Pe 12 martie, jurnalistul ucrainean Oleh Baturin a primit un telefon de la o cunoștință care i-a cerut să se întâlnească cu el. Doar că la locul convenit nu era persoana care-l sunase la telefon, ci „o mașină cu soldați ruși”, a povestit Baturin redacției ucrainene a RFE/RL, înainte de Ziua Mondială a Libertății Presei, marcată pe 3 mai.
„Au sărit din mașină și au început să mă lovească. Mi-au pus cătușe, m-au târât în mașină și m-au dus în orașul Nova Kahovka".
Au urmat 8 zile de captivitate, tortură și amenințări cu moartea.
Oleh Baturin era corespondent pentru portalul de știri „Noviy Den” din regiunea Herson, sudul Ucrainei, ocupată în mare parte de forțele ruse încă din prima fază a invaziei din Ucraina.
De la începutul războiului pe 24 februarie, cel puțin șapte jurnalişti au fost uciși și alți câțiva răniți în Ucraina, potrivit organizațiilor internaționale Reporteri fără Frontiere (RSF) și Comitetul pentru Protejarea Jurnaliștilor (CPJ).
Asociația ucraineană a Jurnaliștilor a declarat luna trecută că cel puţin 20 de persoane active în mass media, au fost ucise.
Mulți alți jurnaliști, la fel ca Baturin, au fost reținuți, torturați și interogați de forțele ruse de ocupație și de autoritățile locale instalate de acestea în estul și sudul Ucrainei.
„Mi-au spus: «știi că e lege marțială, suntem în război, te putem judeca pe loc. Convocăm un tribunal și te executăm». Au început să mă amenințe, să descrie în detaliu cum mă vor jupui, cum o să mor lent, în agonie, cum o să-mi scoată ochii, o să-mi taie urechile și membrele”, a mai povestit Baturin.
El povestește că a fost bătut mereu, când l-au reținut pe drum spre Nova Kahovka și în timpul detenție. După eliberare, la un control medical s-a constatat că avea patru coaste rupte.
„Mi-au spus să mă las de jurnalism, era evident că eram pedepsit pentru articolele pe care le publicasem în trecut” mai spune jurnalistul.
O zi după răpire a fost tansferat la Herson, capitala regională, unde condițiile de detenție au fost îngrozitoare.
„Celula era goală, numai o banchetă tare, pe care trebuia să dorm” continuă jurnalistul. „Era frig, primeam mâncare rece de două ori pe zi. Nu aveam decât canadiana de pe mine să mă acopăr noaptea. Noroc cu canadiana, altfel înghețam sau mă îmbolnăveam” mai spune Baturin în interviul cu redacția ucraineană a Europei Libere.
La Herson a fost interogat de forțele ruse, care au vrut informații mai generale, cum ar fi „nume de fasciști ucraineni” sau numele unor activiști din Belarus, care s-ar putea afla în regiunea Herson.
„M-au întrebat cine se află în spatele diferitelor canale Telegram din regiunea Herson, mi-au cerut numele jurnaliștilor activi, pro-ucraineni... numele activiștilor care organizează proteste în Herson”, a mai povestit Baturin.
Se pare că protestele locuitorilor din Herson împotriva ocupației ruse lăsaseră urme, militarii ruși care conduceau interogatoriul nu puteau crede că fuseseră proteste spontane, a mai spus Baturin. Jurnalistul își amintește de unul din ei care i-a spus: „Oricum nu are importanță [cine a organizat protestele] ocupăm Nikolaiev, Odesa și terminăm cu toții, nu vor mai face nici un protest”.
„Erau convinși că vor rămâne acolo [în regiunile ucrainene ocupate] pentru totdeauna. Își creaseră propria realitate, nu voiau o presă liberă, nici o societate activă, mi-au spus-o din prima zi”, continuă Baturin.
După opt zile de detenție, Baturin a fost eliberat, dar a mai primit cinci zile de arest la domiciliu.
„Îmi dau seama că m-au tratat mult mai bine decât pe cei care luptă împotriva lor. Reținerea mea a fost un avertisment”, a adăugat jurnalistul
După puțin timp, și-a luat inima în dinți și a trecut linia de front în regiunea controlată de forțele ucrainene. „Dacă mă prindeau rușii din nou, nu mai mai scăpam”, încheie Oleh Baturin.
