Ştiri
Numărul de decese legate de Covid-19 ajunge la 41
Numărul de noi cazuri de infectare dar și de decese legate de Covid-19 rămâne ridicat : marți s-au înregistrat 41 de decese și 1.505 infectări noi.
Comitetul de Urgență al Organizației Mondiale a Sănătății a lansat între timp un avertisment că pandemia de coronavirus este „departe de a se fi terminat'', și a cerut statelor membre să recunoască toate vaccinurile omologate de agenție.
Acest comitet de urgență privind COVID-19, prezidat de Didier Houssin, se reunește la fiecare trei luni pentru a analiza situația.
În recomandările sale către state, comitetul se opune în continuare principiului dovezii vaccinării în cazul călătoriilor internaționale având în vedere distribuția inechitabilă a vaccinurilor la nivel global.
Până în prezent, OMS a omologat două vaccinuri de tip ARN-mesager - cele produse de Moderna și Pfizer/BioNTech -, două vaccinuri chinezești - produse de Sinopharm și Sinovac- , vaccinul Johnson&Johnson, precum și diversele versiuni ale serului AstraZeneca.
Este așteptată în scurt timp și o decizie în ceea ce privește vaccinul Covaxin, dezvoltat de laboratorul indian Bharat Biotech.
Vezi ultimele știri
Cel puțin 70 de palestinieni au fost uciși în noi atacuri israeliene în Gaza
Cel puțin 70 de palestinieni au fost uciși și zeci au fost răniți joi, 20 martie, în atacurile aeriene israeliene din Gaza, potrivit oficialilor sanitari din regiune. Israelul și-a reluat campania de bombardamente și operațiunile terestre în enclava palestiniană.
La o zi după lansarea unei noi campanii terestre în centrul Fâșiei Gaza, armata israeliană a anunțat joi că a început să desfășoare operațiuni terestre și în nordul teritoriului, scrie Reuters.
Grupul palestinian Hamas – desemnat organizație teroristă inclusiv de către SUA și UE – care nu a ripostat în primele 48 de ore ale atacului israelian, a declarat că luptătorii săi au tras rachete asupra Israelului. Armata israeliană a declarat că sirenele au sunat în centrul țării după ce proiectilele au fost lansate din Gaza.
Medicii palestinieni au afirmat că atacurile israeliene au vizat mai multe case din zonele de nord și sud ale Fâșiei Gaza. Solicitată să comenteze, armata israeliană a spus că analizează rapoartele.
Armata israeliană și-a reluat marți atacurile aeriene asupra Fâșiei Gaza și a lansat operațiuni terestre miercuri, suspendând acordul de încetare a focului semnat în ianuarie cu Hamas.
Reprezentanții forțelor armate israeliene au declarat că operațiunea terestră urmărește să extindă zona tampon care separă jumătățile nordice și sudice ale Fâșiei Gaza.
Israelul le-a ordonat locuitorilor Fâșiei să stea departe de drumul Salahuddin, principala rută nord-sud, și le-a transmis să călătorească de-a lungul coastei.
În prima zi a reluării atacurilor aeriene, marți, peste 400 de palestinieni au fost uciși. A fost una dintre cele mai mortale zile ale războiului. Cel puțin 510 palestinieni au fost uciși de la reluarea luptelor, mai mult de jumătate dintre ei femei și copii, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății, controlat de Hamas, din teritoriu.
Loviturile din această săptămână au ucis și câțiva dintre liderii importanți din Fâșie, inclusiv șeful guvernului din Gaza, șeful serviciilor de securitate, asistentul său și șeful adjunct al Ministerului Justiției condus de Hamas.
Organizația Hamas a fost puternic lovită și a transmis că operațiunea terestră israeliană e „o nouă și periculoasă încălcare” a acordului de încetare a focului, vechi de două luni. Într-o declarație, Hamas a spus că este dispusă să respecte acordul de încetare a focului și a cerut mediatorilor să intervină.
- Vezi și: Israelul a reluat atacurile asupra Fâșiei Gaza. Peste 300 de oameni au fost uciși, susține Hamas
O primă fază temporară a încetării focului s-a încheiat la începutul lunii martie. Hamas vrea să treacă la o a doua fază, în care Israelul ar trebui să negocieze încetarea războiului și retragerea trupelor sale, iar ostaticii israelieni deținuți în Gaza ar urma să fie schimbați cu prizonieri palestinieni.
Israelul a oferit însă doar o prelungire temporară a armistițiului, a întrerupt toate livrările către Gaza și spune că își reia campania militară pentru a forța Hamas să elibereze ostaticii rămași. Circa 59 de ostatici ar mai fi în mâinile Hamas.
Războiul din Gaza a început după ce militanții Hamas au atacat comunitățile israeliene în octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane și luând peste 250 de ostatici.
Peste 49.000 de palestinieni au fost uciși ca urmare a replicii militare devastatoare a Israelului care a urmat, potrivit autorităților sanitare din Gaza.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Turcia: Zeci de persoane reținute pentru postări pe rețele sociale despre arestarea primarului de Istanbul
Autoritățile din Turcia au reținut 37 de persoane acuzate de postări „provocatoare” pe rețelele de socializare legate de reținerea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu. Mii de protestatari au ieșit pe străzi și în campusurile universitare după ce principalul adversar politic al lui Erdogan a fost reținut de procurori.
Autoritățile turce au identificat 261 de conturi de social media, inclusiv 62 cu sediul în străinătate, care au făcut „postări provocatoare care incită la crimă și ură” după detenția lui Imamoglu, a declarat pe rețeaua X ministrul de Interne Ali Ierlikaia. El a precizat că autoritățile continuă să urmărească și alți suspecți.
Ministrul a adăugat că 18,6 milioane de postări despre Imamoglu au fost distribuite pe X în primele 24 de ore de la reținerea sa.
Ekrem Imamoglu, principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a fost acuzat miercuri de corupție și de sprijinirea unui grup terorist. Principalul partid de opoziție a spus că măsura este „o tentativă de lovitură de stat împotriva următorului președinte”, scrie Reuters.
După reținerea primarului Imamoglu, guvernul Turciei a impus restricții timp de patru zile împotriva manifestațiilor publice. Mai mult, autoritățile au închis mai multe drumuri, au suspendat linii de transport în comun și au restricționat accesul la unele rețele sociale.
Procurorii au confiscat, de asemenea, o companie de construcții la care este acționar Imamoglu. Alături de el au fost reținute alte 105 persoane, multe dintre acestea angajate în structura administrativă a Istanbulului.
Critici venite din Europa
Președinta Comisiei Europene, Von der Leyen, a declarat miercuri că arestarea primarului Istanbulului este „profund îngrijorătoare”.
La rândul său, un purtător de cuvânt al ministerului de Externe din Germania a spus că reținerea principalului rival politic al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan este „un regres serios” și că poziția Germaniei va fi comunicată partenerilor turci.
De asemenea, organizația Human Rights Watch (HRW) a condamnat reținerea primarului din Istanbul.
Directorul HRW pentru Turcia, Emma Sinclair-Webb, a spus că detenția primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, și a altor persoane din municipalitatea Istanbul, este „un abuz flagrant al sistemului de justiție” și a afirmat că reținerile sunt parte a unui model de investigații motivate politic, care au ca scop să submineze activitățile opoziției.
În replică la acuzațiile de influență politică asupra justiției, ministrul turc Justiției, Yılmaz Tunç a declarat că Turcia este un stat de drept.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina anunță arestarea unui bărbat din regiunea transnistreană, suspectat de spionaj
Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a anunțat joi, 20 martie, că a reținut un bărbat din regiunea transnistreană, acuzat că efectua acțiuni de spionaj la ordinele adjunctului așa-zisului ministru al Apărării de la Tiraspol.
Procurorii ucraineni spun că bărbatul a ajuns sub acoperire în regiunea Odesa, unde a pretins că este un antreprenor care se ocupă cu importul de produse alimentare ucrainene.
În schimb, acesta ar fi dorit să recruteze un militar ucrainean dar și alte persoane implicate în dezvoltarea dronelor pentru armată care, în schimbul banilor, urmau să-i ofere documentația tehnică pe care o dețineau cu privire la cele mai recente drone de atac și recunoaștere, potrivit comunicatului SBU.
Anchetatorii l-au reținut pe bărbat în flagrant, în apropiere de Odesa, în momentul când dorea să obțină informații secrete despre dronele din cadrul unei unități militare. În timpul reținerii, la el au fost găsite și două arme.
SBU susține că bărbatul plănuia să folosească informațiile secrete obținute pentru a stabili o producție proprie de drone de luptă pentru trupele ruse din regiunea transnistreană. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă până la 15 ani de închisoare.
Anchetatorii ucraineni mai susțin că „curatorul” acestuia era așa-zisul ministru adjunct al Apărării de la Tiraspol „care cooperează cu serviciile speciale rusești”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Președintele Cehiei susține că Ucraina trebuie sprijinită, inclusiv prin prezență militară
Aflat la Chișinău, președintele Cehiei, Petr Pavel, a spus în conferința de presă susținută alături de președinta Maia Sandu, că obiectivul „coaliției de voință” este sprijinirea Ucrainei. Liderul ceh a admis că Ucraina ar putea ajunge să facă și compromisuri teritoriale, însă fără a le recunoaște.
„Trebuie să facem tot posibilul, inclusiv prin intermediul acestei coaliții pentru a sprijini Ucraina prin toate mijloacele, inclusiv printr-o posibilă prezență militară”, a spus președintele ceh Petr Pavel în conferința de presă din 20 martie, răspunzând unei întrebări adresate de Europa Liberă.
Pavel a afirmat că „coaliția de voință”, care a fost creată la propunerea sa și este formată din țări precum Marea Britanie și Franța, este încă la începutul negocierilor privind modul de acțiune, dar a ținut să sublinieze că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa de negocieri, acolo unde și „vocea europeană trebuie auzită”.
În discursul său din cadrul conferinței de presă, Petr Pavel a spus că Uniunea Europeană este suficient de puternică pentru „a sta pe picioare” și a ajuta țări precum R. Moldova, cu care are potențialul de a construi „propria securitate”.
El a salutat adoptarea de către UE a planului de creștere economică pentru Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro , despre care a spus că va oferi „o perspectivă pentru viitor”, care va contribui la atragerea investițiilor și sprijinului pentru cetățenii moldoveni.
Fostul șef al comandamentului NATO a numit războiul din Ucraina „un efort din partea Rusiei de a impune din nou o lume, în care cei puternici au dreptate” și a spus că acest lucru nu poate fi acceptat.
Președintele ceh a admis însă că Ucraina ar putea fi nevoită să facă unele compromisuri, inclusiv teritoriale, în urma acestor negocieri.
„E clar că trebuie să fie obținute anumite compromisuri, însă acestea trebuie să se bazeze pe normele și regulile internaționale, reasigurând și reinstituind Ucraina ca țară suverană, cu anumite compromisuri teritoriale, însă fără a accepta că aceste teritorii aparțin Rusiei”, a afirmat Petr Pavel.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
A fost anunțat concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a lansat, pe 20 martie, concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, rămasă vacantă pe 5 martie, după ce Veronica Dragalin și-a dat demisia.
Membra CSP Mariana Cherpec a spus că în prima etapă a concursului candidații vor fi preselectați de o comisie specială, iar apoi CSP va face selecția propriu-zisă.
La funcția de șef al PA poate candida o persoană care:
- are o experiență de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 4 ani în funcția de judecător, procuror sau avocat;
- deține cetățenia Republicii Moldova;
- cunoaște limba română;
- nu are antecedente penale;
- în ultimii 3 ani nu a fost membru a unui partid.
Data-limită pentru depunerea dosarelor de participare este 5 mai.
Cherpec a mai spus că membrii comisiei care vor verifica pretendenții vor fi nominalizați de președinte (o persoană), Ministerul Justiției (o persoană) și de CSP (trei persoane). Președintele CSP, Dumitru Obadă, a anunțat că va trimite în curând autorităților solicitări pentru aceste nominalizări.
Veronica Dragalin a condus Procuratura Anticorupție din 1 august 2022 și până la 4 martie 2025. Ea și-a dat demisia înainte ca să-i expire mandatul, deoarece nu era de acord cu planul autorităților de a lichida două procuraturi specializate și de a crea în locul lor una singură - Procuratura Anticorupție și pentru Combaterea Crimei Organizate (PACCO).
Dragalin a îndemnat deputații să renunțe la această inițiativă și a spus că ea va pune în pericol securitatea națională. În ziua următoare, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la crearea PACCO.
Pe 4 martie 2024, CSP l-a desemnat pe procurorul Marcel Dumbravan în funcția de șef interimar al Procuraturii Anticorupție.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul neagă că a împiedicat activitatea Ambasadei Ruse
Ministerul moldovean de Externe a negat, joi, 20 martie, acuzațiile aduse de autoritățile ruse privind presupusa întrerupere a activității Ambasadei Rusiei la Chișinău pe 19 martie, când Poliția a intervenit pe teritoriul misiunii diplomatice, după ce a anunțat că a primit o alertă cu bombă.
Într-un comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău spune că autoritățile moldovene au intervenit miercuri, 19 martie, pe teritoriul misiunii diplomatice ruse, conform legii și angajamentelor internaționale, după ce au primit o alertă privind o posibilă amenințare la adresa ambasadei.
Ministerul susține că scopul măsurilor luate de autorități a fost „asigurarea siguranței personalului diplomatic, a cetățenilor din zonă și a ordinii publice”.
Reacția guvernului moldovean vine după ce ambasadorul R. Moldova în Rusia, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul rus de Externe pe 19 martie, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu alerta de bombă de la Ambasada Rusiei din Chișinău, ulterior declarată falsă.
Moscova a susținut că ambasadorul desemnat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, ar fi fost împiedicat să intre pe teritoriul misiunii diplomatice, iar angajaților și membrilor familiilor acestora li s-ar fi interzis să plece din oraș. Ministerul rus de Externe a mai spus că Ambasada nu ar fi primit o notificare oficială despre „presupusa alertă”.
Ministerul moldovean de Externe susține însă că accesul în jurul ambasadei a fost „restricționat temporar” cu respectarea procedurilor standard și „fără a afecta activitatea misiunii diplomatice”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump sugerează ca SUA să preia centrale electrice ucrainene pentru a le garanta securitatea
Președintele american Donald Trump a sugerat, în timpul unei discuții la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski ca SUA să devină proprietar al centralelor electrice din Ucraina, în încercarea de a reduce distanța dintre Moscova și Kiev și de a asigura o încetare completă a focului.
Trump i-a spus lui Zelenski că deținerea de către SUA a alimentării cu energie electrică și a centralelor nucleare ale Ucrainei „ar fi cea mai bună protecție pentru această infrastructură”, potrivit unui rezumat al convorbirii din 19 martie, difuzat de Casa Albă.
Propunerea reflectă convingerea lui Trump că deținerea de către SUA a activelor ucrainene ar servi drept o garanție de securitate, deoarece Rusia s-ar abține probabil să le vizeze de teama unei escaladări cu Statele Unite.
Zelenski a declarat reporterilor într-un briefing online din 19 martie că el și Trump au discutat la telefon despre centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia în sud-estul Ucrainei. El a declarat că i-a spus lui Trump că Kievul ar fi pregătit să discute despre implicarea SUA în modernizarea și investirea în centrală dacă aceasta va fi returnată Ucrainei.
Cererea Kievului privind garanțiile de securitate se află în centrul negocierilor diplomatice dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite pentru a asigura un acord de pace. Zelenski dorește ca orice acord de pace final să includă garanții de securitate occidentale pentru Ucraina, pentru a descuraja Rusia să invadeze din nou țara, însă Trump a refuzat până acum să angajeze Statele Unite în apărarea Ucrainei.
În timpul convorbirii, pe care Casa Albă a descris-o drept „fantastică”, Trump a promis să analizeze achiziționarea mai multor sisteme de rachete antiaeriene Patriot pentru Ucraina, în timp ce Zelenski a fost de acord să nu țintească obiectivele energetice rusești timp de 30 de zile. Ucraina a avut dificultăți în a-și proteja orașele de atacurile rusești din cauza lipsei de apărare aeriană.
Zelenski a descris convorbirea telefonică drept „probabil cea mai substanțială și pozitivă” discuție de până acum.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a declarat că scopul convorbirii cu Zelenskyy a fost „de a alinia atât Rusia, cât și Ucraina în ceea ce privește cererile și nevoile lor”.
Potrivit informațiilor oficiale, Zelenski și Trump nu au mai discutat personal de când s-au certat în timpul unei întâlniri la Casa Albă, pe 28 februarie.
- Te-ar putea interesa și: Putin acceptă propunerea lui Trump de a opri loviturile asupra infrastructurii energetice din Ucraina
Discuția Trump-Zelenski a avut loc la mai puțin de 24 de ore după ce președintele SUA a vorbit la telefon cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Negocierile dintre Washington și Moscova nu au reușit să atingă obiectivul lui Trump de a ajunge la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile.
Comunicatul Kremlinului privind discuțiile Trump-Putin a sugerat că domeniul de aplicare al acordului lor s-a limitat la o pauză în loviturile asupra infrastructurii energetice.
Pe de altă parte, formularea declarației Casei Albe a fost ușor diferită și s-a referit la o „încetare a focului în domeniul energiei și al infrastructurii”, convenind în același timp să analizeze un armistițiu maritim în Marea Neagră, ca un pas către un acord de pace mai amplu.
Însă, pe teren nu pare să se fi schimbat nimic, ambele părți lansând atacuri aeriene în timpul nopții de marți spre miercuri.
„Imediat după ce Putin a vorbit la discuțiile cu Trump despre suspendarea atacurilor asupra structurilor noastre energetice, 150 de drone ale Rusiei au țintit teritoriile noastre, lovind infrastructura energetică”, a declarat Zelenski.
Zelenski a avertizat că „există o cale lungă pentru a ajunge mai întâi la încetarea focului și apoi la o pace pe termen lung”.
În baza relatărilor Serviciului ucrainean al RFE/RL, Europa Liberă România și Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri
Rusia și Ucraina au efectuat un nou schimb de prizonieri de război, eliberând, de fiecare parte, 175 de persoane. Schimbul din 19 martie a avut loc la o zi după convorbirea telefonică între președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin.
De asemenea, în Ucraina s-au întors și alți 22 de militari, grav răniți, care aveau nevoie de asistență medicală urgentă – „un gest de bunăvoință”, după cum l-a prezentat ministerul rus al apărării.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a scris pe rețele că acesta este unul din cele mai mari schimburi de prizonieri de război între Rusia și Ucraina.
„Se întorc acasă soldații, sergenții și ofițerii noștri – care au luptat pentru libertatea noastră în rândurile forțelor armate, ale marinei, ale gărzii naționale, ale forțelor de apărare teritorială și ale serviciului de pază a frontierelor. Ei au apărat Ucraina pe diferite fronturi - în Mariupol, la Azovstal, Donețk, Luhansk, Herson, precum și în regiunile Harkov, Nikolaev, Zaporojie, Sumî și Kursk”, a mai spus Zelenski.
El a mulțumit, de asemenea, partenerilor Kievului, în special Emiratelor Arabe Unite, pentru că au făcut posibil schimbul respectiv.
Ultimul schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia a avut loc pe 15 ianuarie 2025, după formula „25 pentru 25”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zeci de percheziții și un judecător reținut, după decizia CSM privind urmărirea penală a patru magistrați
Procurorii și ofițerii anticorupție au inițiat zeci de percheziții și au reținut un judecător și un avocat, la scurt timp după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a permis, miercuri, urmărirea penală a patru magistrați, suspectați de corupere pasivă și/sau trafic de influență.
După obținerea acordului CSM, Procuratura Chișinău și Centrul Național Anticorupție (CNA) au inițiat circa 30 de percheziții în mai multe localități din Republica Moldova.
Acțiunile se desfășoară în cadrul a 12 dosare penale care vizează infracțiuni de corupere activă, corupere pasivă și trafic de influență în circumstanțe agravante, a precizat Procuratura Generală.
Procurorii spun că sunt vizați, între alții, patru judecători, un procuror și trei avocați. Aceștia sunt suspectați că ar fi favorizat soluționarea unor dosare penale și contravenționale de la Judecătoria Hâncești și Curtea de Apel Chișinău, în schimbul unor sume de bani sau altor beneficii ilicite.
Un judecător și un avocat au fost reținuți, iar ceilalți suspecți vizați vor fi cercetați în stare de libertate.
Perchezițiile și reținerile au avut loc la scurt timp după ce Procurorul General a obținut acordul CSM pentru urmărirea penală a patru judecători suspectați de corupție.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat, în ședința extraordinară din 19 martie, cererile procurorului general, Ion Munteanu. Solicitările lui au fost examinate fără prezența presei, pentru a nu prejudicia mersul anchetei.
După deliberări, președintele CSM, Sergiu Caraman, a anunțat că este vorba despre patru judecători care vor fi supuși acțiunilor de urmărire penală, dar numai într-un singur caz va fi aplicată măsura de arest preventiv, cerută de procurorul general.
Numele judecătorilor vizați nu a fost divulgat.
- Te-ar putea interesa și: Judecătorii cer majorarea salariilor pentru a-și consolida independența
Astfel, CSM a permis urmărirea penală a doi dintre judecători pentru suspiciuni de trafic de influență, a unui alt magistrat - pentru corupere pasivă, iar a celui de al patrulea - pentru comiterea ambelor infracțiuni.
În privința a trei judecători, CSM și-a dat acordul pentru urmărirea penală, percheziție, aducere silită și reținere. Iar în cazul celui de al patrulea a fost dispusă și măsura de arest preventiv.
Câțiva membri ai CSM au avut opinii separate față de cererea procurorilor de reținere și aducere silită a magistraților vizați.
Codul Penal prevede amenzi de mii de lei pentru trafic de influență, iar în cazul coruperii pasive - amenzi sau pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani.
Deciziile CSM pot fi contestate în termen de 30 de zile la Curtea Supremă de Justiție.
Judecătorii din Republica Moldova beneficiază de imunitate funcțională, adică nu pot fi trași la răspundere pentru hotărârile lor, cu excepția cazurilor când este probat că au acționat cu rea-voință ori din neglijență gravă.
Urmărirea penală împotriva unui judecător poate fi inițiată doar de procurorul general și cu acordul CSM. De asemenea, procurorii sunt obligați să ceară permisiunea CSM pentru percheziții, reținere sau arestare.
În cazul infracțiunilor de corupție, spălare de bani și îmbogățire ilicită, precum și în cazul infracțiunilor flagrante, acordul CSM nu este necesar.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Autoritățile au început reabilitarea blocurilor sanitare în școli
Peste 70 de proiecte tehnice destinate reabilitării blocurilor sanitare în școli urmează să fie transmise către Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) pentru implementare. Alte 50 de proiecte vor fi finalizate până în iunie 2025.
Despre aceasta au anunțat miercuri reprezentanții UNICEF în Moldova, care au participat recent, la Guvern, la ședința Consiliului de coordonare pentru intervențiile în domeniul alimentării cu apă, sanitație și igienă în instituțiile de învățământ.
Vadim Ciubotaru, inginer în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială, a precizat că, din cele 17 școli incluse în program, șapte au finalizat deja lucrările de renovare, iar în 10 unități de învățământ din nordul R. Moldova lucrările vor începe în aprilie-mai 2025.
Potrivit autorităților din educație, în anul 2023, au fost reabilitate grupurile sanitare în 21 de instituții de învățământ, în timp ce în anul 2024 astfel de lucrări au fost efectuate în 18 școli. În anul curent, se vor finaliza lucrările de renovare și modernizare în 25 de școli.
- Te-ar putea interesa și: Avocatul poporului: Condițiile sanitare din școlile moldovene nu corespund standardelor minime ale OMS
Valentina Olaru, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, a menționat că asigurarea condițiilor adecvate de apă și sanitație pentru școli rămâne o prioritate.
„Astfel de inițiative sunt esențiale pentru a asigura un mediu educațional sigur și sănătos, contribuind direct la calitatea educației și la bunăstarea elevilor”, a spus Valentina Olaru.
La ședință s-a discutat și despre construcția grupurilor sanitare în anexe dotate cu sisteme de încălzire și ventilare și despre stabilirea unor distanțe minime de amplasare a acestora față de sursele de apă.
Autoritățile din educație spun că peste 160 de blocuri sanitare din școlile din R. Moldova vor fi renovate până în 2026. Potrivit informațiilor oferite anterior de Ministerul Educației, din 1.201 școli, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.
În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.
În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Administrația Trump publică noi documente privind asasinarea președintelui John F. Kennedy
Arhivele Naționale ale SUA au început să publice restul documentelor secretizate anterior despre asasinarea fostului președinte american John F. Kennedy.
Președintele Trump a semnat un decret în această privință la sfârșitul lunii ianuarie. În conformitate cu directiva din 17 martie, două seturi de documente cu un volum de peste 60 de mii de pagini au fost deja publicate pe site-ul web al arhivei. Acestea sunt disponibile în format PDF.
Cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite, John Fitzgerald Kennedy, a fost împușcat mortal în timpul unei vizite la Dallas, în statul Texas, la 22 noiembrie 1963.
O anchetă americană desfășurată în 1964 de o comisie oficială a constatat că Kennedy a fost asasinat de Lee Harvey Oswald, un cetățean american care locuise anterior în Uniunea Sovietică, și că acesta a acționat de unul singur. Oswald a fost ucis la Departamentul de Poliție din Dallas, la două zile după arestarea sa.
Asasinarea președintelui Kennedy provoacă și astăzi numeroase speculații.
La sfârșitul lunii noiembrie 2024, după victoria sa în alegeri, Donald Trump și-a repetat promisiunea din campanie de a face publice ultimele documente referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy.
O lege din 1992 obliga guvernul SUA să publice toate aceste dosare până în octombrie 2017. În decembrie 2022, Arhivele Naționale au publicat peste 13.000 de documente legate de asasinarea lui John F. Kennedy. Cu toate acestea, administrația Joe Biden a blocat publicarea altor câteva mii de documente, invocând motive de securitate națională.
- Te-ar putea interesa și: Ultima fotografie a președintelui Kennedy
Fratele lui John F. Kennedy, Robert, fost senator și procuror general al Statelor Unite, a fost și el asasinat, cinci ani mai târziu - pe 5 iunie 1968, la Los Angeles -, fiind unul din principalii candidați la alegerile primare democrate pentru președinția SUA. Senatorul tocmai încheiase un discurs la Hotelul Ambassador când a fost împușcat mortal de un imigrant palestinian.
Trump l-a nominalizat pe nepotul președintelui Kennedy, Robert F. Kennedy Jr., pentru funcția de secretar al sănătății în noua sa administrație. Kennedy Jr. a declarat că nu este convins că asasinarea unchiului său, președintele Kennedy, în 1963, a fost comisă exclusiv de un asasin singuratic.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Într-un vot istoric, Germania mărește cheltuielile pentru economie și armată
Parlamentul Germaniei a aprobat marți un plan de 500 de miliarde de euro pentru a stimula creșterea economiei și a mări cheltuielile militare, renunțând la decenii de conservatorism fiscal, în contextul unui efort european de întărire a apărării colective.
Planul aprobat de Bundestag pe 18 martie consolidează puternic poziția viitorului cancelar conservator, Friedrich Merz, care va avea la dispoziție o jumătate de trilion de euro pentru investiții, după doi ani de descreștere în cea mai puternică economie din UE.
Planul este adoptat într-un moment în care Germania și alte țări europene sunt nevoite să-și întărească din resurse proprii apărarea, în fața unei Rusii ostile și a îngrijorării că reorientarea Statelor Unite sub președintele Donald Trump poate lăsa Europa descoperită.
Creștin-democrații lui Merz care au câștigat alegerile parlamentare anticipate din luna februarie s-au pronunțat prin vot împreună cu social-democrații pentru crearea unui fond de 500 miliarde euro, din care să fie finanțate proiecte de infrastructură. De asemenea, cele două partide care poartă discuții pentru formarea unei coaliții de guvernare centriste au votat pentru relaxarea unei restricții constituționale, așa încât să permită Germaniei să se împrumute pentru a-și putea mări cheltuielile pentru apărare.
„Timp de cel puțin un deceniu am trăit cu un fals sentiment de securitate,” a spus Merz în fața parlamentarilor înainte de vot, adăugând: „Decizia pe care o luăm azi cu privire la pregătirea de apărare... nu poate fi decât primul pas major spre o nouă comunitate de apărare europeană”.
Legislația nouă mai trebuia să treacă prin camera superioară a parlamentului german, Bundesrat, în care sunt reprezentate guvernele celor 16 landuri federale ale Germaniei. Principalul obstacol pare să fie depășit după ce Partidul Votanților Liberi din Bavaria a căzut de acord luni să o sprijine și el.
Conservatorii lui Merz și social-democrații au insistat ca schimbările legislative să fie adoptate de parlamentul actual, înainte de convocarea parlamentului nou rezultat în urma alegerilor din februarie, pentru a evita confruntarea cu un număr mai mare de parlamentari de extremă dreaptă și de extremă stângă intrați în noul Bundestag. Acesta își începe activitatea pe 25 martie.
Merz a spus însă că graba se datorează și situației geopolitice care se schimbă rapid.
„Europa se află, pe de o parte, lângă o Rusie agresivă și, pe de altă parte, lângă o Americă imprevizibilă”, a spus la rândul său în parlamentul de la Berlin, liderul social-democraților, Lars Klingbeil, care a adăugat: „Această decizie are potențialul de a da o nouă direcție istoriei țării noastre, un început pozitiv pentru Germania, un început pozitiv pentru Europa”.
Criticii votului de la Berlin își îndreaptă nemulțumirea în primul rând împotriva conservatorului Merz, acuzându-l de „înșelăciune electorală”, pentru că, în campanie, a promis precauție fiscală, anunțând schimbarea politicii abia după victoria în alegeri.
Dar votul de la Berlin a fost salutat imediat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vorbind la o conferință de presă la Copenhaga în compania prim-ministrei daneze Mette Frederiksen, Von der Leyen, care a fost ministră germană a apărării în trecut, a spus că vestea venită de la Berlin este „excelentă” și că „trimite Europei mesajul limpede că Germania este hotărâtă să facă investiții masive în apărare”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Putin acceptă propunerea lui Trump de a opri loviturile asupra infrastructurii energetice din Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord, în timpul discuțiilor cu președintele american Donald Trump, să oprească loviturile asupra sectorului energetic și infrastructurii Ucrainei timp de 30 de zile, ca un pas către obținerea unei încetări complete a focului.
Însă, prima concesie făcută de Rusia de când a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani, încă nu a atins obiectivul lui Trump de încetare imediată a focului în toate teatrele de război.
O declarație a Casei Albe cu privire la convorbirea din 18 martie a precizat că cei doi lideri „au convenit că mișcarea către pace va începe cu o încetare a focului în domeniul energiei și al infrastructurii”. Rusia a devastat infrastructura energetică a Ucrainei în încercarea de a-i demoraliza pe ucraineni, privându-i de electricitate și căldură în toiul iernii.
Pe platforma sa Social Truth, Trump a descris convorbirea ca fiind "foarte bună și productivă".
„Am fost de acord cu o încetare imediată a focului în ceea ce privește energia și infrastructura, cu înțelegerea că vom lucra rapid pentru a avea o încetare completă a focului și, în cele din urmă, un sfârșit al acestui război foarte oribil între Rusia și Ucraina”, a scris el.
„Au fost discutate multe elemente ale unui Contract pentru Pace, inclusiv faptul că mii de soldați sunt uciși, și atât președintele Putin, cât și președintele [Volodimir] Zelenski ar dori să vadă că se încheie”, a adăugat Trump.
Dar Putin a pus condiții prealabile pentru orice pași suplimentari, inclusiv oprirea ajutorului militar și a furnizării de informații către Ucraina, cereri pe care Kievul le va respinge aproape sigur. Săptămâna trecută, Ucraina a fost de acord cu încetarea imediată a focului propusă de Trump, în așteptarea acceptării de către Rusia a acelorași condiții.
Trump și Putin au declarat că diplomații lor vor continua discuțiile pentru a ajunge la o încetare completă a focului, lucru care ar putea dura luni de zile. Între timp, Rusia va continua să-și continue invazia Ucrainei la sol și în aer.
Te-ar putea interesa și: Care poate fi strategia lui Trump în discuția de astăzi cu Putin?
Trump a făcut din oprirea războiului în Ucraina o prioritate de la preluarea mandatului său în urmă cu două luni, însă Moscova și Kievul sunt atât de departe una de cealaltă în privința chestiunilor-cheie, cum ar fi controlul teritorial și garanțiile de securitate, încât va fi dificil să reducă această discrepanță. Până acum, Trump a făcut presiuni mari asupra Ucrainei.
Kremlinul a declarat în comunicatul său privind convorbirea - care a durat mai mult de 90 de minute - că Putin a abordat o serie de probleme, inclusiv monitorizarea eficientă a unei posibile încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact a luptelor, precum și oprirea mobilizării ucrainene și a asistenței militare occidentale pentru Kiev.
„S-a subliniat faptul că principala condiție pentru a preveni escaladarea conflictului și pentru a lucra la soluționarea acestuia prin mijloace politice și diplomatice ar trebui să fie încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații secrete către Kiev", a declarat Kremlinul.
Kremlinul a mai spus că negocierile de pace trebuie „să ia în considerare necesitatea absolută de a elimina cauzele profunde ale crizei și interesele legitime ale Rusiei în domeniul securității”, o referire la extinderea NATO și la alte aspecte pe care Moscova le folosește pentru a-și justifica invazia.
Reacția Kievului
Vorbind cu reporterii în Finlanda, unde se afla într-o vizită de lucru, Zelenski a spus că cererile lui Putin arată că acesta nu este interesat de o încetare a focului, ci de subminarea forțelor armate ale Ucrainei.
„Când Putin vorbește despre sfârșitul mobilizării, el nu vorbește din poziții [umanitare], ci într-un efort de a face armata noastră mai mică și mai slabă - același lucru trebuie spus și despre cererile sale de a opri furnizarea către noi a ajutoarelor militare și a informațiilor”, a spus Zelenski.
„Dar un lucru despre care el nu vorbește este o încetare a focului, atât de simplă ca aceasta - fără diverse probleme legate de ea”, a spus Zelenski.
Experții se așteptau ca Putin să respingă propunerea lui Trump de încetare totală a focului, deoarece liderul de la Kremlin crede că este câștigător al războiului și că timpul este de partea sa.
Rusia continuă să avanseze în estul Ucrainei, dar încă nu controlează pe deplin cele patru regiuni - Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson - pe care susține că le-a anexat în 2022.
O încetare a focului acum l-ar împiedica probabil pe Putin să atingă acest obiectiv.
Comunicatul nu face nicio referire la garanțiile de securitate pentru Ucraina. Zelenski a subliniat adesea că, pentru ca Kievul să accepte orice acord de pace, acesta trebuie să fie însoțit de garanții de securitate pentru Ucraina din partea partenerilor săi occidentali, inclusiv o eventuală aderare la NATO.
„Am insistat [asupra aderării Ucrainei la] NATO, dar știți care au fost răspunsurile”, a declarat el în februarie, sugerând că drumul către aderarea la alianța militară occidentală rămâne obstrucționat.
La Berlin, cancelarul demisionar al Germaniei, Olaf Scholz, și președintele Emmanuel Macron au declarat că salută o încetare a focului asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, dar au spus că acesta este doar primul pas pe drumul către pace.
„Următorul pas trebuie să fie o încetare completă a focului pentru Ucraina și cât mai repede posibil. Desigur, este clar că amândoi suntem de acord și cu acest lucru”, a declarat Scholz la o conferință de presă comună cu Macron.
Zelenski a declarat că a vorbit cu liderii german și francez după convorbirea lui Trump cu Putin.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE aprobă noi ajutoare militare pentru Moldova. Arme - nu încă
UE se pregătește să trimită Republicii Moldova un nou lot de echipamente militare non-letale, de 40 de milioane de euro. Țările UE au confirmat marți o asemenea decizie, dar au spus că vor decide mai târziu dacă livrează Chișinăului și baterii antiaeriene, de alte 20 de milioane, adică arme letale.
La o reuniune la nivel de ambasadori, ținută la Bruxelles pe 18 martie, UE a decis că ajutorul non-letal va fi compus din vehicule blindate pentru infanterie și un sistem pentru apărarea antiaeriană.
În decizia văzută de Europa Liberă, se spune că este vorba de 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă”, care vor înlocui echipamente similare din perioada sovietică și vor asigura o mobilitate mai bună pentru trei brigăzi de infanterie.
Sistemul destinat regimentului de apărare aeriană tactică a Armatei Naționale are scopul să asigure coordonarea între radare și alți senzori militari cu baterii de rachete antiaeriene și alte mijloace de interceptare.
Ambasadorii UE au confirmat aceste ajutoare la două săptămâni după ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, anunțase în timpul unei vizite la Chișinău un pachet de ajutoare non-letale, dar și letale în valoare totală de 60 de milioane de euro.
- Te-ar putea interesa și: UE va oferi R. Moldova 60 de milioane de euro pentru „consolidarea apărării”, a anunțat Antonio Costa
Sursele Europei Libere de la Bruxelles spun însă că ambasadorii au decis să amâne pentru săptămâna viitoare o decizie privind echipamentele letale.
Proiectul de decizie văzut de Europa Liberă arată că este vorba despre sisteme de apărare aeriană pe rază scurtă, compuse din opt lansatoare de rachete și circa 24 de rachete.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovene au cerut în mod repetat aliaților europeni sisteme de apărare aeriană, în condițiile în care, pe teritoriul R. Moldova au căzut mai multe drone și rachete, în timpul atacurilor ruse asupra Ucrainei.
Ultimul incident de acest fel s-a petrecut în noaptea de 12 spre 13 februarie, când trei drone rusești au căzut pe terenurile din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate. Autoritățile au spus că două dintre drone au explodat la cădere.
Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că R. Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua să dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.
R. Moldova, al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea UE, are în prezent un radar de monitorizare a spațiului aerian, procurat din surse proprii, iar un al doilea urmează să fie procurat din fonduri europene oferite anterior.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
ANRE a aprobat majorarea tarifelor la apă și canalizare în Chișinău
ANRE a aprobat majorarea tarifelor pentru apă și canalizare în Chișinău. Consumatorii casnici vor plăti 12,99 lei pentru un metru cub de apă din rețea, cu 2,2 lei mai mult decât până acum, și cu 1,46 lei mai mult pentru serviciile de canalizare.
Majorarea ar fi determinată de factori economici și tehnici, potrivit deciziei aprobate marți, 18 martie, în ședința Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.
Creșterea prețurilor la energia electrică a ridicat costurile pentru captarea, tratarea și transportul apei, în timp ce pierderile de apă în rețea rămân a fi considerabile - aproximativ 27% din volumul total captat.
ANRE mai spune că indicele prețurilor de consum prognozat pentru anul 2025 este de 4,6%, ceea ce influențează costurile pentru materiale, servicii și alte cheltuieli operaționale.
Noile tarife vor intra în vigoare la data publicării deciziei ANRE în Monitorul Oficial al R. Moldova.
- Vezi și: S-a scumpit curentul. Cum populația, companiile și sectorul public pot economisi energia electrică
Pentru alimentarea cu apă potabilă tariful a crescut cu 2,20 lei/m³, față de tariful actual de 10,79 lei/m³. Serviciul de alimentare cu apă tehnologică va crește cu 4,12 lei/m³ față de tariful actual de 8,11 lei/m³.
Pentru serviciul de canalizare și epurare a apelor uzate pentru consumatorii casnici vor achita 5,63 lei/m3, cu 1,46 lei/m³ mai mult față de tariful actual. Pentru consumatorii non-casnici, tariful pentru serviciul respectiv a rămas neschimbat.
Pentru a gestiona impactul majorării tarifelor la nivelul gospodăriilor și întreprinderilor, ANRE recomandă utilizarea responsabilă și eficientă a consumului apei.
Tarifele anterioare au fost aprobate în octombrie 2023 și au rămas nemodificate până în prezent.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Polonia și țările baltice se retrag din convenția privind minele antipersonal
Polonia, Lituania, Letonia și Estonia intenționează să se retragă din convenția de la Ottawa care interzice minele antipersonal. Cele patru țări membre ale NATO au invocat amenințări militare din partea vecinului lor, Rusia.
Renunțarea la tratatul din 1997, care a fost ratificat sau la care au aderat peste 160 de state, dar nu și Rusia, va permite Poloniei și celor trei țări baltice să înceapă să stocheze din nou mine antipersonal, transmite Reuters.
„Amenințările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus au crescut semnificativ”, au declarat miniștrii apărării din aceste țări într-o declarație comună.
„Prin această decizie, transmitem un mesaj clar: statele noastre sunt pregătite și pot utiliza toate măsurile necesare pentru a-și apăra necesitățile de securitate”, au spus ei.
Retragerea preconizată se face pentru a permite o protecție eficientă a frontierelor regiunii, a afirmat ministrul lituanian al apărării, Dovile Sakaliene, într-o declarație separată.
Deși intenționează să se retragă din convenția privind interzicerea minelor antipersonal, cele patru țări au declarat că vor rămâne angajate față de dreptul umanitar, inclusiv față de protecția civililor în timpul conflictelor armate.
Finlanda a declarat în decembrie că ia în considerare, de asemenea, retragerea din acest tratat din cauza utilizării de către Rusia a unor astfel de arme în Ucraina.
Convenția de la Ottawa din 1997 privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora a intrat în vigoare la 1 martie 1999. Peste 150 de țări au semnat tratatul. Aproape 40 de țări nu au aderat la aceasta, inclusiv unii dintre principalii producători și utilizatori de mine antipersonal, cum ar fi SUA, China, India, Pakistan, Coreea de Sud și Rusia.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Israelul a reluat atacurile asupra Fâșiei Gaza. Peste 300 de oameni au fost uciși, susține Hamas
Israelul a reluat atacurile masive asupra grupării Hamas (recunoscută ca teroristă de SUA și UE) în Fâșia Gaza, după două luni de armistițiu.
Armata israeliană spune că a lovit comandanții de nivel mediu ai grupării și că este pregătită să extindă ofensiva. Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a spus că loviturile israeliene au ucis cel puțin 300 de oameni.
Forțele de apărare ale Israelului au lansat zeci de lovituri în Fâșia Gaza în noaptea de luni spre marți, în urma ordinului premierului Benjamin Netanyahu de a „acționa decisiv” împotriva grupării, ca răspuns la refuzul grupării islamiste de a elibera toți ostaticii rămași și respingerea noilor propuneri de încetare a focului. Biroul lui Netanyahu a afirmat că Hamas a „respins toate ofertele pe care le-a primit” de la trimisul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Whitkoff, și de la alți mediatori, relatează The Times of Israel.
La Washington, un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că Israelul s-a consultat cu administrația americană înainte de a lovi din nou Gaza.
„Israelul va acționa, de acum înainte, împotriva Hamas cu o forță militară din ce în ce mai mare”, se spune într-o declarație a biroului lui Netanyahu, în care se afirmă că operațiunea vizează atingerea obiectivelor militare ale Israelului de distrugere a capacităților militare și statale ale Hamas și de returnare a celor 59 de ostatici rămași.
Familiile ostaticilor susțin că cele două obiective sunt în conflict și că reluarea luptelor i-ar pune în pericol pe cei dragi.
Odată cu loviturile împotriva Hamas în Gaza, armata israeliană a efectuat lovituri aeriene în sudul Libanului și în sudul Siriei.
Potrivit forțelor de apărare israeliene, printre țintele atacurilor se numără comandanți de nivel mediu, oficiali ai Hamas și infrastructura grupării. Armata israeliană spune că va efectua lovituri aeriene „atât timp cât este necesar” și este pregătită să „extindă domeniul de aplicare al operațiunii dincolo de campania aeriană”.
Potrivit Reuters, Israelul a lansat lovituri în întreaga Fâșie Gaza, inclusiv în orașele Gaza, Deir al-Balah, Khan Younis și Rafah.
La rândul său, gruparea Hamas a calificat decizia Israelului de a relua luptele în Fâșia Gaza drept o „sentință la moarte” pentru ostatici.
Ministerul sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a spus că loviturile aeriene au ucis cel puțin 300 de persoane și au rănit mai mult de o mie, cifre care însă nu pot fi verificate.
Un armistițiu între Israel și gruparea Hamas a fost în vigoare de la 19 februarie. Ca parte a acordului, 33 de ostatici israelieni au fost eliberați din captivitatea Hamas, în timp ce Israelul a eliberat aproape două mii de prizonieri palestinieni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
România: naționaliștii ar câștiga primul tur la prezidențiale, dar nu și pe al doilea (sondaj)
În România s-a încheiat la 15 martie înscrierea candidaților pentru alegerile repetate prezidențiale din luna mai. Câștigătorul primului tur din scrutinul anulat de anul trecut, Călin Georgescu, nu mai poate concura, după ce sondajele îi dădeau, din nou, prima șansă.
Un sondaj de opinie publicat luni în România sugerează că politicienii naționaliști pe care Georgescu i-a desemnat într-un fel „moștenitori” după ce a fost scos din competiție, anume George Simion (AUR) și Anamaria Gavrilă (POT) ar putea câștiga primul tur, cel din 4 mai, dar ar fi învinși în turul al doilea de un candidat moderat.
Când au obținut binecuvântarea lui Georgescu, Simion și Gavrilă s-au înțeles că odată ce vor fi ambii validați (ceea ce s-a întâmplat, deja), unul se va retrage.
Sondajul realizat pentru Hotnews.ro în perioada 13-15 martie 2025 de institutul AtlasIntel arată că indiferent care din cei „suveraniști” rămâne în cursă, el/ea va obține cam 30% din voturi în primul tur, câștigându-l.
În turul al doilea, însă, câștigător ar fi politicianul de 55 de ani Nicușor Dan, absolvent al Sorbonei, primarul capitalei, fostul lider al partidului Uniunea Salvați România - adică formațiunea care a dat-o la prezidențialele anulate de anul trecut pe candidata Elena Lasconi.
Mare manifestație pro-UE la București
În ultima zi în care s-au mai putut depune candidaturi la președinția României, la 15 martie, la București a avut loc una din cele mai mari demonstrații pro-democrație și pro-Europa din ultimii ani, sub genericul „EuRo Manifest”.
15.000 de oameni adunați în urma unor apeluri pe rețele, fără implicarea politicienilor, au purtat în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului, steaguri ale României și ale Uniunii Europene, protestând împotriva ascensiunii forțelor ultranaționaliste, proruse, simbolizate de fostul candidat prezidențial, Călin Georgescu.
Europa Liberă România a relatat că la eveniment a fost citit Manifestul pentru Europa, un document susținut de organizații civice din țară și diaspora, precum și de mii de oameni din diverse domenii de activitate.
Manifestații de susținere a celor din București au avut loc și în alte orașe din țară, precum Iași sau Timișoara.
Câteva zeci de persoane s-au strâns și în capitala Belgiei, la Bruxelles, pentru a-și exprima solidaritatea cu manifestațiile din România.
În ultimele săptămâni, străzile României au fost scena manifestațiilor celeilalte tabere politice - ultranaționaliste. La adunări mai mici decât cea pro-occidentală din 15 martie, suporterii lui Călin Georgescu au protestat împotriva scoaterii lui din cursă, iar într-un caz s-au angajat în ciocniri violente cu jandarmii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Agricultorii cer scoaterea cânepii industriale de pe lista substanțelor stupefiante
Mai mulți reprezentanți ai sectorului agricol au solicitat luni, 17 martie, într-o conferință de presă, scoaterea cânepii industriale din legislația care reglementează substanțele stupefiante. Ei au mai cerut și ca atribuțiile de control să revină Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
Deși încă în luna noiembrie anul trecut, guvernul a dat unda verde la cultivarea cânepii industriale după mai multe modificări legislative, agricultorii încă nu pot începe cultivarea acestei plante din mai multe motive, multe de ordin birocratic.
Una dintre ele, raportată de Iurie Ușurelu, expert în agricultură, este faptul că cânepa industrială „ar fi egalată” cu cânepa stupefiantă, în legislație, ceea ce înseamnă că această cultură agricolă ar fi supusă aceluiași control riguros din partea autorităților, chiar dacă cea industrială ar conține o cantitate infimă de substanță de cannabinoid.
De asemenea, acesta raportează faptul că produsele cânepii industriale vor fi exportate nu în condiții obișnuite, ci conform legii care reglementează substanțele stupefiante, ceea ce ar îngreuna procesul.
„Solicităm ca organul de control, pentru că e o cultură agricolă, să fie Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care e responsabilă de culturile agricole și segmentul de procesare”, a declarat Ușurelu, menționând că în legea actuală, controalele revin în competența Ministerului Afacerilor Interne.
O altă problemă raportată este limitarea legislativă la doar trei produse obținute din plantă.
„Tot ce rămâne în urma procesării semințelor și fibrelor, precum frunzele sau alte rămășițe trebuie distruse, dar planta poate fi utilizată și în construcție, și în alte domenii”, a adăugat expertul în agricultură.
Victor Melnic, reprezentantul Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Plante Aromatice și Medicinale din Republica Moldova, a declarat că aproximativ 70 de agricultori din asociație sunt gata să înființeze plantații. Însă aceștia sunt rezervați din cauza legislației.
„Agricultorii sunt pregătiți să cultive. Ei cer simplificarea regulamentului de cultivare și obținerea autorizațiilor”, a declarat Melnic.
În prezent, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare lucrează la noi reglementări, care vor stabili ce se întâmplă cu plantele de cânepă după ce semințele sunt strânse pentru ulei. Astfel, lista de întrebuințări ale cânepii industriale ar putea fi extinsă.
Totuși, reprezentanții agricultorilor solicită deputaților să aprobe modificările legislative în mod prioritar ca agricultorii să înceapă cultivarea cânepii industriale cât mai curând.
Potrivit acestora, agricultorii urmează în luna martie și aprilie să cultive cânepa industrială, însă au nevoie să se asigure că nu vor rămâne cu planta pe câmp sau în depozite din cauza birocrației care i-ar împiedica să proceseze sau să exporte produsele.
Pe 14 martie, Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a eliberat prima autorizație pentru cultivarea cânepii în scopul producerii de semințe, fibre și/sau ulei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Belarus. Fosta deținută politică Antonina Kanavalova a părăsit țara și s-a întâlnit cu familia
Deținuta politică Antonina Kanavalova, confidenta Svetlanei Țihanovskaia, candidata opoziției din Belarus la alegerile prezidențiale din 2020, a părăsit țara.
Plecarea a fost anunțată de mama ei, Anna Kanavalova, aflată în exil împreună cu cei doi nepoți ai săi. Ea a publicat un videoclip cu întâlnirea Antoninei Konovalova cu copiii.
„Am așteptat!!! După 1.555 de zile de captivitate, în sfârșit am putut să ne îmbrățișăm!” arată mesajul de pe rețeaua socială.
Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, aflată și ea în afara țării, a salutat eliberarea Kanavalovei „după ce și-a ispășit întreaga pedeapsă”.
„Lupta noastră nu e încheiată până ce fiecare prizonier politic nu va fi eliberat”, a scris Țihanovskaia pe X.
Kanavalova a fost reținută pe 6 septembrie 2020 și a fost ulterior condamnată la cinci ani și jumătate de închisoare pentru incitarea la revoltă în masă. Femeia a fost acuzată de administrarea canalului Telegram „Armata cu poporul”. Ea a fost eliberată din închisoare în decembrie 2024.
Antonina Kanavalova a fost inclusă pe listele celor implicați în „activități extremiste” și „activități teroriste”. În închisoare, ea a suferit de o dizabilitate vizuală de gradul trei.
În dosarul penal a fost implicat și soțul ei, Serghei Iarașevici. El a fost condamnat la aceeași pedeapsă cu închisoarea, în baza unor acuzații similare cu ale Antoninei Kanavalova.
Ulterior, Iarașevici a mai primit o pedeapsă de încă 9 luni de închisoare pentru nesupunerea intenționată fața de regulamentele unei instituții corecționale.
Antonina Konovalova și Serghei Iaroșevici au doi copii. Fiica Nastia are acum 8 ani, fiul Ivan are 10. În tot acest timp, copiii au locuit în Polonia cu bunica lor, Anna Kanavalova.
La începutul lunii decembrie anul trecut, președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a semnat un decret de grațiere a 29 de persoane. Numele celor grațiați nu au fost anunțate oficial.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Doliu în Macedonia de Nord după moartea a cel puțin 59 de persoane în incendiul dintr-un club de noapte
Bilanțul morților în incendiul dintr-un club de noapte din orașul Kočani, din Macedonia de Nord, a ajuns la 59 de morți și peste 150 de răniți. Autoritățile investighează inclusiv legalitatea activității clubului.
Numărul celor decedați este probabil să crească, a spus ministrul Sănătății de la Skopje, Arben Taravari, la o zi după incendiul mortal din 15 martie, care a zguduit orașul Kocani, în timp ce mesajele de condoleanțe curgeau din țările vecine, UE și SUA, printre altele.
Ca și alți lideri internaționali, președinta R. Moldova, Maia Sandu a transmis un mesaj de condoleanțe.
„Sincerele mele condoleanțe familiilor victimelor și populației din Macedonia de Nord. Gândurile noastre sunt alături de voi în această perioadă dificilă”, a scris Sandu pe X.
Oficialii macedoneni au spus că un spectacol pirotehnic folosit în timpul unui concert al trupei DNA, în seara zilei de 15 martie, a declanșat incendiul în clubul aglomerat, pe care autoritățile îl suspectează că activa fără autorizațiile necesare.
„Avem motive să credem că în acest caz au fost elemente de mită și corupție”, a spus ministrul de Interne, Pance Toșkovski, într-o conferință de presă. Oficialul a declarat că tavanul clubului de noapte Pulse era fabricat din material inflamabil care a luat foc de la scânteile pirotehnice și că fumul gros s-a răspândit în întreaga clădire.
O înregistrare video publicată pe rețelele de socializare a arătat flăcări uriașe ieșind din acoperișul clădirii: „În club se aflau aproximativ 500 de persoane - fuseseră vândute 250 de bilete”, a spus el.
Toșkovski a mai afirmat că a fost emis un mandat de arestare pentru patru persoane, deși a refuzat să spună despre cine este vorba. El a adăugat că mai există circa 20 de persoane care au legături cu acest caz și ar putea fi anchetate.
15 dintre „suspecți” sunt interogați de poliție, inclusiv organizatorii evenimentului, a spus ministrul. „Unii dintre suspecții care au provocat acest eveniment sunt decedați, alții sunt în spital”.
Primarul din Kocani, Liupceo Papazov, a anunțat luni,printr-o postare pe Facebook, că își dă demisia din funcție.
Un procuror a confirmat, fără a oferi detalii, că printre cei chemați la interogatoriu se numără inclusiv un ex-ministru al Economiei. Între timp, rudele și prietenii victimelor s-au adunat în fața spitalelor din regiune și sediilor autorităților, încercând să obțină mai multe informații despre starea cunoscuților.
„Pierderea atâtor vieți tinere este ireparabilă, iar durerea familiilor, a celor dragi și a prietenilor este incomensurabilă”, a spus premierul Macedoniei de Nord, Hristijan Micikoski într-o postare pe X.
Cu o populație de circa 25 de mii de locuitori, Kočani se află la aproximativ 100 de kilometri de capitala Skopje a Macedoniei de Nord, țară cu 1,8 milioane de locuitori, învecinată cu Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo și Serbia. Țara este membră NATO și dorește să adere la UE.
Liderii Serbiei, Bulgariei, Greciei și Albaniei s-au numărat printre cei care au trimis mesaje de condoleanțe în urma tragediei. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, și-a exprimat „regretul profund” pentru dezastru. Și ambasadoarea SUA a transmis un mesaj de condoleanțe.
În România, Ministerul Apărării Naționale a anunțat luni dimineată că un avion C-27J Spartan al Forțelor Aeriene Române va transporta în cursul zilei patru pacienți cu arsuri de la Skopje la un spital din Lituania, de la Vilnius. „Pe timpul zborului, pacienții sunt monitorizați de o echipă medicală asigurată de SMURD și de Spitalul Clinic de Urgență București”, scrie în comunicatul MApN, citat de Europa Liberă România.
În urmă cu zece ani, România a trecut printr-o tragedie similară - 64 de oameni au murit în clubul Colectiv din București.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cel puțin 50 de morți într-un incendiu la un club din Macedonia de Nord
Cel puțin 50 de persoane au murit după ce un incendiu a izbucnit în timpul unui concert, într-un club de noapte aglomerat din orașul Kocani, Macedonia de Nord, au anunțat oficialii.
Ministrul de Interne, Panche Toshkovski, a declarat într-o conferință de presă pe 16 martie că peste 100 de persoane au fost, de asemenea, spitalizate.
Incendiul a izbucnit în noaptea de 15 martie, atunci când au fost folosite artificii în club timpul unui concert al trupei DNA, a precizat Toshkovski.
El a spus că, din primele informații, tavanul clubului era făcut din materiale inflamabile, care au luat foc de la scânteile artificiilor și au răspândit rapid un fum gros în interiorul localului.
Rudele și prietenii victimelor s-au adunat în fața spitalelor și a instituțiilor locale, încercând să afle mai multe informații.
Parchetul din Macedonia de Nord a anunțat, într-un comunicat, că „toate serviciile competente, inclusiv un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Kocani, se află la fața locului”.
„Numărul victimelor și al răniților în urma incendiului este în curs de stabilire”, se mai arată în comunicat.
Kocani se află la aproximativ 100 de kilometri est de capitala Skopje.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Anul trecut, infracțiunile împotriva autorităților și securității statului au crescut cu 68%
Anul trecut, în Moldova au fost înregistrate 24,6 mii de infracțiuni, cu 2,5% mai multe decât în anul anterior. Infracțiunile împotriva autorităților publice și a securității statului au crescut cu 68,4%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.
Din cele 24,6 mii de infracțiuni înregistrate anul trecut în Moldova, una din cinci a fost gravă sau foarte gravă. În ultimii cinci ani, numărul acestor infracțiuni a crescut: infracțiunile grave cu aproape 12%, cele deosebit de grave cu 4,4%, iar cele excepțional de grave cu 3%.
Cele mai multe infracțiuni au fost comise în Chișinău (29,2%), Bălți (5,5%) și Cahul (2,9%). Peste o treime au fost furturi sau distrugeri de bunuri, iar aproape una din șase infracțiuni au fost legate de transporturi.
În 2024, comparativ cu 2023, au crescut cu 68,4% infracțiunile împotriva autorităților publice și a securității statului, cu 37,5% infracțiunile care afectează activitatea în spațiul public și cu 27,5% cele militare. În schimb, au scăzut cu aproape jumătate (48,5%) infracțiunile informatice și cele legate de comunicații.
Și infracțiunile comise de minori au crescut cu 2%. În total, 493 de infracțiuni au fost săvârșite de minori, în special furturi (45,6%), pungășii (15%), acte de huliganism (7,7%) și jafuri (6,7%).
Peste 10 mii de persoane condamnate anul trecut
În 2024, instanțele de judecată din Moldova au condamnat 10.900 de persoane, cu aproape 20% mai multe decât în anul precedent. Adică, în medie, au fost condamnați aproximativ 30 de oameni pe zi, dintre care majoritatea, 28, sunt bărbați.
Cele mai multe condamnări au fost pentru șoferi prinși băuți la volan (3.025 de cazuri). Alte infracțiuni frecvente au fost furturile (1.632 de persoane condamnate) și huliganismul (798).
- Te-ar putea interesa și: Doi bărbați condamnați la 17 ani de închisoare pentru dublu omor, după ce Curtea de Apel le-a redus pedepsele
În majoritatea cazurilor, pedeapsa a fost închisoarea (3.762 persoane). Alte sancțiuni aplicate au fost munca neremunerată în folosul comunității (3.586 persoane), condamnarea condiționată (2.027) și amenzile (1.511).
Anul trecut, în închisorile din Moldova se aflau 5.800 de persoane, dintre care 4.700 erau condamnați și 1.100 arestați preventiv. Aproape toți deținuții, 95%, sunt bărbați.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump dispune reduceri majore la șapte agenții, inclusiv cea care gestionează Europa Liberă
Președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru a face reduceri la șapte agenții federale, inclusiv Agenția Statelor Unite pentru Media Globală (USAGM), care supervizează Radio Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL) și alte instituții media.
Ordinul semnat la 14 martie cuprinde, de asemenea, agenții ale guvernului federal care se ocupă de disputele de muncă, dezvoltarea comunităților și de persoanele fără adăpost.
Șefii entităților vizate trebuie să trimită în termen de șapte zile Oficiului pentru Management și Buget al Casei Albe rapoarte în care să explice între altele dacă existența acestor entități este „impusă prin lege și în ce măsură”.
La câteva ore după publicarea ordinului, în presă au apărut informații despre o scrisoare din partea USAGM, care anunța că grantul aprobat de Congresul SUA pentru finanțarea RFE/RL a fost anulat.
Scrisoarea este semnată de Kari Lake, care se prezintă în calitate de consilieră superioară a directorului executiv interimar al USAGM, având delegație de autoritate din partea acestuia.
Lake a fost nominalizată de Trump pentru a prelua conducerea postului Vocea Americii, însă numirea sa mai trebuie aprobată de un Consiliu consultativ pentru emisiuni internaționale.
Președintele și directorul general al RFE/RL, Stephen Capus, a declarat că anularea acordului de subvenționare este „un cadou uriaș făcut inamicilor Americii”.
„Ayatolahii iranieni, liderii comuniști chinezi și autocrații de la Moscova și Minsk ar sărbători dispariția RFE/RL după 75 de ani. Oferindu-le adversarilor noștri o astfel de victorie îi face pe ei mai puternici, iar America mai slabă", a spus Stephen Capus, șeful Europei Libere.
„Ne-am bazat de un puternic sprijin bipartit de-a lungul istoriei bogate a RFE/RL. Fără noi, aproape 50 de milioane de oameni din societăți închise, care depind de noi săptămână de săptămână pentru știri și informații corecte, nu vor avea acces la adevărul despre America și despre lume”, a adăugat Capus.
USAGM este o agenție guvernamentală independentă a SUA responsabilă de difuzarea de știri și informații în aproape 50 de limbi, având o audiență săptămânală este de aproximativ 361 de milioane de oameni.
Bugetul solicitat de USAGM pentru anul fiscal 2025 a fost de 950 de milioane de dolari pentru finanțarea tuturor operațiunilor și investițiilor sale de capital. Această agenție supraveghează instituții ca RFE/RL, Vocea Americii, Radio Free Asia, Office of Cuba Broadcasting (Radio Marti), Middle East Broadcasting Networks (MBN), Open Technology Fund.
Potrivit relatărilor de presă, angajații Vocii Americii au fost informați în dimineața de 15 martie că au fost puși în concediu administrativ plătit, deși dacă li se cere să lucreze, trebuie să o facă.
Situația celorlalte instituții nu este însă limpede.
Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a cerut liderilor Congresului Statelor Unite să protejeze USAGM de efectele ordinului lui Trump.
„Este revoltător că administrația de la Casa Albă încearcă să desființeze agenția finanțată de Congres, care sprijină jurnalismul independent și contracarează narațiunile regimurilor autoritare din întreaga lume”, a declarat Carlos Martinez de la Serna, director de programe al Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, într-un comunicat emis pe 15 martie la New York.
„Cerem liderilor Congresului să protejeze această agenție esențială, care furnizează știri necenzurate în țările unde presa este restricționată”, se mai spune în comunicat.
Trump a luat mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale de când și-a început al doilea mandat de președinte în luna ianuarie. În timpul primului său mandat, el a avut conflicte cu USAGM legate de independența editorială și conținutul programelor.
De când a revenit la Casa Albă, Trump a reiterat aceste preocupări. Susținătorii instituțiilor de presă federale afirmă că acestea reprezintă un instrument important al diplomației americane.
Pe lângă USAGM, ordinul semnat de președintele american vizează Serviciul Federal de Mediere și Conciliere, Woodrow Wilson International Center for Scholars din cadrul Smithsonian Institution, Institutul pentru Muzee și Biblioteci, Consiliul interagenții al Statelor Unite privind persoanele fără adăpost, Fondul pentru instituțiile financiare de dezvoltare comunitară și Agenția pentru dezvoltarea afacerilor minoritare.
George Simion și Elena Lasconi, validați pentru prezidențialele din România. Diana Șoșoacă, respinsă din nou
Biroul Electoral Central (BEC) din România a validat candidatura lui George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor, pentru alegerile prezidențiale din luna mai. În schimb, candidatura Dianei Șoșoacă, președinta partidului SOS România, a fost respinsă, ca și la scrutinul din noiembrie 2024.
Liderul AUR, George Simion, și-a depus vineri dosarul pentru înscrierea la alegerile prezidențiale din luna mai.
„Am trecut de BEC, acum să vedem dacă trecem de CCR şi revenim la democraţie”, a scris George Simion pe Facebook, imediat după decizia Biroului Electoral Central.
El a susținut că strânse peste 600.000 de semnături.
Diana Șoșoacă și-a depus candidatura joi, dar ea a fost respinsă de Biroul Electoral Central. În octombrie, candidatura președintei Partidului SOS România a fost acceptată de BEC, dar respinsă de Curtea Constituțională în urma unei contestații.
- Te-ar putea interesa și: România: Trei candidați pretind la voturile extremei drepte după eliminarea lui Georgescu
Șoșoacă a anunțat că va contesta hotărârea și a acuzat autoritățile că încearcă să o împiedice să participe la alegeri. Potrivit surselor din BEC, citate de Europa Liberă România, 10 membri au votat pentru respingerea candidaturii și doar trei pentru acceptarea ei.
Tot sâmbătă, Biroul Electoral Central a acceptat și candidatura Elenei Lasconi, lidera Uniunii Salvați România la președinția României.
Împotriva celor trei decizii ale Biroului Electoral Central, pot fi depuse contestații în termen de 48 de ore. Contestațiile vor fi judecate de Curtea Constituțională, iar deciziile ei sunt definitive și obligatorii.
Alegerile prezidențiale din România sunt programate pentru 4 mai, iar perioada de depunere a candidaturilor se încheie sâmbătă, 15 martie.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
