Proiectul de modificare a legii cetățeniei române a fost anunțat la începutul acestui an, fiind aprobat de Guvernul României în ședința din 6 iunie și trimis spre aprobare în Parlament, în procedură de urgență. Ministra Justiției de la București, Alina Gorghiu, a anunțat că modificările au drept scop „modernizarea” legii aprobate în 1991 și amendată de mai multe ori în ultimii ani.
Datele Ministerului Justiției relevă că doar din 2007 și până în martie 2024, au fost înregistrate 995.552 de cereri de redobândire a cetățeniei române. Dintre acestea, 860.849 au fost soluționate, iar alte peste 134.000 se află în curs de examinare.
Unele dintre propunerile Guvernului de la București au stârnit nemulțumiri și chiar proteste, în fața Parlamentului României, dar și a Ambasadei române de la Chișinău. La 18 iunie, Senatul a adoptat proiectul de lege. Acesta urmează să fie votat și de Camera Deputaților, care este for decizional și are ultimul cuvânt în această procedură.
De ce este propusă extinderea termenului de examinare?
Ministra Justiției de la București a spus că noile prevederi vizează, în special, asigurarea integrității procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române și eliminarea riscului de fraudare a acestuia. Printre modificările propuse se regăsește extinderea termenului legal de examinare a cererilor, de la cinci luni, cât este în prezent, până la 2 ani.
Argumentul autorităților române este că termenul actual este unul „nerealist” raportat la capacitățile Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) și, prin urmare, instituția se confruntă cu un număr mare de chemări în judecată.
Doar anul trecut au fost înregistrate 2.029 de acțiuni în justiție, care au reclamat încălcarea termenului de cinci luni, în timp ce din 2018 numărul total al cererilor de chemare în judecată este de peste 6.000.
În majoritatea cazurilor, ANC pierde procesele și trebuie să suporte cheltuielile de judecată și să examineze în regim de urgență cererile de redobândire a cetățeniei române.
„Multe dintre acțiunile în justiție sunt formulate tocmai de titularii unor cereri de cetățenie în legătură cu care există suspiciuni de fals al actelor din dosarul de cetățenie, aceștia fiind tot mai frecvent cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care au aparținut în trecut statului român”, se menționează în comunicatul Guvernului de la București.
Ministerul român al Justiției a mai propus ca dosarele să fie examinate în ordinea cronologică a depunerii acestora, fapt ce ar eficientiza procesul. În plus, dosarele care nu ridică suspiciuni de fraudă vor putea fi decuplate și examinate mai rapid, susțin autoritățile.
Ce acte vor demonstra cunoașterea limbii române?
O altă noutate este reintroducerea probei de interviu și a cerinței de a demonstra prin documente cunoașterea limbii române, cel puțin la nivelul B1, eliminată de Guvernul de la București în 2009.
Actele care ar urma să probeze cunoașterea limbii române sunt certificatele de competențe lingvistice ce vor fi eliberate de Institutul Limbii Române sau de Institutul Cultural Român ori foaia matricolă emisă de licee și universități, în care se atestă studiile în limba română timp de minimum 3 ani.
Această prevedere a fost criticată de mai multe persoane și organizații, precum Institutul Frații Golescu sau parlamentarul AUR Boris Volosatîi, care au organizat proteste la Chișinău și București. Totodată, pe internet a fost inițiată și o petiție, care a adunat până în prezent peste 6.000 de semnături, care cere, printre altele, eliminarea acestei prevederi din lege.
Semnatarii mai solicită să nu fie extins termenul de examinare și să fie anulată prevederea care ar permite ca o cerere de redobândire a cetățeniei să fie respinsă în cazul în care autoritățile române nu primesc răspuns din partea autorităților altor state cu privire la autenticitatea documentelor prezentate.
Cum va fi digitalizată procedura de obținere a cetățeniei?
O altă noutate este digitalizarea procedurilor din cadrul ANC. Astfel, certificatul de cetățenie va fi înlocuit cu cardul de cetățenie, iar identitatea titularului acestuia va fi confirmată biometric, prin imaginea facială și amprentele digitale, ca în cazul procedurii urmate la obținerea unui pașaport.
Ministerul Justiției anunță că va fi dezvoltată și o aplicație prin intermediul căreia solicitanții de cetățenie română vor putea urmări online stadiul soluționării dosarelor. În prezent, pentru a afla acest stadiu, trebuie trimisă o cerere scrisă către ANC prin poștă. Aplicația ar urma să fie disponibilă abia din iunie 2026.
O altă prevedere introdusă în lege va permite acordarea cetățeniei române, la cerere, unei persoane străine care este căsătorită și conviețuiește în afara granițelor cu un cetățean român de cel puțin 10 ani.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
