Numărul musulmanilor a depășit la nivel global 1,6 miliarde, și doar în Europa trăiesc 19 milioane. Între religiile lumii, Islamul este cea de-a doua ca număr de adepți, după Creștinism. Apariția ISIS și recentele atacuri teroriste au provocat o stare de anxietate în rândul populației și mulți arată cu degetul către comunitățile musulmane, ca fiind cele care generează idei extremiste și care fac posibile coagularea de grupări teroriste precum ISIS sau Boko Haram. Dar punerea semnului egal între terorism și Islam și generalizarea că întreaga comunitate islamică este generatoare de terorism alimentează sentimentele anti-musulmane și întărește miturile deja existente. Comisia Europeană împotriva rasismului și intoleranței (corp de experți al Consiliului Europei) a arătat în raportul său din anul 2016 că musulmanii continuă să experimenteze variate tipuri de discriminare în viața socială.
Pe acest fundal, Consiliul Europei a organizat o așa numită „Zi împotriva incitării la ură la adresa musulmanilor”, în cadrul căreia ușile moscheilor din mai multe orașe europene s-au deschis publicului larg iar online au fost lansate dezbateri care să pună în evidență contribuția pozitivă a comunităților musulmane la bunul mers al societăților în care trăiesc. Potrivit coordonatorului campaniei, Menno Ettema, datele pe care și ultimul raport al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA) le-a publicat în cel mai recent studiu al său arată că teama de musulmani și de atacurile teroriste puse la cale în UE de musulmani este nejustificată câtă vreme 76% dintre musulmani se simt atașați profund de țara în care trăiesc.
Europa Liberă: Domnule Ettema, sunteți coordonatorul Campaniei „No hate campaign” a Consiliului Europei, și în această calitate ați organizat Ziua contracarării limbajului de ură împotriva musulmanilor. În ce a constat aceasta?
Menno Ettema: „Ziua de acțiune împotriva limbajului de ură împotriva musulmanilor a încercat să desființeze stereotipurile și miturile legate de musulmani. Am organizat-o pe 21 septembrie, cu ocazia Zilei internaționale a păcii, și ideea a fost să promovăm dialogul ca mijloc de a desființa stereotipurile și de a facilita înțelegerea mutuală. Cu această ocazie am organizat zile deschise în moschei și în alte locuri de cult. Evenimentul a avut loc în mai multe orașe simultan. În Amsterdam cinci moschei au fost deschise publicului, în Polonia mai multe, dar și alte clădiri importante pentru musulmani. Totodată, cetățeni de religie islamică au postat mesaje pe Facebook sau alte platforme online, în care au vorbit despre relațiile lor din cadrul comunității și felul în care percep lumea exterioară. În școli profesorii au vorbit despre discriminare și cum te simți când ești discriminat, sau când alții vorbesc cu ură despre tine, doar pentru că ești musulman.”
Europa Liberă: De ce s-a alăturat Consiliul Europei acestei campanii?
Menno Ettema: „În 2012, când Campania tinerilor împotriva discursului urii online s-a lansat, am făcut o cercetare sociologică și am aflat că musulmanii sunt cel de-al doilea mare grup care este țintă a discursului de ură online, iar din cel mai recent raport al Comitetului European împotriva Rasismului și intoleranței (ECRI) este foarte clar că acest trend nu s-a schimbat, că musulmanii sunt în continuare subiectul discriminării în viața de zi cu zi, de la educație, la căutarea unui job.”
Europa Liberă: Aș dori să comentez cu Dumneavoastră o serie de mituri legate de musulmani. Primul: Islamul este o religie violentă, iar musulmanii se identifică cu terorismul.
Menno Ettema: „Acesta este discursul care ne însoțește de peste un an, de când s-au produs atacurile teroriste. S-au luat măsuri de securitate și de urgență, pentru protejarea populației. Această situație afectează în mod disproporționat musulmanii, iar acest lucru subminează coeziunea în societate și drepturile omului. Majoritatea musulmanilor este integrată în societățile unde aceștia trăiesc. Potrivit celui mai recent sondaj al Agenției Europene pentru Drepturile Omului, 76% dintre musulmani se simt integrați acolo unde trăiesc. Și pot confirma că în toate campaniile pe care le-am făcut, majoritatea femeilor și bărbaților musulmani cu care am lucrat o fac pentru că doresc să își aducă contribuția la instaurarea și respectarea drepturilor omului și democrației. Aceste stereotipuri alimentează discursul xenofob și discriminatoriu, și va crea un crater între noi și ei. Asta îi face pe ei să nu se simtă parte din comunitatea europeană. Ca atare, ceea ce spune majoritatea, și anume că acțiunile unui individ nu reprezintă acțiunile întregului grup, este cât se poate de just. Așa este. Nu putem generaliza și spune că acțiunea unor indivizi este caracteristică comunității în ansamblu. Este ceea ce susținem și noi: musulmanii sunt foarte diferiți, au convingeri diferite.”
Europa Liberă: Deci dacă se simt în Europa ca acasă, cei care merg să lupte alături de ISIS sunt doar excepții?
Menno Ettema: „Dacă ne uităm la statistici trebuie să spunem că da. Potrivit studiilor aceşti tineri pleacă pentru că se simt dezamăgiți de climatul politic și de felul în care merg lucrurile in Europa. Asta nu înseamnă că doar tinerii musulmani se simt dezamăgiți. Este o impresie generală în rândul tinerilor că politicienii nu le mai reprezintă interesele. Tinerii se implică civic pentru a promova drepturile omului și valorile democratice, pentru a arăta că instituțiile nu funcționează bine, că controlul puterilor în stat nu este cum trebuie. Aici, după cum vedeți, nu vorbim de musulmani sau creștini, vorbim de societate in general.”
Europa Liberă: Nu poți fi musulman și patriot în Europa. Alt mit.
Menno Ettema: „Revin la ce am spus și la studiul FRA, care arată că 76% dintre tinerii musulmani din Europa se simt integrați si conectați la societate. De asemenea, ei sunt angajaţi si vor sa lupte prin mijloace democratice să își asigure drepturile. Încă o informație extrem de importantă din raportul FRA: musulmanii au mai multă încredere în instituțiile statului decât restul cetățenilor. Iată un indicator care arată încrederea lor în standardele democratice. ”
Europa Liberă: Există o teamă în rândul cetățenilor europeni când văd femei purtând burca sau alte văluri musulmane. Cum traducem asta?
Menno Ettema: „Iată o dinamică foarte interesantă. În mai multe țări europene are loc o dezbatere publică despre expunerea, exprimarea fizică a religiei. Un raport ECRI din 2016 arată că în special femeile musulmane care poartă valul sunt ținte ale discursului urii, si asta pentru că tema, în ce le privește este la intersecția dintre religie si gen. În acest discurs xenofob despre văl, argumentele sunt protejarea femeilor, drepturile omului și valorile europene. Dar să nu uităm că art. 9 al Convenției pentru drepturile omului spune că fiecare are dreptul să creadă în ce dorește. Este păcat, pentru că subminează efortul femeilor, inclusiv al celor musulmane, pentru egalitate.”
Europa Liberă: Și cu aceasta venim la ultimul mit pe care voiam să îl discut cu Dvs.: Islamul oprimă femeile și le forțează să aibă un rol de servitoare.
Menno Ettema: „Aș spune că nici asta nu este 100% adevărat. Sigur că avem provocări aici, mă refer la ceea ce se întâmplă în practică. Cred că este foarte important să apreciem munca ce a fost făcută până acum de bărbați și femei, pentru drepturi egale între bărbați și femei. Există multe femei musulmane care lucrează pentru ca aceste drepturi să fie câștigate. Când bărbații și femeile au aceleași drepturi și șanse, toată societatea lucrează ca să atingă o armonie în interesul tuturor.”
Europa Liberă: Ce sfat ne dați nouă, celor care nu suntem musulmani, cum să ne comportăm cu colegii sau vecinii noștri musulmani?
Menno Ettema: „Cred că este vorba de un proces continuu de învățare. Și campania „No Hate”, care se derulează online, este un instrument de educare a publicului, cum să evite sau cum să sancționeze limbajul de ură. Educația privind drepturile omului ar trebui integrată în viețile noastre, în școli, în învățatul informal, în practica de zi cu zi. Nu este vorba de a cunoaște regulile, convențiile, textele de lege, cât de aplicarea lor în practică. Asta este provocarea pe care o avem: să încredere în ceilalţi, să ne angajăm in dialog, atunci când nu suntem de acord cu o opinie să o facem într-un mod respectuos, să avem aceeaşi înţelegere a ideii de egalitate. Cred că pur și simplu trebuie să ne angajăm în comunicare cu vecinii și să începem să ne lămurim, sa întrebăm, care este motivul pentru cutare sau pentru cutare lucru care se întâmplă în comunitatea musulmană și să ne bucurăm de diversitate, căci diversitatea ne îmbogățește pe noi toți.”
