrie, Agenția Servicii Publice spune că măsura de prelungire vine după consultări cu instituțiile publice, antreprenorii și organizațiile necomerciale. Ultimii au criticat măsura, în special din cauza termenului restrâns pentru depunerea declarației, dar și a amenzilor prevăzute de legislație, care încep de la 50 de mii de lei.

Beneficiarul efectiv este persoana fizică ce deține sau controlează, direct sau indirect, o companie sau organizație. ASP spune că declararea acestuia este esențială pentru prevenirea folosirii entităților juridice în scopuri ilegale. Măsura este necesară și în contextul în care R. Moldova se pregătește să conecteze registrele naționale cu cele din Uniunea Europeană, permițând monitorizarea transparentă a beneficiarilor efectivi pe întreg teritoriul european.

Potrivit anunțului ASP, trebuie să depună această declarație persoanele juridice care în ultimele 18 luni au efectuat schimbări în structura fondatorilor sau a administratorilor. Unitățile comerciale și necomerciale înregistrate după 1 iulie 2023 sunt scutite de această obligație.

Cererile privind actualizarea informațiilor pot fi expediate și electronic, fără a mai fi nevoie de prezența fizică la sediile ASP. De anul viitor, va fi suficientă o singură declarație inițială, iar actualizările vor fi necesare doar la schimbarea beneficiarilor, fondatorilor sau în cazul reorganizării sau radierii unităților din registrul de stat.

Din aprilie, ASP spune că va da în exploatare platforma care va permite efectuarea tuturor operațiunilor legate de unitățile de drept, inclusiv declararea beneficiarilor efectivi fără nevoia de transmite prin email.

• Vezi și: Explainer | Ce noutăți aduce cartea de identitate pentru cetățenii R. Moldova

În seara zilei de 17 decembrie, secretarul general al Guvernului, Artur Mija, a spus pe rețelele de socializare că autoritățile vor modifica legea pentru ca amenzile în cazul nedeclarării beneficiarilor efectivi să fie aplicate din 1 ianuarie 2026.

În prezent, pentru depunerea acestei declarații, întreprinzătorii individuali achita o taxă de 364 de lei, în timp ce SRL-urile – 1.149 de lei. ONG-urile, fundațiile și sindicatele sunt scutite de această taxă. ASP a precizat că și aceste tarife urmează a fi revizuite în perioada următoare.

Până astăzi, 18 decembrie, au depus declarații privind beneficiarii efectivi peste 80 de mii de persoane juridice din cele 165.362 înregistrate în Registrul de Stat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit secretarului de stat al Ministerului, Constantin Borosan, care a publicat miercuri mai multe date privind consumul de energie pentru ziua de luni, 16 decembrie, necesarul de electricitate în „vârfurile de consum” adică între orele 7-11 și 18-23 este procurat la „prețuri mult mai mari”, de circa 200 de euro/MWh. Electricitatea livrată de centrala de la Cuciurgan (MGRES) a acoperit 31% din necesarul de consum, fiind procurată la un preț de 66 de dolari/MWh.

În total, pentru ziua de luni, R. Moldova și-a acoperit 27% din necesarul de electricitate prin importuri din România, în special de la companii publice, care o vând la prețuri plafonate de statul român, de circa 80 de euro/MWh, în afara orelor de vârf.

În același timp, Borosan spune că o veste bună pentru consumatorii moldoveni este că ponderea energiei regenerabile a ajuns la 14%. Împreună cu centralele termice de la Chișinău și Bălți, malul drept își acoperă, din surse proprii, circa 40% din consumul de electricitate.

Oficialul a îndemnat cetățenii să economisească energia electrică, în special în orele de vârf, pentru a reduce importurile de energie scumpă, care ar putea duce la majorarea tarifelor pentru consumatorii finali.

La începutul lunii decembrie, Ministerul Energiei a anunțat că cererea de energie electrică în R. Moldova a început să crească la finele lunii noiembrie, care este acoperită prin importuri de pe bursa românească OPCOM, unde prețurile la fel au crescut, din cauza unei cereri sporite și în România.

În debutul ședinței de Guvern de miercuri, 18 decembrie, premierul Dorin Recean a dat asigurări că malul drept va avea „destulă energie”, dar a afirmat că autoritățile trebuie să se pregătească „pentru situații mai dificile”.

Din 16 decembrie, R. Moldova este în stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, din cauza situației din sectorul energetic, afectat de o eventuală sistare a aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene de către Gazprom de la 1 ianuarie, când expiră acordul de tranzit a gazelor rusești prin Ucraina.

• Vezi și: Explainer | Ce se schimbă odată cu intrarea Republicii Moldova în stare de urgență

Autoritățile de la Chișinău spun că în stânga Nistrului ar putea urma și o criză umanitară, provocată de lipsa resurselor energetice suficiente, dar și din cauza faptului că populația din regiune nu-și permite să achite prețul de piață pentru acestea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În decizia anunțată pe 18 decembrie, instanța de la Luxembourg a spus că sancțiunile contra lui Șor și Tauber sunt justificate și conforme politicii externe și de securitate comună a Uniunii Europene.

„Organizarea, conducerea sau participarea la demonstrații violente sau la alte acte de violență poate justifica acțiunea UE în acest domeniu în vederea consolidării și sprijinirii democrației și a statului de drept într-o țară terță”, se spune într-un comunicat al instanței.

Consiliul UE i-a sancționat pe Șor și Tauber în aprilie 2023 pentru organizarea de demonstrații antiguvernamentale violente, despre care a spus că au amenințat suveranitatea și independența R. Moldova, democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea acesteia.

Sancțiunile prevăd interdicție de călătorie și sechestrarea tuturor proprietăților și conturilor pe care cei doi le pot avea pe teritoriul UE.

Șor și Tauber au mai fost sancționați de Statele Unite și alte guverne. În timp ce Șor se ascunde la Moscova de ispășirea unei pedepse de 15 ani de închisoare dată de justiția moldoveană pentru rolul său în frauda bancară din 2014, Tauber, care este deputată, este judecată în diferite procese la Chișinău sub acuzația de finanțare ilegală a fostului său partid și de alte încălcări.

Cum a reacționat guvernul de la Chișinău

Guvernul de la Chișinău a salutat decizia Tribunalului General al UE, spunând că „este un semnal clar” că încercările de a destabiliza R. Moldova și de a-i periclita parcursul european „nu vor fi tolerate”.

„UE și instituțiile sale rămân angajate în sprijinirea democrației și a stabilității R. Moldova”, a declarat la un briefing Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al guvernului.

Decizia Tribunalului General al UE nu este definitivă și poate fi atacată într-un termen de două luni și zece zile la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

• _{Citește și: Plahotniuc a obținut câștig de cauză la tribunalul UE, dar rămâne pe listele de sancțiuni}

Pe 23 octombrie, același tribunal lua însă o decizie diferită în cazul fostului oligarh moldovean, Vladimir Plahotniuc, care ceruse și el să-i fie anulate sancțiunile impuse de UE pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova.

Consiliul UE, a spus atunci tribunalul, nu a precizat motivele și dovezile care au stat la baza includerii lui Plahotniuc în lista persoanelor sancționate și de aceea sancțiunile trebuie anulate. Consiliul UE nu a atacat acea decizie, ci pur și simplu a reînnoit sancțiunile contra lui Plahotniuc. Căutat și el de justiția moldoveană pentru diferite crime, acesta se crede că se ascunde în nordul ocupat de turci al Ciprului.

Cum a justificat Tribunalul General al UE decizia contra lui Tauber și Șor

În cazul lui Tauber și Șor, tribunalul crede că UE și-a justificat bine decizia în momentul impunerii sancțiunilor.

Instanța a constatat că, în 2022 și 2023, Partidul Șor, sub conducerea lui Șor și Tauber, a organizat într-adevăr demonstrații violente, în principal la Chișinău, cu protestatari antrenați și plătiți de partid, „în interesul și cu sprijinul Rusiei”. De asemenea, intenția Partidului Șor ar fi fost să implice în proteste persoane „capabile să provoace probleme și tulburări la acele demonstrații, cu scopul de a intimida guvernul” pro-european de la Chișinău.

Dizolvarea Partidului Șor „nu este suficientă” pentru anularea sancțiunilor împotriva lui Șor și Tauber, „întrucât ambii rămân capabili să organizeze, să conducă sau să participe la demonstrații violente sau la alte acte de violență în Moldova”, a mai spus Tribunalul General al UE.

Cei doi nu au comentat imediat decizia și nu au spus dacă o vor contesta.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Generalul-locotenent Igor Kirilov, șeful forțelor ruse de apărare nucleară, biologică și chimică (RKhBZ) și asistentul său au fost uciși de o bombă ascunsă într-un scuter în fața intrării unei clădiri din Moscova, la începutul zilei de 17 decembrie.

Nicio persoană sau grup nu a revendicat oficial crima, însă o sursă din cadrul serviciului de securitate ucrainean SBU a declarat pentru RFE/RL că explozia a fost rezultatul unei operațiuni speciale a SBU.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a afirmat într-o declarație din 18 decembrie că suspectul nenumit a fost recrutat și instruit de serviciile speciale ale Ucrainei.

FSB a spus că, la instrucțiunile primite din Ucraina, suspectul „a sosit la Moscova, a primit un dispozitiv exploziv artizanal de mare putere și l-a plasat pe un scuter electric, pe care l-a parcat lângă intrarea în casa [generalului Igor] Kirilov”.

Potrivit comunicatului, suspectul a activat bomba atunci când Kirilov și asistentul său ieșeau din clădire.

Suspectul al cărui nume nu a fost dezvăluit, născut în 1995, ar fi urmat să primească 100.000 de dolari pentru comiterea asasinatului, precum și dreptul de ședere într-o țară europeană, se arată în declarație, adăugând că el riscă închisoarea pe viață pentru presupusa sa crimă.

„Ofițerii serviciilor speciale ucrainene implicați în organizarea atacului terorist vor fi găsiți și vor primi pedeapsa pe care o merită”, a declarat FSB.

Kremlinul nu a comentat deocamdată acest caz și nici informațiile prezentate de serviciile speciale rusești.

Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, în prezent unul din înalții oficiali din domeniul securității, a spus în cadrul unei întrevederi televizate că NATO și aliații occidentali ai Ucrainei ar fi în spatele atacului, din cauza sprijinului acordat Kievului în timpul invaziei la scară largă a Rusiei.

Kirilov, în vârstă de 54 de ani, este oficialul militar rus de cel mai înalt rang care a fost ucis într-un presupus asasinat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

Asasinarea lui Kirilov a avut loc la o zi după ce SBU a raportat că procurorii ucraineni au depus o acuzație împotriva sa, învinuindu-l că ar fi responsabil pentru utilizarea de arme chimice împotriva trupelor ucrainene în timpul războiului declanșat de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.

SBU a declarat că forțele ruse au folosit arme chimice de aproape 5 000 de ori în timpul războiului din Ucraina sub conducerea lui Kirilov. Afirmația nu a putut fi verificată independent.

RKhBZ sunt forțe speciale care operează în condiții de contaminare radioactivă, chimică și biologică.

Kirilov este unul dintre numeroșii ofițeri ruși și personalități pro-război care au fost uciși în Rusia și în părțile ocupate de Rusia din Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit documentului, persoanele declarate drept „agenți străini” vor fi obligate să deschidă un cont special în ruble. Veniturile obținute din vânzarea și închirierea de bunuri, inclusiv locuințe și mașini, din depozite și acțiuni, precum și din folosirea drepturilor de autor sau a unor branduri, vor trebui vărsate în contul respectiv.

Fondurile obținute astfel vor fi disponibile însă numai după excluderea persoanelor și entităților vizate din registrul „agenților străini”, ceea ce se întâmplă extrem de rar.

Comentând adoptarea legii, președintele Dumei, Veaceslav Volodin, a declarat că „cei care au trădat Rusia nu se vor îmbogăți pe seama cetățenilor săi”. Potrivit lui, proiectul de lege a fost semnat de 429 de deputați și adoptat în unanimitate.

În martie 2024, președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care interzice plasarea de reclame pe resursele „agenților străini”. Publicitatea pe resursele „agenților străini” este pedepsită cu până la doi ani de închisoare. Unul dintre autorii acestei legi a fost Volodin. El a declarat că, în 2023, peste 200 de persoane fizice și juridice din Rusia au plasat reclame pentru bunurile și serviciile lor pe resursele informaționale ale „agenților străini”.

• Te-ar putea interesa și: Rusia, condamnată la CEDO pentru legea privind agenții străini. Europa Liberă a fost declarată „organizație indezirabilă” prin această lege

Autoritățile ruse pot să declare drept „agent străin” orice persoană care se află sub „influență străină”, noțiune care este definită foarte vag de legislație. În prezent, în registrul de la Ministerul Justiției figurează peste 600 de „agenți străini”: persoane fizice, mijloace de informare în masă, organizații neguvernamentale și mișcări obștești.

Statutul de „agent străin” te obligă, printre altele, să raportezi trimestrial circulația fondurilor în conturile personale și să etichetezi cu inscripția respectivă toate comunicările publice. Erorile de raportare sau lipsa de etichetare sunt pasibile de pedeapsă cu închisoarea.

„Agenților străini” li se interzice să fie aleși, să fie membri ai comisiilor electorale și observatori electorali, să predea în instituțiile de stat, să fie organizatori de evenimente publice și să servească în armată pe bază de contract. Autoritățile ruse elaborează noi restricții asupra drepturilor „agenților străini”.

Articol scris în baza relatărilor Radio Svoboda și Current Time TV.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este vorba despre proiectul legii elaborat de deputatul PAS, Alexandr Trubca, împreună cu asociațiile de fermieri, aprobarea căruia a fost promisă de șeful Legislativului, Igor Grosu, încă pe 5 decembrie, potrivit Asociației Forța Fermierilor.

„Atenționăm că proiectul respectiv nu prevede alocare de resurse financiare din bugetul de stat. Această tergiversare este ultima picătură, iar Asociația Forța Fermierilor anunță proteste de avertizare pentru ziua de 18 decembrie, în fața Guvernului, și pe 19 decembrie, respectiv, în fața Parlamentului”, se spune într-o declarație a asociației.

• Te-ar putea interesa și: „În esență...” | Toamnă cu fermieri la pământ, lege la Parlament și apel de ajutor la Bruxelles...

Totodată, Forța Fermierilor amenință cu „proteste masive în toată țara”, dacă autoritățile nu vor lua „măsuri legislative și economice pentru oprirea colapsului din agricultură”.

Mai mult, asociația acuză Guvernul de „distrugerea” premeditată a agricultorilor care „luptă pentru supraviețuire”.

„Cel mai evident lucru demonstrat de acest Guvern este că apără și susține aprig companiile mari transnaționale și offshore, iar producătorii locali mici și mijlocii sunt intenționat distruși și falimentați. Din acest motiv, Asociația Forța Fermierilor, dacă nu va fi auzită, va solicita demisia Guvernului, iar protestele masive ulterioare se vor putea transforma în unele politice”, se spune în declarația citată.

• Vezi și: Trei asociații agricole cer prelungirea mecanismului de obținere a licențelor la importurile de cereale din Ucraina

Printre revendicările Asociației Forța Fermierilor se află aprobarea de urgență a legii în redacția deputatului Trubca; prelungirea cu încă un an a importului în bază de licență a cerealelor si oleaginoaselor din Ucraina; achitarea datoriilor statului la subvenții pentru anul 2023 și restituirea accizelor fermierilor pentru anul 2024; elaborarea unui mecanism de garanții de creditare și refinanțare a agricultorilor pentru noul an agricol 2025.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Acordul Ucrainei cu Rusia privind tranzitul de gaze expiră la 1 ianuarie 2025 și nu va fi prelungit”, a reafirmat șeful guvernului de la Kiev, după discuțiile purtate pe 16 decembrie cu omologul său slovac, Robert Fico.

Șmîhal a spus că Ucraina este pregătită să își îndeplinească angajamentele asumate prin acordul de asociere la UE și că este gata să discute despre tranzitul oricărui alt gaz decât cel rusesc.

Anterior, Kievul s-a arătat interesat de posibilitatea transportării gazelor naturale din Azerbaidjan către Europa, idee discutată la nivelul UE.

„Dacă Comisia Europeană se va adresa oficial Ucrainei în legătură cu tranzitul oricărui alt gaz decât cel rusesc, vom discuta, firește, și suntem pregătiți să ajungem la un acord adecvat”, a scris pe Telegram premierul de la Kiev.

La începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, UE depindea în mare măsură de gazul rusesc, însă de atunci a căutat surse alternative de aprovizionare. Kievul a declarat de mai multe ori că nu va prelungi acordul de tranzit cu Gazprom, însă unele țări, inclusiv Slovacia și Ungaria, și-au exprimat speranța pentru o perioadă de timp suplimentară.

Comisia Europeană a declarat încă la începutul acestui an că nu este interesată de extinderea tranzitului gazului rusesc prin teritoriul Ucrainei.

Principalii cumpărători de gaz rusesc care tranzitează Ucraina sunt Slovacia și Austria.

• Te-ar putea interesa și: Ministerul Energiei cere urgentarea lucrărilor de modernizare a Stației Electrice Chișinău

Republica Moldova nu mai cumpără gaze naturale de la Gazprom, însă regiunea transnistreană depinde în totalitate de gazele rusești tranzitate prin Ucraina. Din 16 decembrie, Chișinăul a declarat stare de urgență pentru 60 de zile în legătură cu așteptata sistare sau reducere a livrărilor de gaze de la Gazprom pentru Transnistria, unde se află centrala termoelectrică MGRES care asigură mai mult de jumătate din consumul de energie electrică al malului drept al Nistrului. Autoritățile moldovene spun că sunt pregătite să importe energie din România, în cazul reducerii sau opririi livrărilor de curent din regiunea transnistreană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Constantin Borosan a inspectat luni șantierul de construcție, unde a vorbit despre importanța proiectului și provocările legate de implementarea acestuia.

Potrivit șefului unității pentru proiectele în energetică (UCIPE), Ruslan Surugiu, cca 75% din echipamentele necesare pentru modernizarea stației au fost deja livrate, de aceea, ar fi de așteptat ca lucrările să fie îndeplinite în termenii stabiliți.

Modernizarea Stației Chișinău 400/330 kV face parte dintr-un proiect amplu de dezvoltare a sectorului energetic din Republica Moldova. Lucrările, împreună cu extinderea Stației Electrice Vulcănești, vor permite întărirea conexiunii electrice cu România și racordarea liniei electrice aeriene Isaccea-Vulcănești-Chișinău 400 kV la infrastructura energetică din zona centrală a țării, inclusiv în municipiul Chișinău, ocolind Centrala termoelectrică moldovenească, MGRES, situată în regiunea transnistreană, precizează un comunicat al ministerului Energiei.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum „unirea electrică” cu România va schimba harta electro-energetică a R. Moldova

Proiectul este finanțat de Banca Mondială și implementat de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE).

Lucrările de construcție a liniei de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău au început în primăvara acestui an, după mai multe amânări. Linia urmează să fie dată în folosință până la 31 decembrie 2025.

Cele trei linii electrice aeriene de interconectare cu România și, respectiv, cu UE, aflate acum în construcție, ar urma să elimine dependența Chișinăului de livrările de curent de la MGRES – centrala termoelectrică din stânga Nistrului, controlată de compania rusă de stat RAO EĂS, principalul producător de energie electrică din Rusia.

MGRES ar putea să nu mai primească volumul necesar de gaze naturale din Rusia, după ce tranzitul acestora prin Ucraina va fi sistat de la 1 ianuarie. Concernul rus Gazprom nu a anunțat, deocamdată, dacă va continua sau nu livrările către regiunea transnistreană prin rute alternative, condiționând acest lucru de plata unor pretinse datorii istorice de către Chișinău de peste 700 de milioane de dolari.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Generalul locotenent Igor Kirilov și asistentul său au fost uciși de o bombă atașată unei trotinete electrice, la intrarea într-o clădire din Moscova în dimineața zilei de 17 decembrie, a precizat comitetul într-o declarație, adăugând că a fost deschisă o anchetă.

Explozia a fost rezultatul unei operațiuni speciale a serviciului de securitate al Ucrainei, SBU, a declarat pentru Europa Liberă o sursă din SBU.

Kirilov este ofițerul rus de cel mai înalt nivel care a fost ucis într-un aparent asasinat de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.

Cu o zi mai devreme, SBU a raportat că procurorii ucraineni au formulat o acuzație împotriva lui Kirilov, învinuindu-l că ar fi responsabil pentru utilizarea de arme chimice împotriva trupelor ucrainene în timpul războiului din Ucraina.

Comitetul rus de anchetă a declarat că explozia a avut loc în fața unei clădiri de apartamente de pe Reazanski Prospekt, un bulevard din capitala rusă care începe la aproximativ 7 kilometri sud-est de Kremlin.

„Igor Kirillov, șeful forțelor de protecție nucleară, chimică și biologică ale forțelor armate ale Federației Ruse, și asistentul său au fost uciși”, a declarat comitetul de anchetă.

Imaginile postate pe canalul rusesc Telegram Astra arătau ceea ce păreau a fi două corpuri zăcând în zăpadă în fața ușii deteriorate a unei clădiri de apartamente.

După analizarea imaginilor unei mașini parcate în apropierea clădirii de apartamente, Astra a relatat că vehiculul era al lui Kirilov.

RKhBZ sunt forțe speciale care operează în condiții de contaminare radioactivă, chimică și biologică.

Potrivit biografiei sale oficiale, Kirilov a participat la crearea și adoptarea sistemului de lansatoare a rachetelor termobarice TOS-2 „Tosocika” de către armata rusă, precum și la lupta cu pandemia COVID-19.

SBU a susținut că forțele ruse au folosit arme chimice de aproape 5 000 de ori în timpul războiului din Ucraina sub conducerea lui Kirilov.

Kirilov și RKhBZ au fost plasați pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, Canadei și Noii Zeelande, în luna octombrie, pentru utilizarea unor agenți chimici de control al revoltelor și numeroase rapoarte privind utilizarea agentului toxic de sufocare cloropicrin pe câmpul de luptă.

Kirilov și forțele sale au fost „responsabili pentru sprijinirea desfășurării acestor arme barbare”, a declarat Marea Britanie la momentul respectiv.

Kremlinul a calificat acuzațiile drept „nefondate”.

Potrivit agenției ruse de stat TASS, Kirilov, care a absolvit Școala Militară Superioară de Comandă a Apărării Chimice din Kostroma, fusese numit la conducerea RKhBZ în aprilie 2017.

El a servit anterior în cadrul Directoratului șefului trupelor de apărare nucleară, chimică și biologică.

Articol scris în baza relatărilor Radio Svoboda și Current Time TV.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

De asemenea, Ministerul Energiei a anunțat că interconectarea cu rețeaua electrică din România este vulnerabilă la întreruperi, având în vedere că linia electrică Isaccea-Vulcănești traversează teritoriul Ucrainei și este expusă riscurilor legate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.

Îndemnul autorităților pentru economisirea energiei vine în prima zi a stării de urgență, declarată pentru 60 de zile, începând cu 16 decembrie, în contextul posibilei sistări sau reduceri a livrărilor de gaze rusești către regiunea transnistreană, ceea ce ar putea periclita furnizarea curentului de la Centrala Cuciurgan. În prezent, centrala electrică din regiunea separatistă asigură peste 50% din necesitățile de consum ale malului drept al Nistrului, potrivit instituției.

Totodată, Chișinăul a solicitat rețelei europene ENTSO-E (Rețeaua operatorilor de sisteme de transport de energie electrică) să majoreze capacitatea de export a curentului, după ce, la sfârșitul lunii octombrie, Operatorii de Sisteme de Transport (OTS) din Europa Continentală au convenit să mărească limita capacității de export cu aproape 25% către Republica Moldova și Ucraina pentru lunile de iarnă.

Autoritățile mai afirmă că și-au consolidat eforturile pentru a creștere producția internă de energie. „Aceasta înseamnă că S.A. „Termoelectrica” și S.A. „CET-Nord” au raportat capacități de producție suplimentare pentru a asigura alimentarea continuă cu energie termică în municipiile Chișinău și Bălți”, precizează un comuniat oficial.

Ministerul Energiei spune, de asemenea, că furnizorul de stat „Energocom” continuă discuțiile cu companiile „Nuclearelectrica” și „OMV Petrom” din România pentru suplimentarea importurilor de energie electrică. Între timp, potrivit instituției, „Moldelectrica” a testat cu succes funcționarea în regim insular a liniilor de interconectare cu România.

„În prezent, peste jumătate din necesarul de consum de energie electrică al malului drept al Nistrului este acoperit de MGRES (Centrala electrică de la Cuciurgan), iar obligațiile contractuale ale centralei din stânga Nistrului sunt valabile până la sfârșitul lunii decembrie. Restul energiei electrice este produs de centralele termice și din contul surselor regenerabile de energie, dar și din import din România, în limita capacităților alocate de către ENTSO-E pentru blocul Ucraina-Moldova”, afirmă Ministerul Energiei.

• Te-ar putea interesa și: Moldovagaz: Malul drept al Nistrului intră în iarnă cu rezerve complete de gaz

Referitor la rezervele de gaze naturale, instituția a precizat că achizițiile pentru malul drept al Nistrului au fost finalizate pentru întreg sezonul de iarnă. „Stocurile de gaze pentru începutul anului 2025 sunt estimate la aproximativ 110 milioane de metri cubi, suficient pentru a acoperi cerințele de consum și pentru a asigura un stoc de securitate necesar țării”, afirmă sursa citată.

Între timp, autoritățile, dar și operatorul sistemului de distribuție a energiei electrice „Premier Energy Distribution” au atenționat consumatorii asupra informațiilor false care circulă pe rețele referitoare la pretinse întreruperi de curent în următoarele zile.

„Operatorul sistemului de distribuție a energiei electrice nu planifică să opereze întreruperi în livrarea de energie și nici nu a primit vreo notificare din partea operatorului sistemului de transport cu privire la eventuale limitări de putere, care să afecteze consumatorii”, se spune într-un comunicat oficial.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Serviciile de informații ale armatei ucrainene au spus la 16 decembrie că unitățile nord-coreene au suferit „pierderi semnificative” în apropierea satelor Martînovka, Plehovo și Vorojba. Este pentru prima dată când forțele ucrainene oferă un bilanț atât de detaliat, de la decizia Phenianului de a trimite trupe în sprijinul Moscovei, toamna trecută.

Soldații nord-coreeni ar fi folosiți doar în regiunea Kursk din vestul Rusiei ocupată parțial de Ucraina în luna august, dar nu au fost văzuți pe teritoriile ucrainene ocupate de Rusia de la invadarea la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

• _{Citiți și: Două tankere rusești s-au scufundat în apropiere de Crimeea anexată. Mii de tone de petrol se scurg în Marea Neagră}

Fotografiile care ar confirma pierderile nord-coreene au fost trimise presei ucrainene cu o zi mai devreme, pe 15 decembrie, inclusiv redacției de investigație a serviciului ucrainean al Europei Libere, Schemes.

Europa Liberă nu a putut verifica în mod independent veridicitatea fotografiilor. Rusia nu a comentat în vreun fel relatările serviciilor de informații ale armatei ucrainene.

Ucraina mai controlează încă teritoriile cucerite în august ale regiunii Kursk, unde Rusia a desfășurat mii de militari nord-coreeni, începând cu luna octombrie.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus pe 14 decembrie că Moscova a început să implice forțe nord-coreene tot mai numeroase în efortul de a respinge militarii ucraineni din Kursk.

Analiștii militari estimează că pierderile suferite de Rusia de la invadarea Ucrainei în februarie 2022 depășesc 600.000 de morți, iar președintele Vladimir Putin a recurs la ajutoare nord-coreene pentru a evita o a doua mobilizare, nepopulară. Relatările ucrainenilor sugerează că pe frontul din sud-vestul Rusiei ar fi fost aduși peste 11.000 de soldați nord-coreeni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noile măsuri sunt menite să combată eludarea sancțiunilor UE de către așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, precum și să slăbească complexul militar și industrial rusesc.

„Acest pachet de sancțiuni face parte din răspunsul nostru ce urmărește să slăbească mașinăria de război a Rusiei și pe cei care facilitează acest război, inclusiv companiile chineze. Acesta arată unitatea statelor membre ale UE în sprijinul nostru continuu pentru Ucraina. Prioritatea noastră imediată este să punem Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate a UE.

Astfel, UE a sancționat șefii unor companii din sectorul energetic, persoane responsabile de deportarea copiilor ucraineni, propagandă și eludarea sancțiunilor occidentale, precum și doi oficiali de rang înalt din Coreea de Nord.

De asemenea, măsurile au vizat firme rusești din domeniul apărării și companii de transport responsabile de livrarea pe mare a țițeiului și a produselor petroliere, care asigură venituri importante guvernului rus. 52 de nave din țări terțe au fost vizate de ultimul pachet de sancțiuni al UE, ridicând la 79 numărul total de nave supuse măsurilor restrictive.

• Vezi și: Marea Britanie sancționează alte 18 petroliere rusești și 4 nave GNL

Pe lista de sancțiuni au mai fost incluse o uzină chimică și o companie aeriană civilă rusă, care este un furnizor important de sprijin logistic pentru armata rusă.

În premieră, UE a impus sancțiuni majore (interdicție de călătorie, înghețarea activelor și interdicție de a pune la dispoziție resurse economice) mai multor firme chineze care furnizează Rusiei componente pentru drone și circuite electronice.

• Te-ar putea interesa și: EXCLUSIV: Cum proprietarul chinez al unei companii din California a livrat electronice pentru mașinăria de război a Rusiei

Consiliul UE a adăugat 32 de noi entități noi pe lista celor care sprijină direct complexul militar și industrial al Rusiei. Acestea vor fi supuse unor restricții de export mai stricte privind bunurile și tehnologiile cu dublă utilizare, precum și bunurile și tehnologiile care ar putea contribui la consolidarea tehnologică a sectorului de apărare și securitate al Rusiei. Unele dintre aceste entități sunt situate în țări terțe precum China, India, Iran, Serbia și Emiratele Arabe Unite, și au fost implicate în eludarea restricțiilor comerciale sau au participat la achiziționarea de produse sensibile utilizate pentru operațiunile militare ruse. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Două petroliere rusești s-au scufundat în timpul unei furtuni puternice duminică, în strâmtoarea Kerci, în apropierea țărmului Crimeei anexate. La bordul unuia dintre ele - Volgoneft-212 - se aflau 13 membri ai echipajului și peste patru mii de tone de păcură.

Duminică seara, autoritățile ruse au anunțat decesul unui marinar de pe Volgoneft-212. Potrivit acestora, 12 marinari au fost salvați.

Un al doilea petrolier avariat, Volgoneft-239, cu 14 marinari la bord și o încărcătură similară, a eșuat la 80 de metri de țărm, în apropierea portului Taman din regiunea Krasnodar.

Operațiunea de salvare a fost amânată până luni dimineață, din cauza condițiilor meteo extreme.

Ambele nave au fost avariate. Cauza exactă a producerii accidentelor este neclară, principala versiune fiind o eroare a echipajului în condiții de furtună.

Accidentele au dus la deversarea de produse petroliere, a confirmat agenția navală rusă Rosmorrechflot.

Organizația internațională de mediu Greenpeace estimează că naufragiul celor două petroliere ar fi putut duce la o deversare de până la nouă mii de tone de petrol. Acesta ar putea fi una din cele mai mari catastrofe ecologice din Marea Neagră din ultimii ani.

„Dacă este vorba de păcură, o parte semnificativă a acesteia se va depune pe fundul mării și acest lucru va duce la distrugerea bazei alimentare pentru multe specii de pești. De asemenea, păcura este mortală pentru păsări”, a declarat Dmitri Markin, un expert al Greenpeace, în comentarii pentru televiziunea Dozhd. Consecințele naufragiului celor două petroliere, a spus el, ar putea fi mai grave decât cele ale unui accident similar din 2007. Atunci, peste 12 000 de păsări au murit ca urmare a naufragiului unui petrolier în Strâmtoarea Kerci.

În ultimele șase luni, petrolierele Volgoneft-212 și Volgoneft-239 au circulat între portul Kavkaz din peninsula Taman și acostamentele rafinăriilor de pe Volga, a aflat publicația Vajnîie Istorii.

Primul petrolier este înscris în orașul Sankt Petersburg, iar al doilea în portul Astrahan.

Potrivit publicației Podiom, navele Volgoneft 212 și 239 au fost construite în 1969 și, respectiv, 1973. În timpul reproiectării acestora pentru a răspunde necesităților moderne, la ambele petroliere a fost decupată secțiunea mediană. „Se pare că tocmai această sudură a fost lovită de furtună, iar navele cisternă s-au rupt la propriu în două”, susține publicația Podiom. (R.B.)

Articol scris în baza relatărilor Radio Svoboda și Current Time TV.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te