După invazia rusească la scară largă în Ucraina, circa 11 milioane de persoane s-au strămutat în interiorul Ucrainei și alte aproape 6 milioane au luat calea străinătății. Unii au plecat ilegal, inclusiv în R. Moldova, mai ales după ce Kievul le-a interzis bărbaților cu vârste între 18 și 59 de ani să iasă din țară.
Europa Liberă a documentat, din surse sigure, șapte cazuri ale unor cetățeni ucraineni care au fugit prin R. Moldova pentru a evita înrolarea. Toate au avut loc în primăvara lui 2024, anul cu cele mai multe episoade de trecere ilegală a frontierei moldo-ucrainene: înregistrate oficial – peste 20.200. Cei șapte bărbați spun că nu au vrut să fie trimiși pe front „ca să ucidă oameni”.
Oleg K. (58 de ani), originar din Odesa, era mecanic pe nava unei companii maritime înregistrate în Cipru. Pe 19 martie 2024, el a trecut ilegal hotarul cu R. Moldova, achitând pentru asta unui intermediar 10.000 de dolari. A traversat frontiera în zona satului ucrainean Kuciurgan, fiind preluat de un bărbat care l-a trecut cu barca peste Nistru.
Ajuns în Transnistria, Oleg a fost reținut de securitatea transnistreană din Bender, unde a fost interogat și percheziționat. S-a aflat în custodia autorităților separatiste până pe 22 martie, iar după ce a fost eliberat, a mers la Chișinău. Urma să ajungă în una dintre țările Orientului Îndepărtat, pentru a reveni pe vapor. „În Ucraina mi-a rămas familia, o fiică de 13 ani și părinții bătrâni. Am decis să fug deoarece nu vreau să lupt și să ucid oameni. Nu intenționez să mai revin în Ucraina”, povestea acum 2 ani Oleg.
Pentru că nu voia să fie mobilizat, Roman K. (27 de ani), din Kiev, a găsit pe un canal de Telegram soluția de a părăsi ilegal Ucraina. A plătit 4.500 de dolari în criptovalută pentru a ajunge, pe 1 martie 2024, în R. Moldova prin zona satului Dubovoie. A ajuns la Dubăsari, iar de acolo – la Chișinău, de unde a plecat în Uniunea Europeană.
Frații Volodimir și Maxim P., din orașul Zaporojie, au trecut fraudulos granița la 10 aprilie 2024 fără a plăti vreun ban cuiva, pentru că, au explicat ei, nu aveau suma care li s-a cerut. Au trecut prin zona satului Mălăești, ajungând la Tiraspol. Ambii voiau să ajungă în Germania.
Ucrainean: „Acesta este un business”
Bohdan N. are 27 de ani și este dintr-un sat din regiunea Vinița. Alături de Dmitro A. (33 de ani) din orașul Șahtiorsk și Maxim H. (39 de ani) din orașul Pavlohrad au trecut fraudulos granița pe 10 martie 2024. Sub pretextul fals că merg la o înmormântare în satul Nesterovo, invocat autorităților ucrainene, cei trei au trecut cu greu hotarul. Au mers prin satul Comisarovca Nouă, din regiunea transnistreană, spre platoul Cocieri și, în cele din urmă, au ajuns la Dubăsari, unde s-au cazat într-un mic hotel. Au trecut pe malul drept al Nistrului cu feribotul. Nu s-au adresat serviciilor de migrație moldovene, deoarece nu plănuiau să rămână în R. Moldova
La aproape 2 ani distanță, Europa Liberă a discutat cu Bohdan N. Acesta este stabilit în una din țările UE și spune că „și-a aranjat viața”. Nu-i place eticheta de „fugari” pe care o primesc bărbații, deoarece, spune el, țara sa l-a pus în situația să plece ilegal.
Întrebat ce sentimente a trăit atunci când a trecut ilegal frontiera, Bohdan a mărturisit: „Cu un adânc regret, pentru că pierdeam tot ce a am reușit să fac până atunci acasă și înțelegeam nu voi mai avea o cale de întoarcere în patrie”.
Bărbatul spune că, din cercul său de prieteni și cunoscuți, foarte mulți au ales să plece din Ucraina, dar au reușit, în primul rând, cei care au avut bani. Întrebat cât a plătit pentru a trece ilegal hotarul, el a evitat un răspuns direct. „Tot ce pot să vă zic este că totul se rezumă la bani. Acesta este un business. Că vorbim de granița Ucrainei cu R. Moldova sau de cea cu Rusia, totul este construit pe scheme și bani și totul e la nivelul înțelegerilor”, a spus Bohdan N.
Transnistria, „poarta” fugarilor
Autoritățile de la Chișinău spun că toată frontiera moldo-ucraineană este supusă riscului tentativelor de trecere ilegală, dar cel mai vulnerabil rămâne sectorul din regiunea transnistreană.
Într-un răspuns al șefului Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, transmis Europei Libere, se arată că 75% din intrările ilegale în R. Moldova depistate au avut loc pe sectorul din regiunea necontrolată de autoritățile constituționale.
Fugarii ucraineni preferă să treacă ilegal în R. Moldova pe timp de noapte. De multe ori, ei apelează la serviciile unor organizatori ai schemelor de trecere frontierei, iar pentru aceste servicii achită sume cuprinse între 8.000 și 20.000 de dolari, de regulă, în criptomonede.
Cei mai mulți trec ilegal hotarul pe segmentul „verde”, adică pe căi ocolitoare punctelor de trecere a frontierei. Alții își încearcă norocul ascunzându-se în mijloace de transport, în special marfare, sau prezentând acte false la controlul de frontieră.
O altă metodă, potrivit Poliției de Frontieră, este legitimarea cu acte străine la frontieră – cum a fost și cazul unui tânăr de 30 de ani din regiunea Odesa, care s-a deghizat într-o femeie de 71 de ani, cu intenția de a trece în R. Moldova.
De la începutul războiului, oamenii legii au documentat și au investigat multiple cazuri privind organizarea migrației ilegale pe segmentul de frontieră moldo-ucrainean. În instanțele de judecată au fost trimise în jur de 250 de cauze penale care vizează membri ai unor astfel de grupări.
Peste 89.000 de persoane au statut de protecție temporară
Legislația moldoveană nu prevede repatrierea celor care au trecut ilegal frontiera și care vor să se folosească de dreptul de azil în R. Moldova.
De la declanșarea războiului în Ucraina, Inspectoratul General pentru Migrațiune (IGM) a acordat protecție persoanelor din țara vecină, inclusiv celor care au traversat ilegal frontiera și au solicitat una din cele patru tipuri de protecție.
Datele oferite de Inspectorat Europei Libere arată că, la mijlocul lui februarie, din cele 1.290 de persoane cu Statutul de refugiat se recunoaște, la solicitare, străinului care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara țării a cărei cetățenie o deține și care nu poate sau nu dorește să se pună sub protecția acelei țări. (Sursa: IGM) înregistrate în R. Moldova doar una era din Ucraina. Din cei 528 de beneficiari de Protecția umanitară se acordă străinului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și în privința căruia există motive întemeiate să se creadă că, la întoarcerea în țara de origine, va fi expus unui risc serios și, din acest motiv, nu poate sau nu dorește să obțină protecția acelei țări. (Sursa: IGM), 247 sunt ucraineni, iar din 554 de solicitanți de azil – 95.
Sub Protecția temporară are un caracter excepțional, care asigură, în cazul unui aflux masiv și spontan de persoane strămutate care nu se pot întoarce în țara de origine, protecție imediată și temporară, dacă există riscul ca sistemul de azil să nu poată gestiona acest aflux fără efecte adverse asupra funcționării sale eficiente, în interesul persoanelor în cauză și al altor persoane care au nevoie de protecție. Protecția temporară se acordă pentru o perioadă de un an. În cazul în care motivele care au determinat acordarea acesteia persistă, durata poate fi prelungită cu perioade de câte 6 luni, fără a depăși termenul maxim de 2 ani. (Sursa: IGM) se află 89.259 de persoane din Ucraina, dintre care 20.250 sunt minori. Respectivul statut le oferă dreptul la ședere legală și acces la muncă, educație și asistență medicală primară până în martie 2027, termen extins recent printr-o hotărâre de Guvern.
De 28 de ani, Centrul de Drept al Avocaților (CDA) de la Chișinău este singurul partener juridic al Agenției ONU pentru Refugiați în R. Moldova (UNHCR). Oleg Palii, directorul executiv al CDA, a spus Europei Libere că investigarea de către autorități a fiecărui caz de trecere ilegală a frontieră depinde de complexitatea acestuia: „Poate dura o zi, o săptămână, dar poate dura și câteva luni, or procedurile organelor de drept presupun stabilirea schemei de trecere ilegală a frontierei”.
Avocatul spune că examinarea cererilor de azil durează cel mai mult – până la jumătate de an. CDA nu are o statistică a ucrainenilor care au trecut ilegal frontiera și cărora le-a oferit asistență juridică, fiindcă interacționează în acest sens cu Inspectoratul General pentru Migrație. Palii susține că majoritatea cetățenilor ucraineni care au fugit de război au invocat drept motiv că „nu vor să moară”.
Cei mai mulți ucraineni se află la Chișinău
UNHCR menționează că, de la începutul războiului, au fost înregistrate peste 2 milioane de traversări ale frontierei dinspre Ucraina spre R. Moldova.
La începutul anului curent, peste 140.000 de cetățeni ucraineni se aflau în R. Moldova.
Potrivit Guvernului, în R. Moldova există acum 18 centre de plasament temporar, cu o capacitate de 1.111 locuri. Rata medie de ocupare a acestor centre este în prezent de puțin peste 80%. Mulți cetățeni ucraineni preferă să locuiască pe cont propriu sau la rude din localități moldovene.
La Chișinău, 1.775 de elevi ucraineni merg la 56 de școli, iar 505 copii frecventează 62 de grădinițe.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
