„Bună dimineața, sunt Giorgia Meloni, președinta partidului conservator Fratelli d’Italia” – așa începe una din multele adresări pe video ale politicienei care ar putea conduce Italia, ca premier, după alegerile de luna viitoare.
Mesajul este în engleză, iar Meloni a înregistrat și în alte limbi străine, ca să convingă o Europă speriată de ea că nu este nicidecum fascistă, doar iubește tradițiile, valorile conservatoare și așa mai departe.
În mesajele în italiană, însă, de pe pagina ei oficială de net, Meloni nu se scuză, ci merge direct la ținta electorală, postând adresări tot video despre multele pericole la adresa italianului de rând, în frunte cu migrația ilegală – un refren cu care s-au afirmat pe scena politică din Peninsula Apenină mulți alții, cel mai recent Matteo Salvini.
Associated Press notează că dacă Fratelli d’Italia câștigă la alegerile din 25 septembrie, Meloni, în vârstă de 45 de ani, poate deveni premier la exact o sută de ani de la venirea la putere a dictatorului fascist al Italiei, Benito Mussolini, în octombrie 1922.
În 2019, Meloni l-a prezentat publicului cu multă mândrie pe Caio Giulio Cesare Mussolini, un stră-strănepot al dictatorului, ca pe unul din candidații partidului ei la Parlamentul European – Mussolini a pierdut, până la urmă.
Meloni respinge eticheta de extremă-dreapta, ca să nu mai vorbim de cea fascistă, insistând că este politiciană conservatoare. Într-un video recent, a spus în engleză, franceză și spaniolă că dreapta italiană „a aruncat fascismul la groapa de gunoi a istoriei cu mult timp în urmă”.
În urmă cu numai cinci ani, Fratelli d’Italia – al cărui nume este inspirat de primele cuvinte ale imnului național – era o forță marginală în politica italiană, cu 4,4% din preferințele de vot. Acum, sondajele de opinie sugerează că va ocupa primul loc în septembrie, cu 24%, înaintea partidului de centru-stânga Democrat, condus de fostul premier Enrico Letta.
În sondajele de opinie, Meloni este apreciată mereu pentru „atitudinea stabilă și consistentă” față de politică, și pentru că în opinia multor italieni „nu face compromisuri”. Partidul ei a fost singura formațiune importantă care a refuzat să intre într-un guvern național menit să ajute țara să depășească pandemia de COVID-19.
Ca și alți populiști de dreapta din Europa și de aiurea, Meloni refuză eticheta de extremistă, dar în aceeași frază promovează viziuni extremiste. „O să spună despre noi că suntem periculoși, extremiști, rasiși, fasciști, homofobi și negaționiști”, spunea ea într-un discurs de sprijin pentru partidul spaniol de extremă-dreapta Vox, continuând: „Da, familiilor naturale! Nu, lobbyurilor LGBT! Da, identității sexuale! Nu, ideologiei de gen!”.
Între timp, Meloni a cerut scuze pentru tonul acelui discurs.
Alți dușmani declarați de-ai ei și ai altor populiști de drepta sunt „Bruxelles-ul” și „fundamentalismul climatic”.
Ca și Salvini și Silvio Berlusconi, la ea acasă, sau Viktor Orban în Ungaria, Meloni apără Europa creștină.
„Sunt Giorgia, sunt femeie, mamă, sunt creștină”, a spus, memorabil Meloni la un discurs public parodiat rapid pe rețele.
Spre deosebire de Orban, al Ungariei, de pildă, sau de Salvini și Beerlusconi, Meloni nu pare să fie mare admiratoare a președintelui rus Vladimir Putin. Ea a sprijinit decizia guvernului Draghi de a trimite arme ucrainenilor invadați de ruși și apreciază pozitiv faptul că Italia face parte din grupări ca NATO sau G7.
