Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a spus, pe 27 iulie, într-un interviu pentru postul TV8, că amânarea are loc „din motive obiective”, inclusiv la solicitarea partenerilor Republicii Moldova, care ar fi cerut să fie extins termenul de consultare a hotărârilor de Guvern privind introducerea TVA și a accizelor pentru unele produse importate de firmele transnistrene.
Din cauza schimbării Guvernului, a explicat Chiveri, autoritățile au rămas „puțin în urmă”, astfel încât termenul-limită pentru consultările publice a fost prelungit, iar Executivul urmează să aprobe și un mecanism de implementare a fondului de convergență, instituit încă în aprilie, pentru a-l putea lansa.
„Cel mai probabil, va fi la 1 septembrie. Voință politică există”, a spus vicepremierul.
Taxele colectate de la companiile cu reședință în regiunea transnistreană ar urma să ajungă în acest fond de convergență – menit să apropie economic cele două maluri ale Nistrului, din care ar urma să fie finanțate proiecte sociale și de infrastructură pe partea stângă.
Ce importuri vor fi taxate
Chișinăul și-a propus să elimine treptat scuturile fiscale de care se bucură agenții economici din regiunea transnistreană de mai bine de 25 de ani și pentru a-i pune în condiții egale cu cei de pe teritoriul controlat.
Pentru început, adică de la 1 septembrie, ar urma să fie aplicată TVA de 20% pentru importul unor mărfuri de lux: caviar, alcool, tutun, parfumuri, blănuri și bijuterii.
Din această listă ar putea să fie excluse gazele naturale, care ar putea fi taxate însă (cu 8% TVA) de la 1 ianuarie 2027, a admis Chiveri.
Tot de la anul, vor fi taxate importurile de metale. Este o taxă cu dedicație pentru Uzina Metalurgică (unul din cei mai mari agenți economici din regiunea transnistreană), a sugerat vicepremierul.
Tofan: „Vrem o integrare graduală”
La o conferință de presă, pe 28 iulie, premierul Vasile Tofan a spus că autoritățile constituționale își doresc o integrare treptată a regiunii transnistrene: „Nu forțăm nota. Vrem o integrare graduală a oamenilor de acolo în spațiile noastre economice”.
Tofan a amintit că statul cheltuie deja până la 250 de milioane de lei pentru cetățenii moldoveni din stânga Nistrului care beneficiază de plăți sociale și servicii medicale pe malul drept.
„Mesajul pe care îl transmitem oamenilor și autorităților de acolo este că nu impunem aceste taxe pentru că vrem să acumulăm extra-venituri pe seama lor. Avem cheltuieli cu populația din stânga Nistrului, care sunt moldoveni de-ai noștri, iar taxele respective vor acoperi o parte din acele cheltuieli”, a declarat Tofan.
Tiraspolul a criticat în repetate rânduri intenția Chișinăului de a percepe taxe de la companiile transnistrene, acuzând autoritățile constituționale că ar putea provoca o criză umanitară și economică de proporții peste Nistru.
La rândul lor, autoritățile de la Chișinău susțin că eliminarea tuturor scutirilor fiscale pentru companiile din stânga Nistrului ar putea aduce anual în bugetul de stat al R. Moldova între 3 și 4 miliarde de lei, iar Fondul de convergență ar putea fi suplinit și de partenerii externi.
Potrivit estimărilor făcute de Guvern, costurile anuale ale reintegrării regiunii transnistrene se ridică la 500 de milioane de dolari.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
