Cobora din microbuz la gara din Frankfurt în 2011, pe 4 iulie, exact în ziua când împlinea 17 ani. Avea la ea doar un rucsac în care se aflau trusa cu obiectele de igienă, actele pentru școală și trei schimburi de haine.
Lăsa în urmă teama de a fi agresată, pentru că-și dorea să facă coming out: câțiva dintre prietenii ei fuseseră bătuți după ce s-a aflat că sunt gay.
Cât 10 mii de Lady Gaga
Cristina pășea în noua ei viață într-un costum sport, pe traseul de la gara centrală spre Primăria Frankfurt. Acolo, s-a oprit o vreme. Clădirea i s-a părut impresionantă, cu atât mai mult cu cât acest oraș promitea o viață fără discriminare. Cel puțin, din ce citise ea acasă.
„Mi-am dorit ca cei mai frumoși ani ai vieții mele să se petreacă într-un anturaj unde poți fi sigur că drepturile tale sunt respectate”, explică tânăra.
A ales Germania, după ce s-a informat îndelung despre nivelul de toleranță față de persoanele queer în această țară. Mergea să facă acolo clasa a XII-a, ca după examenele de absolvire să se poată înscrie la o universitate germană.
Două săptămâni și câteva zile mai târziu, la Frankfurt avea loc Marșul Pride, numit și Cristopher Street Day, în memoria revoltei de la Stonewall – incidentele violente petrecute pe Christopher Street în New York, în 1969, și considerate începutul luptei pentru drepturile LGBT.
Era prima oară când Cristina vedea atâtea diversitate la un loc. „Păcat că nu am păstrat pozele de atunci, aveam atât de multe. Erau și femei, și bărbați îmbrăcați deosebit, tot spectrul. Pentru mine, asta era altă lume, ca și cum aș fi văzut 10 mii de Lady Gaga la un loc”, spune ea.
A înțeles că așa trebuie să funcționeze o societate tolerantă, iar acesta a fost, pentru ea, semnul că a luat o decizie corectă venind în Germania. Avea să descopere mai târziu, însă, că problemele nu s-au oprit la graniță.
Universitatea, ca emancipare
Cristina a trebuit să repete în Germania clasa a XI-a și abia apoi a fost admisă în a XII-a: așa cereau procedurile administrative. La liceu, pașaportul românesc, care a ajutat-o să ajungă acolo, a devenit motiv pentru un alt fel de discriminare decât cea de care se temuse.
„Colegii de clasă își ascundeau gențile, cărțile sau portmoneele când încercam să mă împrietenesc cu ei. Și asta nu era doar experiența mea, se întâmpla și cu cei veniți din Turcia sau India”, își amintește Cristina.
Alteori, profesorii o sfătuiau să se întoarcă la baștină, invocând că nici măcar toți germanii nu reușesc să susțină examenele de absolvire a liceului.
În Germania, sistemul de formare duală este foarte popular, respectiv, un procent semnificativ de elevi urmează o formare profesională după clasa a IX-a sau a X-a.
După echivalentul Bacalaureatului susținut în Germania, tânăra și-a luat un an ca să facă voluntariat, timp în care a așteptat răspunsurile de la universitățile unde a depus actele pentru studii superioare. Era interesată de Managementul Public și al Organizațiilor Nonprofit, facultate la care a și obținut apoi o licență.
„Pentru mine, universitatea însemna emancipare. M-am uitat la istoria familiei noastre, la femeile care nu avut șansa să învețe și mi-am zis că nu mă las bătută, nu contează câte persoane îmi spun să renunț”, susține Cristina.
Ulterior, a primit o bursă pentru un masterat la Zeppelin Universität, în Politică, Administrație Publică și Relații Internaționale.
Contrar așteptărilor sale că prejudecățile vor rămâne dacă nu după graniță, atunci măcar după pragul universității, nici acest lucru nu s-a întâmplat. Drept răspuns, Cristina, alături de alți colegi de-ai săi, a organizat workshopuri pentru profesorii din universitate despre cum să depășească prejudecățile inconștiente.
Un afiș zărit din întâmplare pe holurile universității a determinat-o să meargă și mai departe pentru a schimba lucrurile: în politică.
Din consiliul local, la Bundestag
Cristina a găsit un mentor care să-i ghideze primii pași în acest domeniu: deputatul german de origine turcă Taylan Burcu. Pe lângă aspecte de bază din munca unui funcționar public, era interesată să afle detalii despre cum ar putea ajuta alți migranți ca și ea, stabliți în Germania.
După câteva luni, mentorul a îndemnat-o să candideze pe listele Partidului Verde la alegerile locale din Frankfurt în 2021. În toiul pandemiei de coronavirus, a trebuit să-și convingă alegătorii să o voteze online, iar pe internet, pe lângă încurajări, a primit, din nou, mesaje de ură: de data aceasta, sexiste.
„Dar nu m-am oprit. Am distribuit postări în diferite grupuri de moldoveni de pe Facebook, vorbind despre ideile mele și despre ce vreau să fac pentru comunitate, ca moldoveancă. Speram că oamenii vor fi deschiși la chestia asta, chiar dacă sunt, poate, sceptici în privința Partidului Verde”, povestește Cristina.
Strategia în care s-a concentrat pe ideea de integrare și crearea mai multor oportunități pentru imigranți a funcționat și, astfel, în urma alegerilor, Cristina a devenit consilieră municipală la Frankfurt.
Totodată, a fost aleasă în Consiliul Consultativ al Migranților al Primăriei din Frankfurt, în calitate de vicepreședintă, având printre atribuții reprezentarea intereselor străinilor și promovarea diversității.
Din acest an, ea face și naveta la Berlin, unde lucrează în Parlamentul German (Bundestag). Este consiliera pentru relații publice a deputatei din Partidul Verzilor Awet Tesfaiesus, cu care împarte valori comune, precum toleranța și respectul pentru diversitate.
„Nu e un job tipic cu program fix, trebuie să fii flexibil, dinamic, să analizezi foarte multe informații în puțin timp și să poți reacționa atunci când e cazul. Dar nu e niciodată plictisitor, îmi iubesc munca”, menționează tânăra.
Pe lângă acestea, e și președinta asociației culturale Deutsch-Moldauischer Verein, creată la sfârșitul anului trecut. Asociația a organizat deja câteva evenimente pentru moldoveni, iar pentru viitor Cristina își propune ca acestea să devină mai frecvente și să aibă un impact mai mare.
Pe termen lung, ar vrea să vadă mai multă solidaritate între asociațiile de moldoveni și mai mult curaj în comunități atunci când vine vorba de implicarea în politica locală. Are planuri mari de viitor și aproape toate sunt legate de asociația pe care o conduce.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
