„Totul a fost demonstrat” – aşa se intitulează un studiu al Fundaţiei „Konrad Adenauer”, în care au fost prezentate şi analizate diferitele teorii ale conspiraţiei şi aria lor de răspândire în rândurile populaţiei germane. (Studiul integral poate fi descărcat aici.)
Autoarea studiului, Viola Neu, a analizat numeroase sondaje şi a realizat câteva interviuri reprezentative care dezvăluie modul de gândire al celor care cred şi răspândesc teorii incredibile, având convingerea că ele sunt reale.
8 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot sunt de părere că lumea este condusă de către o putere secretă. 23 la sută, în schimb, cred doar parţial în această teorie conspiraţionistă clasică, dar consideră că totuşi există ceva adevărat în legătură cu anumite forţe oculte care ar conduce lumea sau ar dori s-o conducă. Numărul celor care cred astfel de teze a rămas stabil între anii 2020 şi 2022. În prezent numărul conspiraţioniştilor a crescut.
Coronapandemia, teoriile şi miturile conspiraţioniste
În perioada corona-pandemiei, s-a putut observa o creştere a diferitelor naraţiuni conspiraţioniste, influenţând o parte a opiniei publice. În interviurile realizate şi citate în studiul Fundaţiei „Konrad Adenauer” se regăsesc mai toate clişeele componente ale teoriilor conspiraţioniste actuale, cât şi cele vehiculate de antivaccinişti şi coronasceptici. Cei mai mulţi din ultima categorie aminitită şi-au articulat neîncrederea în vaccin. Pandemiei e percepută ca o fază a polarizării sociale şi ca o încercare de a izola pe cei care refuză să se vaccineze, prin intermediul unei inginerii oculte. Mulţi dintre cei chestionaţi s-au simţit sufocaţi de situaţia pandemică, aflată într-o permanentă mişcare şi schimbare.
Este de remarcat faptul că niciuna dintre persoanele chestionate nu împărtăşeşte în totalitate una dintre teoriile care au circulat, ca de exemplu, cele răspândite de mişcarea cunoscută sub numele de QAnon. (cf. „Q-Anon, corona-protestele şi conspiraţionism”, RFE, 17.6. 2020.) Fiecare chestionat culege din diferitele teorii ale conspiraţiei acele părţi care-i convin şi care-i confirmă ideile preconcepute. Din acest amalgam se naşte o viziune proprie, aproape personalizată şi adaptată în funcţie de o situaţie dată.
Există între cei chestionaţi o categorie care trăieşte într-o lume dominată integral de teorii conspiraţioniste. Această categorie, care trăieşte într-o lume paralelă, crede că a ajuns la miezul adevărului prin cercetări proprii. Din cauza aceasta, oamenii aceştia se cred superiori în faţa celor care au o altă părere sau o altă viziune politică despre societate. Credinţa în propria superioritate îi imunizează faţă de factologia nudă sau alte opinii.
Conspiraţionismul produce alienarea şi izolarea socială a individului
Studiul prezintă şi un aspect mai puţin cunoscut legat de masa celor care cred în diversele conspiraţii oculte. Credinţa în teoriile conspiraţiei produce alienarea individului şi accelerează fenomenul însingurării, deci a izolării de lume şi de alţi oameni, altădată apropiaţi. Conspiraţioniştii sunt conştienţi de faptul că alţi oameni nu împărtăşesc viziunile lor, din cauza aceasta se retrag în propria lor lume şi evită sau restrîng contactele sociale.
Într-un interviu, difuzat joi de postul naţional de radio, autoarea studiului, Viola Neu, a fost întrebată despre aria de răspândire a naraţiunilor şi miturilor conspiraţioniste în estul şi vestul Germaniei. Ea a spus, că în esenţă, teoriile au un grad similar de răspândire. Din acest răspuns s-ar putea trage concluzia că între conspiraţionism şi preferinţele politice ale electoratului est-german nu ar exista vreo legătură. Se ştie că în prezent partidul naţional-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) se bucură de cea mai mare popularitate în partea răsăriteană. Totodată, se ştie că AfD a cultivat anti-vaccinismul şi coronascepticismul. În ce măsură sunt legate fenomenul conspiraţionist de populismul AfD necesită o cercetare aprofundată şi separată.
