Cu mâinile ude, Ștefana Bodea (60 de ani) apucă la întâmplare ce-i cade la îndemână din casa plină cu noroi. Merge, cu pași șovăielnici, prin curtea în care apa încă se apropie de genunchi până la un punct mai ridicat unde se-nghesuie, stivuite de-a valma, scaune pline cu nămol, bucăți de mobilier, haine îmbibate de mâl sau obiecte de prin casă.

Agoniseala de-o viață e acum doar o stivă maronie, din ce în ce mai mare.

„Sâmbătă dimineață (14 sept .-n.r.), la ora trei-patru, a venit domnul primar și ne-a anunțat să evacuăm clădirile, că vine o apă foarte urâtă. N-a durat 5-10-15 minute de când a plecat de aici și am fugit la vecina (din curtea comună, n.r.), ne-a ajuns apa din urmă”, rememorează Ștefana Bodea filmul evenimentelor.

„A fost apa până aici”, spune femeia, arătând în dreptul pieptului. „Ne-am urcat în pod. Sâmbătă, la ora unu, a venit un tractor de la primărie și ne-a salvat pe geamuri”, povestește ea.

750 de locuințe din comuna Slobozia Conachi au fost afectate de ape. Doar una din cinci a scăpat.

În tot necazul ei, Ștefana Bodea poate spune că a avut un dram de noroc: băiatul a apucat să-i salveze caii, înainte de vârful viiturii. „Mi-au rămas vacile, au fost până la gât în apă. Sâmbătă după-amiază, pe la trei, au venit niște băieți mai puternici și mi le-au scos afară”, mai spune Ștefana Bodea în timp ce mâinile mai apucă ceva din casă.

Viitura a mușcat adânc din pereții caselor din chirpici din toată zona inundată din Vaslui și Galați. Pentru sute dintre ele, sunt ultimele ore sau zile în care mai stau în picioare. E greu de spus ce le va lua locul. Pe moment, Ștefana Bodea speră că va primi un container din partea autorităților.

Din ce bani să-și facă altă casă este o întrebare al cărei răspuns este imposibil de dat. Este o întrebare a zilei de mâine, dar ea trebuie să depășească ziua de azi, să vadă dacă, din movila de mâl, mai poate găsi ceva bun de folosit.

Ca ea, mii de alți sinistrați intră în curți sau case și scot pe marginea drumului mobilier, saltele, haine, obiecte casnice. Toate, pline cu mâl. Mai toate, bune de aruncat.

Cei cu mici afaceri au o dublă bătaie de cap: pe lângă locuință, trebuie să curețe și să vadă dacă mai e ceva de recuperat și din magazine, baruri și chiar stații de alimentare cu carburanți.

Dănuț Stratulat (64 de ani), proprietarul unui magazin alimentar, a pierdut marfă de aproape 20.000 de euro. Clădirea a fost și ea afectată.

„Moloz, gunoi, altceva, ce? Compromis 100%!”, spune și arată o grămadă din care se pot ghici, după formele pline cu mâl, că au fost vinete, ardei, roșii sau sticle cu nu se mai știe ce.

„Și clădirea cade jos”, spune bărbatul și ne arată pereți în care apa a făcut găuri prin care trece în voie un câine de talie mare. Nici câini nu mai are, nici păsări, iar din trei oi a mai rămas cu una.

Casa era pregătită pentru mutarea copiilor alături de părinți. Va fi dărâmată. Locuiește peste drum și spune că viitura a fost atât de puternică încât nu a putut decât să asiste la furia naturii, spectator neputincios, până la retragerea apelor.

Pentru localnicii din miezul județului Galați, este a treia inundație majoră în ultimii 11 ani. Și precedentele au afectat mii de locuințe.

La ultima, cea din 2016, au fost lovite 350 de case din Slobozia Conachi. Acum, numărul lor s-a dublat. Inevitabil, apare întrebarea: se putea face ceva pentru a fi prevenit sau ameliorat un asemenea eveniment?

„Din toate punctele de vedere, se poate face ceva, dar aici trebuie, la nivel central, să se ia o decizie, [Administrația] Apelor Române trebuie să vadă ce măsuri pot lua pentru aceste inundații care ne-au terminat”, declară pentru Europa Liberă Emil Dragomir, primarul comunei Slobozia Conachi.

Din punctul său de vedere, cât a ținut de el, și-a făcut treaba.

Când s-a anunțat viitura, a mers personal din casă în casă, prin ploaia torențială din miezul nopții, a pus să fie trase clopotele la biserică și să sune alarma pentru situații de urgență.

„Am lucrat opt luni și jumătate la decolmatarea pârâului Suhu, terminasem lucrarea de două săptămâni. Munca mea de nouă luni de zile s-a spulberat într-o oră”, mărturisește Dragomir.

În apă a ajuns inclusiv clădirea primăriei, cum au ajuns și postul de poliție, dispensarul sau unități de învățământ.

41 de grădinițe, școli și licee au avut cursurile suspendate de luni în județul Galați. Viitura a trimis 5.200 de elevi într-o vacanță din care nu se știe când și cum vor ieși.

Una dintre cele mai afectate este școala din Pechea, clădire veche, ridicată în urmă cu mai bine de o sută de ani.

Pe pereții crem, recent renovați, viitura a lăsat o lungă dâră de nămol, înaltă de peste un metru și jumătate. În interior, apele au pătruns în sălile de clasă, au umflat parchetul abia pus, au urcat apoi pe scaunele și pupitrele elevilor, pe catedre, au năvălit în cancelarie și biroul directorului înghițind totul: mobilier, material didactic, documente.

Zeci de pompieri scot în curte ceea ce a devenit deja deșeu. Când vor putea reveni copiii în bănci este greu de spus.

Cum este greu de apreciat care este dimensiunea reală a dezastrului. Estimativ, sunt peste 20.000 de sinistrați, sunt șapte morți și peste 6.000 de gospodării avariate în cele 26 de localități afectate din județul Galați și cele 12 din județul Vaslui.

În timp ce autorități și localnici încearcă din greu, pentru a treia oară în 11 ani, să șteargă și să repare urmele inundațiilor tot mai mari, pentru care nu se profilează o soluție, există și oameni care au decis să adopte soluția radicală.

„Avem familii care și-au luat copiii și au plecat. Că nu mai au nimic, au rămas cu ce au fost îmbrăcați pe ei, atât”, spune Emil Dragomir, primarul din Slobozia Conachi.

„Inundațiile astea ne-au terminat”, concluzionează și spune că încă mai speră la o soluție de îndiguiri care să prevină, pe viitor, astfel de dezastre - soluție care trebuie luată din birourile din București la care apa și nămolul nu ajung, oricât de mari ar fi viiturile în România.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te