O coloană groasă de fum se întinde la orizont dincolo de Niprul revărsat. Și valul de apă care a inundat malul fluviului. Sunt două imagini care atrag atenția tăcută a locuitorilor acestui oraș din sudul Ucrainei. Sunt cei care au avut norocul ca locuințele lor să rămână intacte în timp ce în jurul lor se desfășura o criză umanitară și de mediu în urma distrugerii unui baraj uriaș la 70 de kilometri în amonte.

Pentru Karina Kublenka, a fost un coșmar care i-a bântuit copilăria.

„La școală, am fost învățați ce trebuie să facem în cazul în care barajul Nova Kakhovka se rupe”, spune Kublenka, care a venit în parcul Gloria alături de soțul ei, Oleh, pe 7 iunie, pentru a privi amenințătoare schimbare a Niprului și a vastei sale delte.

„Deși se presupune că ar fi fost cauzată de un posibil cutremur, nu de un act terorist rusesc”, a adăugat ea, reacționând parcă la spusele președintelui Volodimir Zelenski și a milioane de ucraineni care afirmă că Rusia a distrus în mod deliberat barajul ca parte a războiului împotriva țării lor.

Karina și Oleh au cam 30 de ani și sunt patronii unei cafenele în Herson. L-au adus și pe fiul lor Mikita, în vârstă de un an - copil născut sub ocupația rusă - să vadă cu ochii lui cum a inundat fluviul o regiune care se întinde pe mulți kilometri până la oraș. Ucraina a recucerit acea zonă de la forțele rusești în retragere, în timpul unei contraofensive din toamna anului trecut.

Cu doar 24 de ore mai devreme, ei își făceau bagajele, temându-se că vor fi nevoiți să evacueze. „Dar apa nu a ajuns la casa noastră, așadar nu vom pleca”, spune Oleh.

Amir Seitbekov și Liuba Lavrinenko, un alt cuplu care stătea pe malul râului, au văzut cum se ridică apele, acoperind succesiv treptele vastei scări care pornește de la mal până la monumentul Flacăra eternă, monument dedicat eliberării orașului Herson de sub ocupația nazistă în Al Doilea Război Mondial.

„Se pare că și rușii sunt sub ape ca și noi, dar acum au luat foc după ce băieții noștri i-au lovit”, spune, arătând spre coloana de fum, Seitbekov, care este mecanic auto.

Cam la o zi după ce barajul Nova Kakhovka s-a rupt, Niprul - cel mai mare fluviu din Ucraina, care, în mod normal, curge liniștit prin Herson, în drum către Marea Neagră - a început să vuiască asurzitor ca un torent de munte. Vuietul profund produs de puhoaiele de apă coborând cu viteză în josul râului s-a amestecat, în mod straniu, cu ceea ce a devenit un zgomot familiar în acest oraș din linia întâi: bubuiturile puternice ale proiectilelor de artilerie.

Nu departe de parcul Gloria, ruinele podului Antonovski - care a fost aruncat în aer când trupele rusești s-au retras pe malul estic al Niprului și Ucraina a eliberat Hersonul în noiembrie - păreau să se scufunde și mai mult, pe măsură ce apele creșteau. Soldații ucraineni patrulau acum calm pe strada Hersonska, un splai pe malul fluviului care până de curând se afla sub tirurile continue ale mortierelor și lunetiștilor ruși de pe cealaltă parte.

„Și-au inundat propriile poziții și și-au lăsat propriii soldați să se descurce singuri”, a spun pentru RFE/RL un soldat cu indicativul Dobri. Acesta își sărbătorea cea de-a 34-a aniversare și era într-o dispoziție de zile mari, în ciuda valului de apă care inundase o parte din oraș.

„Rușii sunt din ce în ce mai disperați”, a spus el, adăugând că speculațiile potrivit cărora Rusia va arunca în aer barajul Nova Kahovka au tot fost vehiculate de când Rusia a preluat controlul asupra acestuia, în primele zile ale invaziei pe scară largă din februarie 2022.

Consecințele pe termen lung ale distrugerii barajului sunt necunoscute, la fel ca și cauza exactă a acesteia. Indiferent de motive, în zilele și săptămânile următoare se așteaptă să producă daune umanitare și ecologice enorme și ar putea afecta cursul noii mult-anticipate contraofensive împotriva forțelor rusești care controlează întinderi de teritoriu în sudul și estul Ucrainei.

Masivele inundații au blocat mii de oameni în casele lor și au ucis nenumărate animale. Autoritățile ucrainene estimează că aproximativ 42 de mii de persoane din regiunea Herson au de pătimit de pe urma inundațiilor. Multe mii de persoane nu mai au acces la electricitate și apă potabilă. De asemenea, Ministerul Sănătății a avertizat în legătură cu posibila contaminare a apei din fântâni, râuri și lacuri din zona inundată.

La două zile de la distrugerea barajului, nivelul apei continua să crească și tot mai mulți locuitori din Herson - în special, cei din districtul Korabel, cel mai afectat, care se află pe o insulă, dar și cei care au locuințele pe malul Niprului - au fost nevoiți să evacueze și să caute adăpost.

De când a început evacuarea în Herson, salvatorii au tot găsit grupuri de oameni care rămăseseră în casele lor, sperând în zadar că apele nu vor ajunge la ei. Neputând să-și salveze bunurile, aceștia se urcau în bărcile salvatorilor doar cu actele personale în mâini și cu animalele de companie speriate și ude leoarcă.

Unul dintre ei, Mikola Blonskiy, stă la câțiva pași de partea inundată a orașului Herson, cu un cățeluș în brațe și o cutie plină de pui galbeni care ciripeau. Cu mai puțin de o oră înainte, el și soția sa, Neonilla, își părăsiseră căsuța de pe insula Veliki Potomkin de pe Nipru, unde se mutaseră din cauza războiului. Neonilla strângea în brațe o Biblie veche și groasă, singurul lucru pe care îl luase din casă.

„Am sperat că apa nu va ajunge la noi, dar am ajuns să ne urcăm pe acoperiș și să așteptăm o barcă de salvare", a spus Blonski. Cei doi bătrânei au vrut să se "ascundă de război" în căsuța lor de vară izolată, a spus Neonilla, dar acum „adăpostul lor este sub apă”.

Un alt supraviețuitor, Volodimir Barsak, în vârstă de 66 de ani, spune că s-a trezit cu doar câteva ore înainte și și-a dat seama că parterul casei în care stătea era sub apă. Barsak, un fost pompier, a ieșit din apartamentul său de la etajul doi pe fereastră, având doar un șort negru, un set de chei și o cruce la gât.

„Încă nu știu ce voi face”, spune el după ce a luat legătura cu familia la un telefon mobil. Nu și-a părăsit casa în cele opt luni de ocupație rusă, despre care spune că au fost „cea mai proastă perioadă din viața mea”, dar a fost alungat acum din casă de inundație.

„Ceea ce se întâmplă acum nu este nici măcar o evacuare; este o misiune de salvare a celor care nu au părăsit încă zona când încă era posibil”, a spus pentru RFE/RL Evhen Ihorovici, 29 de ani, specialist IT devenit voluntar în Herson.

Ihorovici, care a fost nevoit să părăsească orașul Skadovsk, orașul său natal din regiunea Herson, când acesta a fost ocupat de forțele rusești în urmă cu mai bine de un an, a declarat că el crede că oamenii de pe malul estic al Niprului, controlat de Rusia, se află într-o situație mai gravă.

În porțiunea ocupată din regiunea Herson, autoritățile instalate de Rusia au impus starea de urgență pe 7 iunie, a anunțat agenția de presă rusă de stat TASS. În același timp, acestea au recunoscut că nu sunt planificate evacuări „pe scară largă”, deși Ucraina susține că acestea sunt necesare, președintele Zelenski descriind situația de acolo ca fiind „absolut catastrofală”.

Potrivit lui Evhen Rîșciuk, primarul strămutat din Oleșki, oraș controlat de Rusia pe malul estic al Niprului, cel puțin trei persoane au murit din cauza inundațiilor.

Pe măsură ce vin știrile despre case inundate, pagube și evacuări, Hersonul trăiește din nou în plin coșmar.

„Dar acest lucru nu este nimic în comparație cu atmosfera opresivă a ocupației rusești”, a declarat Barsak.