Linkuri accesibilitate

Ştiri

Noul lider CDU este Armin Laschet, guvernatorul landului Renania de Nord-Westfalia

Noul lider CDU, Armin Laschet

Uniunea conservatoare creștină-democrată a Germaniei (CDU) l-a ales pe Armin Laschet, guvernatorul landului Renania de Nord-Westfalia ca noul său lider. Laschet, în vârstă de 59 de ani, l-a învins pe Friedrich Merz. Laschet a câștigat 521 de voturi față de 466 obținute de Merz; un al treilea candidat, proeminentul parlamentar Norbert Roettgen, a fost eliminat în primul tur de vot. În discursul său de victorie, Laschet a promis că va face eforturi pentru ca partidul să se descurce bine în viitoarele alegeri regionale și să păstreze funcția de cancelar. Laschet este lider adjunct al CDU din 2012. Sondajele de opinie arată că partidul creștin democrat are cele mai mari șanse să câștige alegerile federale din acest an. Miza este așadar conducerea Germaniei după epoca Angelei Merkel, care a anunțat că se retrage după 16 ani de conducere a Germaniei. Ea este cancelar din 2005.

Vezi ultimele știri ale zilei

R. Moldova: 1736 cazuri noi de infectare cu COVID-19, 25 de decese printre bolnavi

Alte 1736 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în R. Moldova a ajuns la 181 886.

Din numărul total de cazuri, 63 sunt lucrători medicali.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 3514 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 287 în stare extrem de gravă (52 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Totodată, a fost anunțată înregistrarea altor 25 de decese provocate de COVID-19, numărul total al deceselor înregistrate fiind 3805.

Alexei Navalnîi a fost mutat din renumitul centru de detenție Matrosskaia Tișina

Politicianul rus de opoziție Aleksei Navalnîi a fost mutat din renumitul centru de detenție Matrosskaia Tișina din Moscova.

Avocatul activistului anticorupție, Vadim Kobzev, a făcut anunțul pe Twitter astăzi, fără să dea alte detalii.

Aleksei Navanîi, în vârstă de 44 de ani, a fost plasat într-o celulă din renumitul centru de detenție Matrosskaia Tișina, pe 19 ianuarie, după ce un judecător la o ședință aranjată în grabă a decis să-l țină în custodie 30 de zile după arestarea sa la aeroport la sosirea din Germania, unde a fost tratat după un atac cu un agent neurotoxic din categoria celor folosite de armata sovietică . Navalnîi și sprijinitorii săi susțin că președintele Vladimir Putin a dat ordinul pentru otrăvirea sa. Kremlinul a negat orice implicare.

Pe 2 februarie, o instanță a transformat pedeapsa suspendată de 3 ani și jumătate a lui Navalny în închisoare reală. Apelul său a fost respins pe 20 februarie, astfel încât cel considerat cel mai mare rival politic al lui Putin va petrece aproximativ 2 ani și jumătate în închisoare, având în vedere timpul petrecut deja în detenție.

Gardieni și deținuți din penitenciarele Rusiei, anchetați pentru abuzuri

Serviciul Federal al Penitenciarelor din Rusia (FSIN) spune că au fost lansate anchete împotriva unui număr nespecificat de gardieni la o închisoare din Siberia, în urma unor rapoarte despre tortura brutală a deținuților.

FSIN a anunțat joi că au fost lansate anchete și împotriva a 10 deținuți care l-ar fi torturat pe Tahirjon Bakiev, adăugând că încă nu au fost confirmate motivele etnice ale violențelor.

Grupul pentru drepturile omului Gulagu.net a relatat în decembrie și apoi din nou în această lună despre alte două cazuri de tortură la unitățile corecționale din Irkutsk.

Grupurile au spus că un deținut, Kezhik Ondar, a fost violat de deținuți în centrul de detenție nr. 1 din Irkutsk. Ondar a suferit răni interne grave .

Al doilea deținut, pe care Gulagu.net l-a identificat ca fiind Bakiev, a fost violat după ce deținuții l-au bătut și au profanat un Coran în fața lui. Apoi a fost ținut sub un pat timp de două zile. Administrația penitenciarului l-ar fi împiedicat apoi să povesteasca prin ce atrecut soției, nepermițându-i să sune acasă mai mult de o lună.

La 22 februarie, FSIN a spus că gardienii de la Centrul de detenție nr. 1 și Colonia corecțională nr. 6 au fost suspendați pe măsură ce au început investigațiile preliminare asupra acestor violențe.

Fondatorul organizatiei neguvernamentale Gulagu.net, Vasili Osecikin, a declarat pentru postul nostru de radio că unii dintre deținuți au mărturisit că i-au bătut și i- au torturat pe alți deținuți și au mărturisit că fac asta din ordinele gardienilor.

Bakiev și Ondar au fost inițial închiși în Colonia corecțională nr. 15 din orașul Angarsk din regiunea Irkutsk. În aprilie anul trecut, deținuții din acel penitenciar au organizat o mare revoltă, după care mai mulți deținuți au fost transferați în alte închisori din regiune.

Grupurile pentru drepturile omului i-au citat pe unii dintre deținuți care au vorbit despre bătăile și torturile la care au fost supuși după ce au fost transferați în alte închisori, unde gardienii au folosit alți deținuți, care au fost de acord „să coopereze” cu administrația, pentru a-i obliga să mărturisească despre organizarea revoltei din primăvara trecută.

Administrația americană pentru Alimente și Medicamente: vaccinul Johnson & Johnson este sigur

Autoritățile de reglementare americane spun că un vaccin cu doză unică, fabricat de compania Johnson & Johnson (J&J), oferă o protecție puternică împotriva unor cazuri grave de COVID-19, în timp ce au fost publicate date încurajatoare despre eficacitatea vaccinului Pfizer / BioNTech, care este cel mai răspândit.

Oamenii de știință din cadrul Administrației americane pentru Alimente și Medicamente (FDA) au confirmat miercuri, 24 februarie, că vaccinul Johnson & Johnson este sigur și este de aproximativ 66% eficient în prevenirea COVID-19 moderat până la sever și aproximativ 85% eficient împotriva celor mai grave cazuri.

Constatările vor fi dezbătute de consilieri independenți, iar apoi se așteaptă ca FDA să ia o decizie finală cu privire la acordarea autorizației de utilizare de urgență.

Vaccinul J&J oferă comoditatea unei singure injecții și poate fi păstrat la refrigerare obișnuită. Experții în sănătate sunt încurajați de cele mai recente date despre vaccinul Pfizer/BioNTech. Un sondaj britanic a arătat că generează un răspuns puternic de anticorpi la persoanele care au primit două doze și în urma unui test cu mai mult de jumătate de milion de persoane, confirmă că este foarte eficient în prevenirea bolilor grave chiar și după o singură doză.

Liderii UE caută soluții pentru accelerarea producerii de vaccinuri împotriva COVID-19

Liderii Uniunii Europene participă joi, 25 februarie, la un summit virtual pentru a discuta despre modalitățile de accelerare a producției și lansării vaccinurilor împotriva coronavirusului pe fondul apariției rapide a unor noi variante ale virusului.

Liderii vor analiza, de asemenea, modalități de a menține un echilibru între restricțiile pandemice și necesitatea de a ține frontierele deschise pentru bunuri și servicii pe piața unică a blocului comunitar de 27 de membri.

„Presiunea asupra tuturor este maximă acum”, a spus un oficial al UE înainte de videoconferință anunțată pentru ora 16, ora Chișinăului.

Deși ratele de infecție scad în aproximativ 20 dintre statele membre ale blocului, există îngrijorări legate de noi creșteri, deoarece varianta britanică a virusului amenință să devină tulpina dominantă în Europa.

La fel, se răspândesc rapid și variantele din Africa de Sud și Brazilia.

Comisia Europeană, precum și statele membre s-au confruntat cu critici pentru un program comun defectuos de achiziție a vaccinului și pentru modul de organizare a campaniilor de vaccinare.

Comisia Europeană a promis că blocajele de aprovizionare care au împiedicat lansarea programului de vaccinare se vor rezolva în curând, dar statele membre doresc asigurări că livrarea de vaccinuri va fi mai ușoară și că noi vaccinuri pot fi produse rapid pentru a face față noilor variante. Până acum doar 1,9 % din populația Uniunii Europene a fost vaccinată cu doua doze și 4,2% au primit o singură doză de vaccin.

Președinta Maia Sandu convoacă vineri, 26 februarie, Consiliul Național de Securitate

Președinta Republicii Moldova a anunțat pentru vineri, 26 februarie, o nouă ședință a Consiliului Național de Securitate. Este a doua ședință de la preluarea funcției supreme în R. Moldova de către Maia Sandu.

Potrivitsite-ului președinției, pe agenda Consiliului, pe lângă alte subiecte se află și cel al concesionării aeroportului internațional Chișinău. După ședință va avea loc un briefing de presă.

Mai multe organizații cer sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, puternic afectate de pandemie

92 de organizații au semnat o declarație prin care solicită statului aprobarea unor măsuri suplimentare pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii în contextul crizei provocate de COVID-19. Potrivit semnatarilor, deși au fost cel mai mult afectate de pandemie, afacerile mici au beneficiat de cel mai puțin suport din partea autorităților, informează TV8.

Organizațiile membre ale Platformei Naționale a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic constată că pandemia COVID-19 și factorii naturali de risc din anul 2020 au generat cel mai mare șoc asupra economiei Republicii Moldova din ultimele două decenii.

Datele efective pentru perioada ianuarie-septembrie 2020 indică o scădere economică de 8,2%. Cele mai afectate sectoare sunt HoReCa, transportul, comerțul internațional, activitățile de recreere și de agrement, gospodăriile casnice, industria de prelucrare și agricultura, care a fost prejudiciată puternic și de factorii naturali de risc, potrivit sursei citate.

Șeful Penitenciarului nr. 15 Cricova este bănuit că ar fi susținut activitatea unei organizații criminale

Șeful Penitenciarului nr. 15 Cricova a fost reținut, fiind bănuit de participare și susținere, prin diferite forme, a activității unei organizații criminale, a anunțat Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, ca urmare a perchezițiilor efectuate în această instituție pe parcursul zilei de 24 februarie, informează agenția IPN. De asemenea, oamenii legii anunță că au ridicat un număr impunător de obiecte interzise. În lista celor ridicate sunt peste o sută de cuțite confecționate artizanal.

„Amploarea acestor acțiuni de percheziționare a sectoarelor penitenciarului, în care sunt deținuți peste 500 de condamnați, este o premieră pentru Republica Moldova. Aceasta a fost autorizată de magistrați în legătură cu dosarul penal al unuia din adjuncții Administrației Naționale a Penitenciarelor instrumentat de procurorii PCCOCS. Săptămâna trecută, acesta a fost reținut și plasat în arest preventiv pentru abuz de putere în interesul unei organizații criminale, iar investigațiile în privința învinuitului sunt în plină desfășurare”, precizează comunicatul citat.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate telefoane mobile, stickuri, fise pentru jocuri de noroc și zeci de seturi de cărți pentru poker. Suplimentar, au fost depistate sute de litri de alcool produs artizanal.

În urma măsurilor întreprinse anterior perchezițiilor, precum și în urma acestora, s-a decis asupra transferării a 13 condamnați din Penitenciarul Cricova în alte instituții de detenție. Cei 13 condamnați dețin diferit „statut” ierarhic înalt în lumea criminală, iar acțiunile acestora urmează a fi investigate prin prisma statutului disciplinar al executării pedepselor sau a Codului Penal.

Lituania va acorda R. Moldova un lot de vaccinuri anti COVID-19

Lituania va acorda Republicii Moldova un lot de vaccinuri anti COVID-19, a anunțat ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, la conferința de presă comună cu premierul interimar Aureliu Ciocoi și ministru al afacerilor externe și integrării europene.

Demnitarul de la Chișinău a mulțumit pentru ajutor și a spus că au avut loc discuții „extrem de fructuoase și concrete” în care au fost abordate aspecte legate de aprofundarea relațiilor bilaterale, convenindu-se asupra unor acțiuni care vin să consolideze relațiile moldo-lituaniene.

Ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis a declarat că „Lituania va continua să facă tot ce-i stă în putință pentru a contribui și pentru a-și uni eforturile cu alte state pentru a asigura vaccinarea populației cât mai rapid”.

Relațiile diplomatice între Republica Moldova și Republica Lituania au fost stabilite la 8 iulie 1992, iar până în prezent au fost semnate și sunt în vigoare aproximativ 50 de acorduri bilaterale, se arată într-un comunicat al externelor de la Chișinău.

Angajați ai SPPS ar fi utilizat mașinile de serviciu în scop personal

Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS) a sesizat Procuratura Generală despre noi cazuri de utilizare în scop personal a mașinilor de serviciu și chiar de folosire a lor în afara Moldovei, scrie Ziarul de Gardă.

SPPS menționează că va oferi detalii pe toate sesizările depuse la organele de procuratură, imediat ce se va adopta o decizie.

La 18 februarie responsabili din cadrul SPPS au înaintat o sesizare în adresa Procuraturii Generale prin care au solicitat „elucidarea și stabilirea corectitudinii cazurilor de utilizare în scop personal a bunurilor încredinţate pentru exercitarea atribuţiilor funcționale – automobilele de serviciu, carduri de combustibil, reparaţia mijloacelor de transport personale”, scrie publicația.

Premierul Armeniei a denunțat „o tentativă de lovitură de stat militară” împotriva sa

Armenia: protestul premierului Pașinian, care acuză armata de „tentativă de lovitură de stat”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:39 0:00

Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a cerut soldaților „să-și facă treaba” și să apere țara după ceea ce el a numit „o tentativă de lovitură de stat militară” în urma publicării unei scrisori a unui grup de oficiali ai armatei, prin care se cerea demisia sa.

Apărând în fața a aproximativ 20.000 de susținători în Piața Republicii, Pașinian a spus că armenii nu vor permite armatei să preia țara. „Situația este tensionată, dar trebuie să fim de acord că nu pot exista ciocniri”, a spus Pașinian, adresându-se suporterilor printr-un megafon, la câteva ore după ce a anunțat demiterea lui Onik Gasparian, șeful Statului Major General al forțelor armate.

Președintele Armen Sarkisian, al cărui rol este în mare măsură simbolic, a declarat că ia măsuri urgente pentru a încerca să dezamorseze criza, apelând la toți cei implicați să „dea dovadă de reținere și bun simț”.

Premierul de la Erevan s-a confruntat cu o serie de proteste după ce criticii săi spun că a gestionat dezastruos conflictul de șase săptămâni, de anul trecut, între Azerbaidjan și forțele etnice armene asupra regiunii Nagorno-Karabah.

Pe 20 februarie, mii de protestatari s-au adunat în capitala armeană, Erevan, blocând mai multe străzi adiacente și paralizând temporar circulația în centrul orașului în timp ce strigau „Armenia fără Nikol!” și „trădător Nikol”.

Pașinian a refuzat apelurile pentru a demisiona, dar a lăsat să se înțeleagă că ar putea avea loc alegeri parlamentare anticipate.

Atât Rusia, cel mai apropiat aliat al Armeniei, cât și Turcia, care a sprijinit militar Azerbaidjanul în conflict, au reacționat rapid la evoluțiile din Erevan.

Kremlinul a declarat că este alarmat de evenimentele care evoluează rapid, Moscova îndemnând toate părțile să se abțină de la utilizarea forței.

Deși Turcia și Armenia au o istorie complexă a relațiilor tulburi, Ankara a spus că a fost alături de guvernul ales de Pașin în mod democratic, iar ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a „condamnat cu tărie” ceea ce el a descris ca fiind o tentativă de lovitură de stat în Armenia.

Franța introduce noi restricții antiepidemice la granița cu Germania

Președintele Franței, Emmanuel Macron.

Franţa a anunţat joi, 25 februarie, că va introduce noi restricţii antiepidemice în zona de frontieră cu Germania, în contextul în care guvernul preşedintelui Emmanuel Macron încearcă să ţină sub control creşterea numărului de infectări în zona estică Meuse.

De la 1 martie, lucrătorii transfrontalieri, care până acum erau exceptaţi, vor trebui să prezinte un test PCR negativ pentru a trece graniţa în alt scop decât de muncă, au informat ministrul afacerilor europene şi cel al sănătăţii, într-un comunicat comun.

De asemenea, munca de acasă va fi puternic încurajată în această zonă, unde vor fi accelerate campania de vaccinare şi testările, după ce Franţa şi Germania au afirmat în cursul săptămânii că încearcă să găsească soluţii pentru a împiedica o închidere a graniţei comune.

Franţa a decis să nu impună un nou lockdown naţional, dar a început să înăsprească restricţiile la nivel local, inclusiv în zona Dunkerque din nordul ţării, unde numărul de infectări creşte.

COVID-19 în România: 3923 de noi cazuri

3.923 de cazuri noi de COVID-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore în România, fiind cel mai mare număr zilnic din 13 ianuarie.

În București au fost depistate 523 de infectări, iar în Timiș – 412. În acest interval au fost înregistrate și 81 de decese provocate de COVID-19.

Mai multe AICI.

Germania anunță o captură record de cocaină

Imagine generică

Circa 23 de tone de cocaină au fost descoperite în containere în porturile din Hamburg şi Anvers, a anunţat miercuri serviciul vamal german, referindu-se la cea mai mare captură de cocaină din Europa, relatează agențiile internaționale de presă.

Aproximativ 16 tone au fost descoperite pe 12 februarie în cinci containere provenite din Paraguay, au declarat autorităţile vamale, adăugând că această captură a contribuit şi la descoperirea altor 7,3 tone stocate în portul Anvers (Belgia).

Valoarea totală a drogurilor descoperite de poliţie ar ajunge la „câteva miliarde de euro”.

Un bărbat de 28 de ani a fost arestat în Olanda. El este suspectat că ar fi responsabil pentru importul celor 23 de tone de cocaine.

La Hamburg, drogurile, descoperite în containere, erau ascunse în cutii de conserve, amplasate sub un prim strat de recipiente care conţineau chit. În total, 16 tone au fost găsite în aproximativ 1.700 de cutii.

Facebook a interzis conturile armatei din Myanmar

Facebook a interzis toate conturile rămase legate de armata din Myanmar, invocând folosirea forței de către juntă împotriva protestatarilor care cer respectarea rezultatului alegerilor din aceasta țară și eliberarea liderei guvernului civil înlăturat Aung San Suu Kyi.

În Myanmar/fosta Birmania, armata a preluat puterea la 1 februarie printr-o lovitură de stat, armata susținând că alegerile din luna noiembrie, câștigate de partidul doamnei Aung San Suu Kyi ar fi fost fraudate. Decizia Facebook, care a intrat în vigoare imediat, se aplică militarilor și entităților aflate sub controlul lor, și pe rețeaua Instagram.

De asemenea, interzice tuturor „entităților comerciale legate de militari” să facă publicitate pe aceste platforme. Junta a folosit rețeaua Facebook pentru a-și promova teoria că alegerile au fost fraudate.

„Credem că riscurile de a permite forțelor armate să folosească rețelele Facebook și Instagram sunt prea mari”, a spus compania Facebook. Joi, 25 februarie, au avut loc noi ciocniri între protestatari și militari la Yangon, iar autoritățile au blocat ieșirea studenților din campusuri pentru a participa la protestele masive.

Lituania va dona și ea R. Moldova un lot de vaccinuri anti Covid-19

Lituania va oferi Republicii Moldova un lot de vaccin anti-Covid și face în continuarea presiuni la Comisia Europeană pentru a susține vaccinarea populației din statele membre ale Parteneriatului Estic. Declarațiile au fost făcute după întâlnirea de joi, de la Chișinău, a miniștrilor de externe Aureliu Ciocoi și Gabrielius Landsbergis.

Miercuri, România a decis livrarea în regim de urgență a 20.000 de doze de vaccin Republicii Moldova, din lotul de 200.000 de doze pe care le va oferi cetățenilor moldoveni, potrivit unei înțelegeri în timpul întrevederii dintre președinții celor două state, Maia Sandu și Klaus Iohannis.

Ambasadorii UE la Chișinău se ridică în apărarea șefului misiunii europene, atacat de PSRM

Peter Michalko, ambasadorul UE la Chișinău, în studioul Europei Libere, 10 februarie 2021.

Ambasadorii țărilor din UE la Chișinău au dat publicității o declarație în care se ridică în apărarea șefului misiunii europene, Peter Michalko și a unor ambasadori europenei care recent au fost ținta unor „atacuri publice (...) formulate de Partidul Socialiștilor și de deputatul fugar Ilan Șor”.

În declarația publicată de ambasada României la Chișinău se mai arată că „ambasadorii UE și ai statelor membre UE observă evoluțiile interne, concentrându-se pe compatibilitatea legilor și practicilor interne cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv cele față de Uniunea Europeană”, ceea ce nu poate fi considerat un amestec în treburile interne ale țării.

Marți, Partidul Socialiștilor l-a acuzat pe ambasadorul european Peter Michalko și alți ambasadori acreditați la Chișinău de „intervenție gravă în treburile interne” ale R. Moldova prin faptul că ar face „declarații frecvente și scandaloase”. Peter Michalko a criticat des corupția din R. Moldova și tergiversarea reformelor din justiție, între altele și într-un interviu recent cu Europa Liberă în care declara: „În R. Moldova, răul cel mare este corupția sistemică”.

Comunicatul de joi al ambasadorilor europeni a fost semnat de ambasadori ai: Uniunii Europene, Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Republica Slovacă, Spania, Suedia.

Noi restricții de circulație în Europa din cauza pandemiei de coronavirus

Pe malul Senei, la Paris, într-un februarie deosebit de cald.

Franţa a anunţat joi că va introduce noi restricţii antiepidemice în zona de frontieră cu Germania, în contextul în care guvernul preşedintelui Emmanuel Macron încearcă să ţină sub control creşterea numărului de infectări în zona estică Meuse.
De la 1 martie, lucrătorii transfrontalieri, care până acum erau exceptaţi, vor trebui să prezinte un test PCR negativ pentru a trece graniţa în alt scop decât de muncă, au informat ministrul afacerilor europene şi cel al sănătăţii, într-un comunicat comun.

De asemenea, munca de acasă va fi puternic încurajată în această zonă.

Germania a blocat aproape complet intrarea în țără din Cehia, care s-a transformat în ultimele săptămâni în epicentrul pandemiei de coronavirus în Europa.

Președintele Biden anulează restricțiile de viză impuse anul trecut de administrația Trump

Președintele american Joe Biden la Casa Albă, Washington, 22 februarie 2021.

Preşedintele american Joe Biden a revocat un decret al predecesorului său care a blocat intrarea în țară a multor solicitanţi de „cărţi verzi" (green cards) şi lucrători străini temporari.

Fostul preşedinte Donald Trump a impus acestea restricții drastice anul trecut, invocând șomajul ridicat printre americani provocat de pandemia de coronavirus.
Joe Biden a respins acest raţionament, agumetnând că deciziile predecesorului său nu au făcut decât să împiedice familii să se reunească în Statele Unite şi au dăunat totodată afacerilor americane. Restricțiile impuse de Trump urmau să expire pe 31 martie.

Democratul Joe Biden s-a angajat să revizuiască multe din politicile de imigraţie dure ale fostului preşedinte republican Donald Trump.

Iași: expoziție în memoria Holocaustului romilor, deportați în Transnistria

București, Memorialul Holocaustului.

La Palatul Culturii din Iași se deschide sâmbătă expoziţia fotodocumentară "Amintiri de carton" dedicată Holocaustului romilor, un proiect al Muzeului de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi, relatează Agerpres.

„Reunind portrete ale supravieţuitorilor, fotografii de familie, interviuri şi documente de arhivă, expoziţia concepută de Asociaţia Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România aduce în atenţia publicului un moment istoric incontestabil: Holocaustul romilor, pornind de la realităţile istorice potrivit cărora, în 1942, au murit aproape jumătate din cei 25.000 de romi deportaţi din România în Transnistria” se arată într-un comunicat de presă al Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi.

Expoziția este gratuită și poate fi vizitată până pe 14 martie.

Expoziţia a fost prezentată şi în Polonia, la Auschwitz şi Auschwitz Birkenau, în anul 2019, cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor (2 august), precum şi la Monumentul Memorial al Holocaustului din Bucureşti.

În România a început vaccinarea profesorilor

Școală generală din București, 8 februarie 2021.

De miercuri, în România a început vaccinarea anti Covid-19 a cadrelor didactice. În prima zi s-au vaccinat 3.800 de persoane, informează Agerpres, care citează pagina oficială a Platformei naţionale de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19.

Vaccinarea angajaţilor din învăţământ se va încheia pe 10 martie. Se estimează că 60.000 de persoane vor fi vaccinate. Programările se fac separat de platforma centralizată, prin unitățile de învățământ.

Până acum peste 42.000 de persoane din rândul personalului didactic au fost vaccinate, iar aproximativ 128.000 de persoane s-au programat.

Mai multe: romania.europalibera.org

Primul vaccin anti Covid-19, administrat într-o singură injecție, așteaptă omologarea în SUA

Vaccinul anti Covid-19 produs de firma Johson & Johson protejează împotriva cazurilor severe de Covid și a deceselor provocate de noul coronavirus și pare să reducă și gradul de contagiozitate a persoanelor vaccinate, arată ultimele date publicate miercuri de Administrația Americană pentru siguranța Alimentelor și Medicamentelor (FDA), relatează NYT. Vaccinul ar putea fi autorizat chiar vineri pe piața americană.

Datele testelor clinice arată că în SUA vaccinul are o eficacitate medie de 72%, dar de 86% în prevenirea cazurilor severe de Covid-19, în esență prevenind spitalizarea și decesul celor care se infectează cu coronavirus. În cazul variantei detectată în Africa de Sud, eficacitatea vaccinului este de 64% în general și 82% în prevenirea cazurilor grave.

Vaccinul Johnson & Johnson, făcut în parteneriat cu compania Janssen Pharmaceuticals, este administrat într-o singură doză și poate fi ținut timp de cinci săptămâni într-un frigider normal, fiind cel mai ușor de stocat și distribuit în acest moment.

În România , coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, Valeriu Gheorghiță a declarant la Digi24 că vaccinul Johnson & Johnson ar putea fi autorizat la jumătatea lunii martie de Agenția Europeană a Medicamentului iar în România ar putea ajunge în aprilie.

Criza politică s-ar putea prelungi până la mijlocul lui martie (Alex. Slusari)

Vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari.

Partidele parlamentare caută noi formule pentru depășirea actualei crize politice, declanșată de președinta Maia Sandu care înaintase repetat candidatura Nataliei Gavriliță la funcția de premier, făcând abstracție de candidata propusă de noua majoritate ad-hoc, formată de PSRM și gruparea Pentru Moldova. Acțiunea președintei, consecventă cu intenția ei declarată de a declanșa alegeri anticipate, a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională care a indicat calea dialogului politic.

Miercuri, fracțiunea parlamentară a Platformei DA s-a consultat cu reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidului Democrat (PD), a informat vicepreședinteleAlexandru Slusari. Potrivit lui, relatează TV8, s-ar fi spus că șefa statului nu o va înainta repetat pe Natalia Gavriliță la șefia guvernului și s-ar aștepta data de 23 martie pentru ca să se împlinească 90 de zile de la demisia guvernului Chicu și să fie emis decretul de dizolvare a Parlamentului.

Pe 23 februarie Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul prin care Natalia Gavriliță a fost înaintată repetat la șefia guvernului. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a comentat : „La anticipate sau la referendum, oamenii vor alege viitoru”.

Liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon a replicat miercuri, la postul public de televiziune că PSRM nu va provoca un referendum pentru suspendarea președintei. Totodată a anunțat că PSRM va contacta reprezentanții fracțiunilor și grupurilor parlamentare pentru a începe un dialog, iar liderul democraților Pavel Filip a spus că Președinția trebuie să inițieze cât mai curând consultări, altfel devine sursa blocajului.

PSRM și grupul Pentru Moldova din jurul Partidului Șor au propus candidatura Marianei Durleșteanu.

Platforma DA propune un guvern minoritar, condus de Andrei Năstase, invocând pericolul instalării unui guvern dominat de PSRM și Partidul Șor.

Amnesty International a revenit asupra deciziei de a-l declara pe Navalnîi „prizonier de conștiință”

Amnesty International și-a anulat decizia anterioară prin care îl declara drept „prizonier de conștiință” pe liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi. Alexandr Artemiev, managerul direcției pentru Europa de Est și Asia Centrală a Amnesty International a declarat pentru „Mediazona” că respectiva decizie a fost luată după ce departamentul juridic și cel politic al organizației au depistat urme ale „retoricii de ură” în unele declarații făcute de Navalnîi la mijlocul anilor 2000.

Denis Krivoșeev, director adjunct al direcției AI Europa și Asia Centrală, a confirmat pentru postul nostru de radio - într-un răspuns prin e-mail, pe 24 februarie - că decizia a fost luată „în baza comentariilor pe care Navalnîi le-a făcut în trecut” dar că AI nu renunță să militeze „pentru eliberarea imediată a lui Navalnîi și pentru încetarea persecuției acestuia pe motivate politice”.

„Unele dintre aceste comentarii, de care Navalnîi nu s-a delimitat public, ating pragul unui discurs al urii, lucru care este în contradicție cu definiția pe care Amnesty International o dă unui prizonier de conștiință", a spus Krivoșeev, fără a preciza la ce comentarii se referă.

Navalnîi a fost arestat pe aeroportul Sheremetievo din Moscova după ce a ajuns la 17 ianuarie de la Berlin, unde fusese tratat după otrăvirea sa în luna august cu Niviciok, agent neurotoxic, dezvoltat pentru uz militar în era sovietică. Navalnîi susține că tentativa de asasinare împotriva sa a fost ordonată de președintele Vladimir Putin și pusă în practică de serviciile ruse de informații.

În cursul carierei sale politice, Navalnîi a fost criticat și pentru apropierea de naționaliștii ruși, și pentru declarații considerate rasiste și inflamatorii.

Amnesty International a fost criticată imediat de analiști politici și de aliați al lui Navalnîi , fiind acuzată că ar fi cedat în fața campaniei de presă orchestrată de jurnaliști conectați la mass-media controlată de statul rus.


Decizia Amnesty Internațional a fost făcută publică pentru prima dată de jurnalistul american Aaron Mate pe 23 februarie și a fost confirmată de către Aleksandr Artemiev pentru publicațiile Mediazona si Insider.

Artemiev a scris că Amnesty a decis să retragă denumirea „în lumina noilor informații” provenite din „videoclipuri vechi și postări de pe rețelele sociale în care Navalnîi a făcut declarații controversate”.

Comentariile atribuite lui Navalny la mijlocul anilor 2000 nu au fost specificate, dar Artemiev a spus că au fost făcute în timp ce devenea unul din cei mai activi opozanți și critici ai președintelui Vladimir Putin. Reapariția lor, crede Artemiev, „pare a fi o altă tactică de delegitimizare a activității lui Navalnîi, menită să slăbească și protestele provocate de condamnarea sa la închisoare”.

Ivan Jdanov, directorul Fundației Anticorupție Navalnîi (FBK), a numit decizia Amnesty International „ extrem de rușinoasă”.

Alexei Navalnîi fost condamnat pe 2 februarie la 2 ani și jumătate închisoare și la o amendă de 850 de mii de ruble, în doua dosare separate. Nevalnîi le consideră pe ambele construite „politic”.

La 17 ianuarie Amnesty International îl declara pe Alexei Navalnîi ”prizonier de conștiință” , spunând că „arestarea sa reprezintă o dovadă suplimentară că autoritățile ruse încearcă să ăl reducă la tăcere”.

Miercuri, președintele rus Vladimir Putin a promulgat mai multe legi care măresc amenzile pentru finanțarea mitingurilor și întăresc pedepsele pentru nesupunere în fața forțelor de ordine , legi apărute ca urmare a masivelor proteste împotriva arestării lui Alexei Navalnîi.

Air Moldova lansează zboruri suplimentare Chișinău - Moscova

AirMoldova a anunțat lansarea de zboruri suplimentare Chișinău - Moscova (Domodedovo) în zilele de joi. Noile zboruri încep de miine. AirMoldova va opera de mâine 2 zboruri pe ruta Chișinău-Moscova (Domodedovo) în zilele de joi și sâmbătă. Zborurile pe ruta Moscova (Domodedovo) - Chișinău sunt operate în zilele de marți, joi și sâmbătă.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG