Timp de aproape un an, Arina Havanskih a trăit cu speranța că soțul ei, Serhi, este încă în viață și s-ar putea întoarce într-o bună zi acasă, după ce a fost luată prizonier de război (POW) de forțele ruse când regimentul său Azov și-a depus armele după ce a rezistat. în combinatul siderurgic Azovstal de la Mariupol timp de trei luni.
Dar, în iunie, a pierdut în cele din urmă această speranță. Atunci a primit un telefon de la anchetatorii ucraineni care efectuau examinările ADN ale cadavrelor soldaților ucraineni uciși într-o explozie într-un lagăr de prizonieri din Rusia, cu exact un an în urmă.
„Mi-au trimis o fotografie de la morgă”, a declarat Havanskih pentru Current Time, o rețea în limba rusă condusă de RFE/RL în cooperare cu VOA. „Mi-am recunoscut soțul după fotografii.”
Arina și Serhi s-au căsătorit cu puțin timp înainte de invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, care l-a făcut să se alăture apărării Azovstal. La sfârșitul lui mai 2022, Serhi și alți soldați de la oțelărie au primit ordin să depună armele, în timp ce el și mulți alții din regimentul său au fost duși într-un lagăr de prizonieri de la periferia satului Olenivka -- la aproximativ 19 kilometri de orașul Donețk, în estul Ucrainei.
În dimineața zilei de 29 iulie 2022, o explozie misterioasă a distrus închisoarea din Olenivka unde se aflau deținuții ucraineni. Explozia a ucis cel puțin 53 de persoane, inclusiv pe Serhi. Toți sau majoritatea prizonierilor de război din complexul penitenciar erau membri ai Regimentului Azov care s-au predat în mai 2022 după ce au rezistat unui asediu îndelungat care i-a transformat în eroi populari ucraineni devenind o piesă importantă în cadrul schimburilor de prizonieri dintre Moscova și Kiev.
Rusia a susținut prompt că Ucraina a tras asupra lagărului de prizonieri folosind rachete HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) furnizate de SUA. În Ucraina, incidentul a fost numit o execuție publică în masă, unii oficiali s-au referit la el drept un atac terorist rusesc menit să-i pedepsească pe luptătorii Regimentului Azov pentru rezistența lor din trecut.
Ambele părți continuă să se învinovățească reciproc pentru explozie și masacrul care a urmat - o potențială crimă de război. Pentru că zona a rămas inaccesibilă, nu s-a putut face o investigație internațională, dar imaginile prin satelit, mărturiile de primă mână și analiza open-source au început să clarifice parte din necunoscutele acestui tragic incident.
Acum, la un an de la explozie, în timp ce Havanskih și alții care și-au pierdut pe cei dragi în explozie au aflat ce li s-a întâmplat acestora, oamenii fac presiuni să primească răspunsuri și să se facă dreptate.
„Aproape că nu au existat informații despre prizonierii de război supraviețuitori după explozia de la Olenivka”, a spus Olha Andrianova, al cărei logodnic, Serhi Petrenko, a fost ucis în explozia din iulie 2022. „Este important nu numai să se reia ideea unei investigații internaționale, ci și, cel mai important, să nu-i uităm pe cei care sunt încă în captivitate.”
Ce s-a întâmplat în Olenivka?
Printre deținuții din lagărul de prizonieri din Olenivka înainte de explozia din 29 iulie 2022 se aflau aproximativ 1500 de luptători din Azovstal, a declarat pentru Associated Press în august 2022 fostul comandant al Regimentului Azov al Gărzii Naționale Ucrainene, Maksim Jorin.
Oficialii ruși ai apărării au susținut, după explozie, că aceasta a fost provocată de Kiev cu ajutorul sistemului HIMARS pentru a-i împiedica pe luptători să divulge informații. Presa rusă a difuzat imediat fotografii cu ceea ce susțineau că sunt fragmentele de rachete HIMARS fabricate în SUA găsite la fața locului.
Dar afirmațiile Rusiei au fost primite cu scepticism. La începutul lunii august 2022, Associated Press, citând descoperirile serviciilor de informații americane, relata că Rusia intenționează să fabrice dovezi pentru a atribui Ucrainei vina pentru morți, inclusiv prin plantarea de muniție de la un HIMARS.
Analiza open-source a imaginilor disponibile de către experți pare să arate, de asemenea, că modul în care a fost distrusă clădirea închisorii nu are caracteristicile unui atac lansat de HIMARS: nu se văd urme de schije și cratere, ci doar daune restrânse la pereții interni în imaginile disponibile ale urmările.
Autoritățile ucrainene susțin că transferul deliberat al luptătorilor înainte de atac în chiar zona afectată de explozie, demonstrează că forțele ruse planificaseră incidentul. Imaginile din satelit par să arate, de asemenea, modificări de construcție aduse complexului înainte de atac și mai mulți foști deținuți au spus că prizonierii fuseseră încarcerați anterior într-o zonă diferită de cea în care a avut loc explozia.
„Conform tuturor informațiilor, putem afirma că a fost o acțiune premeditată”, a declarat Avocatul poporului, Dmitro Lubineț, pentru Current Time în timpul unui recent interviu, amintind de construirea unei barăci separate chiar înainte de atac.
Oficialii ucraineni susțin, de asemenea, că în complexul închisorii fuseseră săpate morminte cu puțin timp înainte de explozie. Imaginile capturate de sateliții Planet Labs arată că terenul de la marginea de sud a complexului a fost modificat începând cu perioada 18 iulie - 21 iulie anul trecut.
După explozia din 2022, Direcția Principală de Informații (HUR) a Ministerului ucrainean la Apărării a declarat că explozia de la Olenivka a fost organizată și efectuată de mercenari Wagner care acționau la ordinul lui Evgheni Prigojin, șeful grupului care a condus o revoltă de scurtă durată în Rusia, în iunie acest an.
Într-o declarație din 25 iulie, Volker Turk, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului, a afirmat că explozia nu putea fi cauzată de bombardamentele unei rachete lansate de HIMARS, așa cum susțin autoritățile ruse.
Organismul ONU pentru drepturile omului, care a declarat că a efectuat interviuri ample cu supraviețuitorii și a analizat informații suplimentare, a declarat că nu a identificat sursa exploziei, dar va continua să urmărească incidentul.
Este în curs de desfășurare o anchetă internațională?
În urma atacului de acum un an, ONU anunța că intenționează să lanseze o misiune de constatare a faptelor, dar s-a confruntat cu o rezistență puternică din partea diplomaților ruși.
Potrivit Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, Moscova nu a acceptat cererile de acces la acele zone ale Ucrainei aflate sub control rusesc temporar și nu a oferit garanții de siguranță satisfăcătoare pentru o vizită la fața locului.
În ianuarie, ONU a desființat misiunea de investigare a morții prizonierilor de război ucraineni din Olenivka. De atunci, rudele morților și ale a 75 de soldați răniți au anunțat crearea unei noi organizații care să adune dovezi și să facă lobby pentru o anchetă internațională corectă. „O crimă de război nu are termen de prescripție”, a spus Lubineț. „O investigație nu este un proces rapid, este complicat.”
Ce se întâmplă mai departe?
Autoritățile ucrainene spun că continuă să insiste pentru reluarea investigației internaționale. Investigatorii ucraineni au documentat singuri dovezile și și-au publicat concluziile.
Familiile celor uciși și răniți în Olenivka depun presiuni tot mai mari pentru a se face dreptate.
Uliana Osinnia, al cărei soț Vitali a fost ucis în explozia din 29 iulie 2022, spune că a reușit să-și îngroape soțul doar cu o săptămână în urmă. Partea rusă a predat cadavrele ucrainenilor cu câteva luni în urmă, dar procesul de identificare s-a desfășurat greoi, deoarece multe cadavre au fost arse și desfigurate în timpul exploziei.
Osinnia spune că principala întrebare pe care și-o pune în ultima vreme este de ce soțul ei și alții au fost selectați pentru a fi plasați într-o clădire nou construită, care a fost aruncată în aer, în timp ce alți deținuți de la Olenivka nu au fost. „Cum au fost întocmite aceste liste și în funcție de ce criterii au fost aleși?” se întreabă ea.
Kievul spune că forțele ruse au identificat membrii Regimentului Azov cu câteva zile înainte de explozie și i-au mutat în clădirea închisorii nou construite, dar nu este clar de ce au fost aleși unii luptători din grup, iar alții, nu.
Havanskih este de aceeași părere cu Osinnia, spunând că ea „nu crede în caracterul aleatoriu al acestor liste”. „Nu găsim, după cum se pare, nicio legătură logică între fiecare dintre luptători, deoarece aceștia au vârste și grade diferite”, a spus Havanskih. „Aparțineau de companii și divizii diferite, erau medici, tunari și cercetași; dar, cu siguranță, aceste liste nu au fost întocmite la întâmplare.”