Newsmaker.md citează o declarație a mai multor organizații non-guvernamentale care își exprimă îngrijorarea în legătură cu „atacurile politicienilor împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc”. „Cerem Procuraturii Generale investigarea din oficiu, rapidă și minuțioasă a suspiciunilor de filaj a judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse”, se arată în declarația transmisă de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Jurnaliștii Newsmaker.md amintesc că plenul Curții Constituționale a sesizat Procuratura Generală „în legătură cu presupusele filaje și intimidări la adresa unor judecători ai Curții”.
Curtea Constituțională în bătaia vânturilor politice: normă sau abatere? Este titlul unei dezbateri realizate de Agenția de știri IPN, cu judecătorii în demisie ai Curții, Victor Pușcaș și Nicolae Osmochescu. Ei au constatat că în ultimul timp în jurul, practic, unuia dintre cei mai importanți piloni ai statului de drept și democratic – Curtea Constituțională – se produce un deranj serios. Respectiv, degradarea situației legate de Înalta Curte poate însemna degradarea statului de drept și democratic Republica Moldova, cu toate consecințele posibile. În cadrul aceleiași dezbateri, comentatorul Igor Boțan a amintit că recent, timp de o săptămână, Curtea a fost sesizată de șase ori de deputați. În aceste condiții, spune expertul, era de așteptat că asupra Curții vor fi făcute un anumit gen de presiuni.
O politică externă fără credibilitate este sortită eșecului – astfel își intitulează comentariul pentru Ziarul Național directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă. Mesajul îi este adresat ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Oleg Țulea. În opinia lui Victor Chirilă, în doar câteva săptămâni de COVID-19, credibilitatea „politicii externe echilibrate” s-a năruit ca un castel de nisip. Și asta pentru că, la părerea expertului în politică externă, este imposibil și alogic să dezvolți parteneriate strategice cu Rusia în paralel cu SUA, UE și România. Obiectivele strategice urmărite de Rusia și Occident în Republica Moldova se exclud reciproc. Altfel spus, scrie Victor Chirilă, suma lor este egală cu ZERO, iar în termeni concreți aceasta înseamnă o Republică Moldova în zona gri, lipsită de respect, ignorată și izolată pe plan extern.
„Blocați pe insula lui Putin” este titlul unui reportaj semnat de Violeta Colesnic pentru Report.md. Jurnalista a mers în stânga Nistrului și chiar de la începutul materialului a menționat că i se pare incredibil și nedrept că trebuie să treacă controlul vamal și să prezinte pașaportul în timp ce se deplasează dintr-o regiune a țării sale în alta. „Odată ieșiți din vamă, ghidul îmi spune că suntem pe cont propriu și că, în caz de arest, nu putem miza pe ajutorul nimănui. Chișinăul nu exercită niciun control asupra acelui teritoriu”, scrie Violeta Colesnic care s-a oprit și în satul Vasilievca ce află sub administrația comunei Cocieri. În sat sunt 49 de case. La evidență sunt 160 de oameni, dar de facto, abia dacă numeri vreo 120.
Starea de urgență, instituită în R. Moldova pentru o perioadă de 60 de zile și care expiră la 15 mai, cel mai probabil nu va fi prelungită, însă unele restricții, inclusiv referitoare la libertatea întrunirilor, vor continua, a declarat luni premierul Ion Chicu. Unele măsuri sunt exagerate, inclusiv interzicerea întrunirilor, consideră experții citați de Radio Chișinău. Astfel, se creează impresia că autoritățile se folosesc de pandemie pentru a limita unele drepturi, a comentat pentru Radio Chișinău consilierul juridic al Centrului de resurse Juridice, Ion Guzun. „Vedem că în ultimul timp, Republica Moldova este în descreștere în privința mai multor domenii ce țin de drepturile omului”, subliniat expertul.
Interesul cetățenilor moldoveni pentru învățarea pe tot parcursul vieții este relativ scăzută. Concluzia aparține unui studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, citat de Portalul Agora.md. Potrivit cercetării, în ultimele 12 luni, doar una din zece persoane a căutat informații despre posibilitățile de urmare sau continuare a unei forme de învățământ. Studiul arată că în rândul persoanelor cu dizabilități și de etnie romă interesul față de învățarea continuă este aproape nul, la modul general femeile fiind mai predispuse să-și dezvolte anumite competențe sau abilități, în raport cu bărbații.
