Parlamentul de la Chişinău a aprobat, la propunerea speaker-ului Andrian Candu, candidatura lui Octavian Armaşu la funcţia de guvernator al Băncii Naţionale, devenită vacantă în urma demisiei lui Sergiu Cioclea. Acesta și-a anunțat plecarea din BNM pe 20 noiembrie, invocând motive personale, la doar trei ani împliniți dintr-un mandat de şapte. Cel care îi va lua locul a fost până acum ministru al finanţelor în guvernul Filip.
Octavian Armaşu, în trecut director financiar al unei importante companii producătoare de zahăr din R. Moldova, a preluat în 2016 mandatul de ministru al finanţelor în guvernul Filip, cu câteva luni înainte de venirea lui Sergiu Cioclea la Banca Naţională. Cei doi au făcut o echipă bună şi au obţinut, împreună cu guvernul Filip, semnarea unui acord cu FMI, care a acordat în 2016 Republicii Moldova un împrumut salvator în valoare totală de aproape 180 de milioane de dolari, eșalonat pe trei ani.
Faptul că alegerea speaker-ului Andrian Candu a căzut tocmai pe Armaşu pentru a-l succeda pe Cioclea la Banca Naţională este pusă de observatori în legătură cu relaţia guvernului cu FMI, care trebuie să continue chiar dacă pare să se fi răcit urmare a unor decizii luate la Chişinău, despre care FMI a spus că încalcă acordul încheiat în 2016.
Demisia guvernatorului Cioclea, care pleacă subit din funcţie, deşi a impresionat prin abilitatea cu care a scos sistemul bancar din criză, pare să fi luat prin surprindere, dacă nu pe oficialii FMI, cel puţin alte instituţii financiar-bancare internaţionale, cum este de exemplu BERD, care a contribuit decisiv la asanarea principalelor două bănci comerciale moldovene: din ianuarie deține împreună cu Banca Transilvania pachetul majoritar al Victoriabank, iar în octombrie a participat în fruntea unui consorțiu internațional la achiziția a peste 41% din Moldova Agroindbank.
Şefa reprezentanţei BERD de la Chişinău, Angela Sax, ne spunea zilele trecute într-un interviu că este surprinsă mai ales de momentul în care pleacă guvernatorul Cioclea şi că speră că succesorul lui va fi la fel de „hotărât, curajos şi profesionist”:
„A fost început un proces de reformă și vrem asigurări că acesta va continua…” a declarat reprezentanta BERD.
Subiectul prioritar de îngrijorări rămas după Cioclea ar putea fi a treia cea mai mare bancă moldoveană, Moldindconbank, care are încă acţionari netransparenţi: „Transparența acționariatului la această instituție bancară trebuie restabilită (...). Dacă se va reuși acest lucru, vom putea vorbi de o veritabilă reformare a sectorului bancar”, ne spunea în acelaşi interviu Angela Sax.
Dosarul Moldindconbank pare a fi cel mai important pe care îl va avea de soluţionat Armaşu în nouă funcţie, după ce au existat speculaţii că, deşi Cioclea ar fi demarat tatonările pentru vinderea pachetului de control din această bancă unor investitori strategici occidentali, alegerea politică la Chişinău ar fi căzut pe investitori bancari turci şi că tranzacţia s-ar fi tranşat în timpul recentei vizite la Chişinău a liderului de la Ankara.
În relaţia cu FMI, Octavian Armaşu va avea, la fel, de gestionat un subiect dificil cum e cel al amnistiei de capitaluri, decisă de guvernul de la Chişinău în aparentă contradicţie cu exigenţele acordului cu FMI, care, chiar şi după o serie de îmbunătăţiri operate la legea amnistiei de Chişinău, a spus că aşteaptă şi alte amendări, care să garanteze că decizia nu va periclita lupta cu corupţia şi nu va fi o cale de legalizare a banilor murdari.
