Linkuri accesibilitate

„Nouă ne lipsește comunicarea cu oamenii din alte țări”. „Zilele Americii” la Tiraspol


„Zilele Americii” la Tiraspol

Emisiune moderată de Lina Grâu:

Din sumarul ediției:

Zilele Americii au avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Chişinău și Tiraspol. O nouă condamnare la CEDO pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Noi discuții cu privire la existența unui plan de reglementare transnistreană elaborat de președinția de la Chişinău. Și ce crede despre cei 20 de ani de aflare la putere a lui Vladimir Putin un fost consilier de-al său, cunoscutul economist rus Andrei Ilarionov.

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

„Nouă ne lipsește comunicarea cu oamenii din alte țări”. „Zilele Americii” la Tiraspol
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


Rusia a fost condamnată în șase cauze la Curtea Europeană a drepturilor omului și obligată să achite peste 130 de mii de euro unor persoane din regiunea transnistreană cărora le-au fost încălcate drepturile, transmite IPN. Potrivit unui comunicat al Asociației Promo-LEX, avocații cărora au reprezentat petiționarii, plângerile au fost depuse împotriva autorităților din Republica Moldova și Rusia. În cazuri asemănătoare din trecut, Rusia a refuzat să achite despăgubirile. Deciziile de acum sunt văzute însă ca un test, pentru că survin la scurt timp după ce Rusiei i-a fost restabilit dreptul de vot în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inclusiv cu sprijin moldovean, tocmai pentru a o menține în câmpul legal al CEDO.

Prim-ministra Maia Sandu spune că nu a văzut „conceptul” președintelui Igor Dodon pentru rezolvarea problemei transnistrene. Ea le-a vorbit jurnaliștilor miercuri la Chișinău, la câteva zile după ce șeful statului Dodon a declarat ziarului german Der Spiegel că președinția lucrează la un concept care prevede un statut special de autonomie „foarte puternică” pentru regiunea transnistreană în cadrul Republicii Moldova. „Nu știu despre ce vorbește domnul Igor Dodon. Nu am văzut niciun concept și nu cred că e momentul acum să venim cu asemenea discuții”, a spus Sandu. Președintele Dodon a mai spus în interviul citat că ar exista un context internațional favorabil avansării rapide în chestiunea transnistreană și că va prezenta conceptul său partenerilor din coaliția la guvernare.

În problema transnistreană, retragerea deplină şi necondiţionată a trupelor ruse și a muniţiilor stocate în depozitele din Cobasna rămâne o prioritate a Republicii Moldova, a declarant ministrul de externe Nicu Popescu în cadrul întrevederii de joi cu șeful misiunii OSCE, Claus Neukirch. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, s-a căzut de acord că procesul de distrugere a muniţiilor depozitate la Cobasna trebuie să aibă loc sub supravegherea internaţională a OSCE şi cu implicarea reprezentanților din formatul de negocieri 5+2.

O întrevedere cu șeful Misiunii OSCE a avut și negociatorul-șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev. Presa din stânga Nistrului nu menționează casarea munițiilor de la Colbasna ca figurând printre subiectele discutate. Ignatiev s-ar fi plâns de dinamica scăzută a întâlnirilor la nivelul grupurilor de experți și de „creșterea în progresie geometrică a problemelor”. Săptămâna aceasta urmează să aibă loc o întrevedere a reprezentanților politici de la Chişinău și Tiraspol.

Ministrul de Externe de la Chişinău, Nicu Popescu, a plecat luni, 9 septembrie, la Kiev, iar joi, 11 septembrie, va merge la Moscova. „Discuțiile vor viza agenda bilaterală, cooperarea în plan regional și internațional, integrarea europeană, dar și alte subiecte de interes comun”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Chişinău.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele moldovean Igor Dodon au căzut de acord că neutralitatea Republicii Moldova nu trebuie să însemne și izolare. Cei doi le-au vorbit jurnaliștilor la sediul NATO la Bruxelles. „NATO sprijină pe deplin și respectă neutralitatea constituțională a Moldovei”, dar „neutralitate nu înseamnă izolare sau că nu putem colabora”, a spus Stoltenberg. Igor Dodon a reiterat că Republica Moldova este un stat neutru, care nu are obiectiv aderarea la Alianța Nord Atlantică, dar a susținut spusele lui Stoltenberg despre faptul că neutralitatea nu înseamnă și izolare. „Neutralitatea, după cum ați spus, nu înseamnă izolare. De aceea vom continua relațiile cu unii parteneri și din est, și din vest”, a spus Dodon. El și-a exprimat speranța că NATO și Moldova vor continua să colaboreze „în interesul ambelor părți, în baza unui plan semnat la începutul anilor 2000”.

Populația Moldovei, în decursul a 27 de ani, s-a redus cu aproximativ 29%, se arată într-o analiză efectuată de către economistul Veaceslav Ioniță, citat de IPN. Cel mai afectat a fost malul stâng al Nistrului, unde populația s-a redus cu 36%. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, demografic, Moldova s-a întors înapoi cu 57 de ani, la nivelul anului 1962, când avea 3,1 milioane de cetățeni. În 1992, Moldova număra 4,4 milioane de locuitori.

Rusia și Ucraina au făcut sâmbătă un amplu schimb de prizonieri. Au fost eliberați toți cei 24 de marinari ucraineni capturați de forțele ruse anul trecut în apropiere de Strâmtoarea Kerci, precum și regizorul ucrainean de film Oleg Sențov, întemnițat în Rusia pentru terorism. Pe lista celor eliberați de Ucraina se află printre alții și Vladimir Țemah, care ar fi condus apărarea anti-aeriană a separatiștilor pro-ruși din Donbas și pe care investigatorii internaționali doreau de mult să-l audieze în legătură cu doborârea zborului MH17 în 2014 deasupra estului separatist al Ucrainei. În total, schimbul a implicat aproximativ 70 de oameni.

***

Europa Liberă: Locuitorii Republicii Moldova au putut afla mai multe despre cultura, bucătăria, sportul american, dar și despre filmele și proiectele pe care le susține SUA în Moldova, la America Days, Zilele Americii, care au fost organizate de Ambasada Statelor Unite ale Americii. Vineri evenimentul a avut loc la Chişinău, sâmbătă – la Tiraspol, iar duminică – la Soroca. Până pe 15 septembrie Zilele Americii vor continua în alte trei orașe – Comrat, Taraclia și Bălți, transmite IPN.

Zilele Americii la Chișinău
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:03:20 0:00


La evenimentul de inaugurare, ambasadorul SUA, Dereck Hogan, a declarat că de la obținerea independenței Republicii Moldova, SUA a investit mult pentru a ajuta Moldova să-și consolideze economia, să lupte cu corupția, să îmbunătățească securitatea regională și să sporească transparența și responsabilitatea. „Sper că pe parcursul acestor zile veți reuși să cunoașteți cum asistența noastră a contribuit la îmbunătățirea vieții cetățenilor din toată țara”, a spus diplomatul. Dereck Hogan:

„Prin Zilele Americii, SUA și-a propus să aducă în Moldova o părticică a Statelor Unite. De aceea venim cu mâncare americană, muzica americană, sporturi americane și filme americane. Și nu doar la Chişinău, dar și la Tiraspol, Soroca, Taraclia, Bălți și Comrat”, a declarat ambasadorul Dereck Hogan.

Atașatul cultural al Ambasadei SUA, Joseph Geraghty, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă, că cultura este o limbă universală prin care se pot promova valori comune, iată de ce este un factor important în dialogul inclusiv cu locuitorii de pe malul stâng al Nistrului.

Joseph Geraghty: „Am organizat multe evenimente la Tiraspol și în alte orașe din stânga Nistrului. Și eu sunt convins că schimburile culturale sunt esențiale pentru creșterea înțelegerii reciproce și mă bucur că avem oportunitatea din nou să organizăm astfel de eveniment la Tiraspol. Aș dori să-i invit pe toți să vină la evenimentele noastre America Days în Chișinău, Tiraspol, Soroca, Comrat, Taraclia și Bălți. Va fi o atmosferă festivă și o sărbătoare pentru toată lumea.”

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au stat de vorbă cu mai mulți oameni care au venit la Zilele Americii organizate sâmbătă la Tiraspol, în parcul Pobeda:

- Mi-a plăcut totul foarte mult, acum vreau să ascult muzică. Sunt impresionat. Eu cred că nouă ne lipsește comunicarea cu oamenii din alte țări, pentru a afla care este modul lor de viață, care le este mentalitatea. Este foarte interesat. Mi-ar plăcea să merg în America și să fiu deja pregătit pentru asta, să știm cum e, inclusiv acest celebru zâmbet american.

- Eu sunt pentru prima dată la un astfel de eveniment. Trebuie să încercăm tot ce este bun. După asta timpul va arăta dacă această tradiție va da rădăcini sau nu.

- Este o atmosferă liniștită, oamenii sunt binevoitori. Nu se ceartă nimeni.

- Eu cred că oamenii din Transnistria trebuie să fie instruiți despre cultura americană, ca ei să știe ce și cum. Aceleași corn-dog-uri, de exemplu – ele trebuie servite cu muștar, dar în niciun caz cu muștar și ketchup. Mie îmi place că în America te poți comporta liber și nimeni nu-ți va spune nimic. Pentru că altfel va fi o încălcare a spațiului tău personal.

- Mi-a plăcut. E super că astfel de evenimente au loc, că oamenii cunosc aceste lucruri. Eu cred că ar fi fost și mai bine dacă ar fi avut loc și niște prelegeri poate unde să se povestească despre cultură, pentru cei care sunt interesați. E tare bine că se poate gusta din bucătăria tradițională, se poate asculta muzică, dar asta nu e suficient. Ar fi fost foarte bine să se povestească despre viața în America și să fie mai multe mese cu informație, cu proiecte care se fac. Și poate că ar fi fost bine ca și oamenii de la noi să aibă posibilitatea de a se manifesta la astfel de evenimente. Mulți tineri din Transnistria care fac ceva al lor poate că ar fi vrut să vină să prezinte ceea ce fac.

- Pur întâmplător am ajuns, am ieșit cu o prietenă să ne plimbăm și am văzut oameni în parc. Am înțeles că e pentru tineri, ca să meargă la studii. Și am decis să vedem despre ce este vorba, să bem o coca-cola. Sigur că este nevoie de astfel de evenimente – tinerii sunt foarte interesați, dar și oamenii mai în vârstă, la fel. Toți vor să meargă în străinătate, să învețe, să călătorească.

- Îmi place totul foarte mult. Doar că mi-a fost greu să găsesc informația despre eveniment. A trebuit să deschid platforma americană numită Facebook și să găsesc anunțul la reclame despre faptul că astăzi în orașul meu Tiraspol va avea loc Ziua Americii. E foarte interesant, cred că avem nevoie de mai multe astfel de evenimente. Trebuie să facem cât mai multe festivaluri în comun cu alte state, inclusiv cu țările europene.

„Zilele Americii” au ajuns și la Tiraspol
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:21 0:00

***

Europa Liberă: Președintele Igor Dodon a declarat recent într-un interviu pentru presa germană că Președinția a elaborat un „concept” pentru rezolvarea politică a problemei transnistrene. „Aș risca să spun că putem avansa foarte repede, pentru că actualul consens internațional în privința R. Moldova este favorabil”, a declarat Dodon pentru ziarului german „Der Spiegel”. Președintele spune că soluția este să i se acorde Transnistriei un statut special de autonomie „foarte puternică” în cadrul Republicii Moldova și că acest concept elaborat de Președinție va fi prezentat în curând partenerilor din coaliția de guvernare. Liliana Barbăroșie a stat de vorbă cu reprezentanți ai Blocului ACUM pentru a afla dacă aceștia sunt sau nu la curent cu planurile socialiștilor.

Prim-ministra Maia Sandu a declarat că nu a făcut cunoştinţă cu vreun concept nou, elaborat de Preşedinţie şi vizând rezolvarea problemei transnistrene, dar că, în general, orice soluţie pentru această chestiune trebuie „îndelung” consultată cu cetăţenii şi că un model de autonomie ce poate ar merita să fie supus unor astfel de consultări e cel oferit deja o dată, adică modelul găgăuz.

„Nu decide un om, oricare ar fi funcţia acestui om, ce se întâmplă cu R. Moldova. Oricum, decid cetăţenii”, a mai spus Maia Sandu.

Deputatul Blocului ACUM, Igor Munteanu, fost ambasador moldovean la Washington şi cunoscut oponent al federalizării, ne-a spus şi el că şeful statului, în general, promovează o viziune ce nu ar fi împărtăşită de marea majoritate a populaţiei, prin urmare şi şansele de succes ale unei astfel de abordări sunt absolut minime. Munteanu a descris abordarea şefului statului ca pe una foarte aproape de federalizare, doar cu titulatură schimbată. El nu împărtăşeşte nici optimismul preşedintelui legat de, ceea ce Dodon a numit în interviul pentru presa germană, „context internaţional favorabil” identificării unei soluţii pentru conflictul estic.

„Există şi întotdeauna au existat atât premise pozitive, cât şi negative. Premisele pozitive ar putea fi legate de faptul că regiunea transnistreană e într-un colaps economico-financiar şi că există această decizie a Rusiei de a recalibra livrarea de gaze către Balcani care va lovi în primul rând regiunea transnistreană, care este excesiv de legată de câştigurile pe care le reţine din folosirea gazului fără ca să-l plătească. Dar sunt şi premise negative - elitele transnistrene nu vor să-şi piardă statutul şi se vor bate să-şi păstreze status quo-ul, un status quo care nu e sustenabil, dar la care ei ţin pentru le aduce statut, bani, interese, trecere la Moscova, bani din offshor-uri… Astea sunt premise negative care pot sa dea peste cap orice fel de planuri discutate de liderul PSRM, Igor Dodon”, afirmă Munteanu.

Un alt exponent al Blocului ACUM, deputatul Mihai Popşoi, care la fel neagă că ar fi văzut noul concept despre care vorbeşte Igor Dodon, recunoaşte existenţa unor premise pozitive pentru o soluţie a conflictului. Dar rara unitate între Rusia şi Occident în raport cu oportunitatea creării noului Guvern de la Chişinău şi faptul că Rusia a semnalat nu o dată că povara Transnistriei devine pentru ea de nesuportat ar putea fi insuficiente, mai spune Mihai Popşoi.

„Cam asta e teoria, doar că noi asta am mai auzit în ultimii ani. O să vedem. Sunt lucruri pozitive, dar ele trebuie testate, capitalizate, exploatate, ca să vedem dacă sunt reale, şi nu sunt doar nişte fumigene, cum au fost de nenumărate ori – şi în 2001-2003, şi din 2010, când a fost declaraţia de la Meseberg a lui Medvedev şi Merkel, cum a fost relaţia între Filat şi Şevciuk. Deci, există mereu o exuberanţă de optimism, apoi lumea se trezeşte la realitate.”

Ceea ce au spus, pe de altă parte, analiştii, cei mai critici dintre ei, despre anunţul lui Igor Dodon e că ar încerca să înlocuiască termenul de „federalizare”, care a scandalizat opinia publică din R. Moldova, cu „autonomie foarte puternică” pentru Transnistria, fiind vorba, de fapt, despre același proiect de federalizare al lui Dmitri Kozak.

***

Europa Liberă: Așadar, ce fel de „consens internațional favorabil” ar putea avea în vedere președintele Igor Dodon? O întrebare adresată de Alexandru Canțir și Natalia Sergheev analistului politic Ion Tăbârță, de la Institutul pentru Democrație și Inițiative Sociale Viitorul:

Ion Tăbârță: „Dacă acest context internațional favorabil este în interesul Republicii Moldova - aceasta cred că este principala și esențiala întrebare. Pentru că noi am mai văzut situații în care ne-am mișcat foarte repede și o astfel de mișcare nicidecum nu era în folosul Republicii Moldova. Ne referim aici, desigur, la Memorandumul Kozak din anul 2003. A fost un plan elaborat de Moscova, în interesul geopolitic al Moscovei și în interesul politic al Tiraspolului.

Ion Tăbârță
Ion Tăbârță


Dacă mergem exact pe aceleași tipare, atunci desigur că această mișcare nu poate fi în folosul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ce-ar putea însemna un statut de „autonomie foarte puternică” pentru regiunea transnistreană? Cum s-ar diferenția de versiunea de federalizare pe care Chișinăul a respins-o, până acum cel puțin?

Ion Tăbârță: „Noi am văzut niște înregistrări cu participarea președintelui Dodon la negocierile cu ex-liderul Partidului Democrat, domnul Plahotniuc, în care încearcă să se camufleze o anumită federalizare a Republicii Moldova prin „statutul special”. De fapt, cred că aici denumirea mai puțin contează, foarte mult depinde care vor fi competențele Tiraspolului sau Chișinăului în relația reciprocă. Pentru că nicăieri poate să nu fie scris „federalizare”, însă în realitatea Tiraspolul să aibă așa prerogative, încât să fie pus la egalitate cu Chișinăul. Asta e marea problemă.

Noi trebuie să înțelegem: orice reglementare a conflictului transnistrean, chiar dacă se va numi „statut special”, trebuie să prevadă clar că Chișinăul este puterea principală, iar Tiraspolul, chiar și cu anumite prerogative, trebuie să se subordoneze Chișinăului. De aici trebuie să pornim.”.


Europa Liberă: Ministerul de Externe al regiunii separatiste deja a calificat anunțul lui Igor Dodon drept una dintre frecventele „declarațiile politice contradictorii” făcute de reprezentanți ai Chișinăului de-a lungul anilor, pe care nu consideră necesar să le comenteze... Trebuie să se înțeleagă că autoritățile de la Tiraspol nu prea împărtășesc optimismul dlui Dodon privind „consensul internațional favorabil” unei reglementări finale?

Ion Tăbârță: „Cred că toată lumea înțelege că de fapt Tiraspolul nu acționează din capul lui. Tiraspolul acționează în baza a ceea ce spune Moscova.

Totodată, paradoxul situației e că și Igor Dodon mai degrabă acționează după un anumit plan mai degrabă stabilit la Moscova decât la Chișinău, sau cel puțin convenit la Moscova.

Trebuie să fim realiști: dacă Moscova va spune Tiraspolului că trebuie să semneze sau să accepte ceva – Tiraspolul va accepta. Dacă un plan elaborat la Moscova sau cu acordul Moscovei va fi acceptat la Chișinău, atunci acesta va fi acceptat fără probleme și de Tiraspol”.

Europa Liberă: Președintele Igor Dodon a spus că va prezenta conceptul partenerilor de coaliție... Într-un târziu, s-ar putea spune, pentru că premierul Maia Sandu, nevoită să facă față unui val de critici că ar consimți unui asemenea concept, a declarat că nu știe despre ce vorbește dl Dodon. Cum în general explicați că un premier, având în subordine un vicepremier pentru reintegrare, află din presă despre concepte ce vizează chestiuni de o importanță primordială pentru RM?

Ion Tăbârță: „Trebuie să pornim de la faptul că aceasta nu este prerogativa șefului statului. Președintele totuși la noi, în conformitate cu prerogativele constituționale, mai degrabă este un arbitru și are puține împuterniciri ce se referă la puterea executivă. Problematica transnistreană se află în competențele Guvernului și aici președintele Dodon mai degrabă dă dovadă de voluntarism decât de exercitarea unor anumite atribuții.

Este timpul să terminăm cu toate aceste planuri pe sub masă, pentru că ai impresia că noi jucăm un poker trișând – cam acesta e comportamentul președintelui Dodon. Eu cred că aceste proiecte trebuie în primul rând prezentate societății moldovenești și abia ulterior partenerilor noștri de peste hotare”.

***

Europa Liberă: Acum 20 de ani președintele Federaţiei Ruse, Boris Elțin, și-a desemnat succesorul. Vladimir Putin era pe atunci un personaj puțin cunoscut și desemnarea lui a trezit mai degrabă nedumerire, și nu doar în Rusia.

Despre cei 20 de ani de aflare la putere în Rusia a lui Vladimir Putin, corespondentul Radio Svoboda în SUA, Iurii Jigalkin, a stat de vorbă cu Andrei Ilarionov, fost consilier economic al lui Vladimir Putin în primii cinci ani de aflare a acestuia la putere, în prezent cercetător științific la Institutul Cato din Washington.

Radio Svoboda: Andrei Ilarionov, cum ați caracteriza Dvs. cei 20 de ani de aflare la putere în Rusia a lui Vladimir Putin?

Andrei Ilarionov
Andrei Ilarionov


Andrei Ilarionov: „Trebuie să spun că această perioadă de 20 de ani se poate împărți în două segmente. Prima parte a acestei perioade era cea în care Putin își propunea să facă reforme economice, să dezvolte țara, să implice Rusia în organizații internaționale, să ridice nivelul relațiilor cu alte state și în care el încerca să facă în așa fel încât Rusia să devină parte a societății occidentale. Putin a spus asta de nenumărate ori, atât în discuții private, cât și în declarații publice, ne amintim chiar când spunea că el vede Rusia ca parte a NATO.

A doua perioadă este exact opusul primei, când interesele țării nu mai sunt de niciun interes pentru el, scopul principal este izolarea țării de lumea exterioară, atunci când dușmanul principal este Occidentul și împotriva Occidentului se duce nu doar o campanie de dezinformare, ci un de facto război hibrid.

Creșterea economică rapidă caracteristică primei perioade a fost înlocuită de o stagnare economică de lungă durată, la care asistăm, iată, deja de 11 ani. Este o stagnare de un nivel, o durată și o profunzime fără precedent, care nu au existat nici măcar în Uniunea Sovietică în perioada cea mai dificilă, care a primit denumirea de „zastoi” în limba rusă și care din engleză se poate traduce ca „stagnare”. Adică stagnarea economică din perioada lui Putin este acum mult mai profundă, mult mai gravă, decât stagnarea brejnevistă.”

Radio Svoboda: Dar cum vă explicați aceste schimbări în atitudinea lui Putin? Ce s-a întâmplat?

Andrei Ilarionov: „Din punctul meu de vedere, momentul de cotitură a fost încă în perioada în care eu lucram în cadrul administrației, cred că s-a desfășurat sub ochii mei. Schimbările în viziunile lui Putin s-au produs, în opinia mea, în jurul anului 2003, iar una din cauzele principale, deși nu singura, a fost reacția lui Putin la acțiunile Statelor Unite ale Americii, mai exact ale președintelui SUA, George Bush Jr., în raport cu Irakul.

Știm că după 11 septembrie, după ce a fost indicată sursa atacurilor asupra SUA în persoana lui Osama bin Laden, SUA a început operațiunea împotriva talibanilor în Afganistan, operațiune care a avut și susținerea lui Putin. Însă în momentul în care ținta acțiunilor militare americane a devenit Irakul, Putin s-a opus categoric. Iar după ce armata irakiană a fost distrusă și Saddam Hussein luat prizonier, judecat și apoi executat, s-a dovedit că Irakul nu a participat la atacurile împotriva SUA din 11 septembrie și că nu avea armament de distrugere în masă.

Această istorie l-a marcat psihologic profund pe Putin. Acesta a dedus că SUA, cel puțin președintele Bush, nu este limitat în acțiunile sale de niciun drept internațional. Și în consecință, a raționat Vladimir Putin, dacă SUA și președintele american nu sunt limitați în acțiunile lor pe arena internațională, atunci și el, Putin, trebuie să fie, la fel, nelimitat în acțiuni. Și dacă SUA are sfera lor de interese și de responsabilități, atunci și Putin trebuie să aibă sfera lui. Și cel mai important lucru este ca aceste sfere de influență să fie delimitate corect. El, Putin, nu se va implica în sfara americană de interese, iar SUA, Occidentul nu trebuie să se implice în sfera influență rusească.

Aceasta a și fost esența mesajului pe care Vladimir Putin l-a transmis conducătorilor americani de multe ori în perioada 2003-2015. Era cunoscută următoarea teză: „Avem nevoie de un acord Ialta-2. Obama, hai să ne înțelegem, hai să împărțim Europa și lumea din nou așa cum acestea au fost împărțite în 1945”.”

Radio Svoboda: Aici ne vine în minte remarca istoricului american Richard Pipes, care spunea că Putin este o figură prea insignifiantă pentru a fi conducătorul Rusiei. Este o idee absurdă din punctul de vedere al unui profesionist lucid. Putem spune că Rusia a avut ghinion cu Putin?

Andrei Ilarionov: „Chiar dacă a existat acea perioadă de la început, care a fost strălucită, atunci când și eu eram membru al administrației, cea de a doua perioadă este în mod evident o nenorocire pentru țară, este o tragedie. Pentru că din punct de vedere politic și civic țara a ajuns să fie aruncată foarte mult înapoi, a fost aruncată încă înainte de perioada lui Gorbaciov. Chiar și instituțiile care existau în Uniunea Sovietică, atunci, în perioada comunistă, da, erau foarte specifice, dar am văzut că Gorbaciov într-o perioadă destul de scurtă a reușit să reformeze o parte din ele și țara a început să se dezvolte, chiar dacă încet și nu foarte sigur, dar pe cale democratică. Toate aceste lucruri sunt acum distruse și la capitolul instituții politice și civice Rusia se află în prezent în cel mai bun caz la nivelul începutului anilor 1980, a perioadei lui Andropov și Cernenko. Și chiar mai jos decât atunci, în anumite privințe.”

Radio Svoboda: Ați lucrat cu Putin, l-ai văzut de aproape. Ce se poate spune despre personalitatea lui? Cum gândește el?

Andrei Ilarionov: „De fiecare dată când aud comentarii și declarații de genul: „Putin a înnebunit. Putin s-a rupt de realitate. Putin nu înțelege ce se întâmplă. Putin trăiește în secolul XIX.”, înțeleg că sunt prostii și că oamenii care spun asta în cel mai bun caz se autoamăgesc.

Putin este unul dintre oamenii cei mai raționali pe care i-am cunoscut, cu foarte puține emoții, dar cu o minte ca un calculator. Din păcate, acest calculator lucrează împotriva țării, împotriva Rusiei, împotriva societății civile rusești, împotriva succesului strategic al țării și al poporului nostru. Dar este, în mod sigur, o minte strălucită, dar care lucrează împotriva țării.”

Radio Svoboda: Da, calculatorul poate fi bun, dar sistemul de operare sau softul par să fie compromise, din moment ce acestea îi sugerează soluții de genul Ialta-2…

Andrei Ilarionov: „La început acest calculator lucra după un anumit program, apoi, în perioada 2003-2008 s-a produs o reformatare a acestor programe și o reorientare. Evident însă că lucrurile nu erau din start chiar omogene – pentru că de exemplu aruncarea în aer a blocurilor de locuit a avut loc în 1999 în Moscova, Buinaksk și Volgodonsk. Multe asasinate politice, cum ar fi cel al Anei Politkovskaia sau Alexand Litvinenko, s-au produs în 2006. Așa că nu se poate spune că astfel de lucruri nu au existat de la bun început – au fost destule. Dar în linii mari se poate spune că după 2003, dar mai ales după 2008, nu vom mai găsi niciun punct în care direcția de mișcare a țării să poată fi calificată drept una pozitivă”.

Radio Svoboda: dacă spuneți că Vladimir Putin este, să spunem așa, ușor de reprogramat, reiese că se poate aștepta orice de la el?

Andrei Ilarionov: „Îl cunoaștem pe Putin destul de bine în acești 20 de ani. Concepția lui despre lume constă în crearea, recrearea așa-numitei Rusii istorice. În acest concept nu există astfel de popoare precum ucraineni, belaruși și ruși, există un singur popor rus și acest popor trebuie să fie reunit sub un singur paravan statal, sub conducerea unui singur „kniaz”, rege – este practic un citat din Vladimir Putin. Pentru noi acest lucru pare sălbatic și incredibil, însă pentru el și pentru oamenii de la care el a primit această ideologie și împreună cu care o dezvoltă este absolut firesc.

Analizând evenimentele din ultimii 20 de ani, vedem că acum 10 ani, în 2008, părea aberantă ideea că Rusia ar putea ataca Georgia. Tot Occidentul îl convingea pe Mihail Saakașvili că așa ceva este absolut imposibil. Dar Putin a atacat. Apoi chiar Saakașvili, dar deja și mulți alții au avertizat – următoarea țintă va fi Crimeea. Și nimeni nu credea că este posibil. Dar s-a întâmplat.”

Radio Svoboda: Adică sunteți sigur că anii în care Putin va mai sta la putere vor fi, să spunem așa, interesanți?

Andrei Ilarionov: „Eu nu cred că putem numi acești ani interesanți. Vor fi ani periculoși, ani care vor amenința proprietățile, sănătatea și viețile a milioane de oameni care trăiesc în Rusia și în țările învecinate.”

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG