Care sint principalele piese in miscare, care creaza ingrijorare? O relatate de la corespondentul Europei Libere la Washington.
Presedintele Trump a retras America din acordul semnat in 2015 cu Iranul. Aceasta creaza temeri pentru că Iranul ar putea opta pentru reluarea programului sau nuclear sau alte manifestari conflictuale.
Tensiunile dintre Israel si Iran sint de-acum in crestere in Siria, unde Teheranul incearca sa-si intareasca prezenta. Forte israeliene sint in alerta la frontiera de nord. Iranul poate risposta la decizia lui Trump prin activarea aliatilor regionali – Hezbollah in Liban si Hamas in Gaza – dar astfel de incercari au totusi optiuni limitate.
Hezbollah incearca sa-si consolideze pozitia politica in Liban, unde a cistigat primele alegeri din ultimii noua ani. Hamas nu-si doreste o confruntare directa cu Israelul si mizeaza pe proteste ample pentru ridicarea blocadei.
Pe acest fond, pe 14 mai, aniversarea a 70 de ani la crearea Israelului, Statele Unite vor deschide noua ambasada de la Ierusalim, dupa ce presedintele Trump a recunoscut orasul drept capitala a Israelului.
Liderul palestinian Mahmoud Abbas continua sa nu stea de vorba cu Statele Unite, considerind ca aceasta tara nu poate fi un arbitru neutru al conflictului. Intre represaliile avute in vedere de palestinieni se numara retragerea recunoasterii Israelului si anularea obligatiilor care deriva din acorduri semnate in anii 1990.
Iordania pare sa accepte tacit decizia americana de a muta ambasada. State arabe ar putea face publica o declaratie impotriva hotaririi lui Trump, dar acesta e considerat un gest pentru populatiile lor. Arabia Saudita, care a elogiat decizia lui Trump cu privire la Iran, va continua sa construiasca o alianta sunita impotriva Teheranului siit. In ziua mutarii ambasadei americane, Hamas planuieste o ampla actiune la frontiera, impotriva blocadei.
