Vizita lui Igor Dodon la Moscova a fost una pur electorală, fără un impact major pentru promovarea intereselor Republicii Moldova în raport cu Federaţia Rusă, consideră experți de la Chişinău.
A șaptea de când deține funcția de președinte. Vizitele la Moscova au devenit aproape o rutină pentru Igor Dodon. Totuși, spune directorul agenției de știri IPN, Valeriu Vasilică, de data aceasta am văzut un Vladimir Putin mai conciliant, care a pus Republica Moldova în fruntea țărilor-prietene din CSI, lucru care nu denotă însă altceva decât susținerea electorală a Rusiei pentru Partidul Socialiștilor. Mai ales în condițiile în care, chiar dacă trece Moldova pe lista prietenilor apropiați, Rusia menține embargourile la fructe și la alte produse moldovenești.
„După mine, primul răspuns la întrebarea ce înseamnă asta, este unul electoral – a dat semnat electoratului Partidului Socialiștilor că: „Noi, Putin, suntem de partea Partidului Socialiștilor, de partea lui Igor Dodon”. Dar cred că este și un semnal în conflictul regional cu Ucraina. Pentru că aceste relații care se vor bune și foarte bune, excelente, cu Republica Moldova până la urmă sunt pe fundalul relațiilor foarte proaste, eu le spun relații de război, între Federaţia Rusă și Ucraina, vecinul nostru. S-a găsit momentul să se spună că moldovenii sunt băieți buni, iar ucrainenii – băieți răi.”
Moscova mai transmite un semnal – embargourile vor fi scoase doar dacă moldovenii vor vota în alegeri partidul cu care se identifică Igor Dodon, mai spune Valeriu Vasilică.
„Că va fi scos embargoul, că nu va fi, asta se va vedea doar în urma rezultatelor. Dacă rezultatele vor fi favorabile Rusiei și lui Putin, s-ar putea să fie scoase. Dacă nu, atunci nu. Și atunci, Republica Moldova se va alege cu ceea ce va alege ea la 24 februarie 2019.”
O vizită electorală pe bani publici, este și opinia redactorului-șef la Radio Chişinău, Corneliu Rusnac. Acesta remarcă și faptul că Igor Dodon a folosit ocazia pentru a-și sublinia loialitatea față de Moscova, inclusiv în conflictul bisericesc cu Ucraina.
Președintele Dodon întotdeauna ia partea ursului...
„În Republica Moldova a devenit deja, din păcate, o tradiție aceste vizite electorale pe bani publici. Acest conflict bisericesc dintre Patriarhia Moscovei și Patriarhia Constantinopolului va fi probabil unul de durată. În ceea ce-l privește pe președintele Dodon, cert este că acesta rămâne fidel tacticii sale – întotdeauna ia partea ursului, ca să zic așa, întotdeauna dă dreptate Moscovei, chiar și atunci când Moscova nu are dreptate.
Pentru Republica Moldova ar fi mai bine să procedeze așa cum a procedat Patriarhia Română, care a făcut recent un apel către ambele biserici să găsească împreună o soluție pentru acest conflict. Implicarea directă în acest conflict nu cred că face bine Chişinăului.”
Joi, Parlamentul nu a susținut propunerea fracțiunii PLDM de a introduce pe ordinea de zi proiectul de lege privind la modificarea articolului 13 din Constituție, cel care spune că limba de stat în Republica Moldova este limba moldovenească. Din nou, raționamente electorale, spune Corneliu Rusnac.
„Nu se vrea să se pună în discuție nicidecum în actuala legislatură acest proiect de lege, pentru că nu convine probabil Partidului Democrat, electoratul căruia este unul cu vederi mai puțin pro-românești.”
Europa Liberă: Vedeți vreo perspectivă, posibilitate pentru Republica Moldova de a ieși din spirala aceasta a discuțiilor interminabile pe acest subiect?
„Nu prea văd. Pentru că ar trebui să existe alte teme de discuții, teme serioase, care țin de dezvoltarea economică, de probleme sociale reale, nu de lucruri pe care toată lumea le știe – orice copil de la școală o să vă spună că limba pe care o învață este limba română.”
Europa Liberă: Dle Rusnac, unde este acea piuliță în funcționarea statului Republica Moldova care nu permite ieșirea din această spirală a unor teme de discuții false?
„Acest șurub este tocmai în clasa noastră politică. La sfârșitul anilor 1990 nimeni nu-și mai punea problema ce fel de limbă vorbește – era clar că este limba română. Numai că, iată, în anul 2000 la putere au venit comuniștii care au relansat această temă de discuții, care au venit cu un discurs românofob, agresiv. Periodic avem alegeri, periodic avem același discurs relansat într-o formă sau alta. Și tocmai de aia spuneam că nu cred că se va renunța degrabă la astfel de teme electorale. Pentru că există politicieni cărora le convine să mențină această stare de spirit.”
