Rapiditatea cu care au evoluat în ultimii ani rețelele sociale a luat prin surprindere și oarecum pe nepregătite comunitatea jurnaliștilor și experților media. Domeniul – social media – care până nu demult se credea că este dedicat comunicării, a stat la baza creării așa numitor „fabrici de troli”, iar în Republica Moldova a dus anul trecut la anularea alegerilor locale. Aceste îngrijorări au fost discutate astăzi în cadrul unui forum organizat de Freedom House, cunoscută pentru unul din cele mai importante clasamente la nivel global – „Democrația în lume”.
Modul în care au ajuns să funcționeze rețelele sociale dezechilibrează balanța dintre beneficii și daune, au constatat la unison jurnaliștii și experții media întruniți la Chișinău. După ce au facilitat comunicarea și au multiplicat canalele de distribuire a materialelor de presă, aceste rețele au deschis porțile pentru dezinformare și manipulare, constată cercetătoarea letonă Nika Aleksejeva, din cadrul Digital Forensic Research Lab, care a analizat spațiul informațional din țările baltice, Rusia și alte state din regiune:
„Atunci când ne referim la mass-media tradițională – ziar, radio sau TV, cu toții avem acces la același conținut în cazul rețelelor de socializare – limitele ne sunt impuse de anumiți algoritmi, în funcție de postările la care dăm like sau temele care ne interesează. Rețelele sociale sunt construite în așa fel încât ni se oferă doar un anumit fel de informație, doar subiecte care ne interesează, prin urmare, cu toții trăim într-un fel de bulă informațională. Deci, cred că aceasta reprezintă amenințarea cea mai mare. Și asta pentru că în cazul presei tradiționale există un soi de filtre, mă refer la filtre editoriale, însă politica editorială este transparentă spre deosebire de algoritmii rețelelor sociale.”
În ce privește starea de lucruri din Republica Moldova, rețelele sociale au fost indirect invocate în cel puțin două cazuri de rezonanță: anularea rezultatului alegerilor locale din vara anului trecut și închiderea de către Facebook, în ajunul parlamentarelor din februarie, a câteva sute de pagini specializate pe subiecte politice sau locale.
Atunci, un comunicat al rețelei de socializare preciza că unele profiluri „erau legate de angajați ai guvernului moldovean”. A urmat reacția executivului de la Chișinău care și-a declinat răspunderea pentru „activitatea pe conturile private de pe rețelele sociale” ale celor peste 200 de mii de angajați din diverse structuri ale executivului.
Despre ce vorbesc toate aceste detalii? Despre faptul că, în mare parte, campaniile de dezinformare de pe rețelele sociale și politicul sunt mână-n mână, sugerează directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu:
„Asta ne duce cu gândul că se face acest lucru orchestrat, sunt anumite mesaje care trebuie transmise și acest lucru se face prin intermediul rețelelor de socializare pentru a ajunge la mai multă lume. Este clar de ce sunt populare aceste rețele. Eu nu exclud că în următorii ani va fi mai popular on-line-ul decât TV-ul. În această situație, politicienii, având consultanți buni, încearcă să utilizeze la maximum această oportunitate care a apărut ca să ajungă la oamenii în care ei țintesc, or, fiecare politician luptă pentru mințile noastre ca în ziua alegerilor să aibă susținători. Acesta este pericolul real.”
Până nu demult, dezbaterile despre reglementarea mediului on-line înclinau balanța spre autodeterminarea domeniului, astăzi, însă, spun experții media, rețelele sociale pun la grea încercare libertatea de exprimare. Tot mai multe sunt vocile care insistă că mediul on-line ar trebui să fie supus cel puțin acelorași reguli ca și presa tradițională. Chiar și așa, reglementarea nu garantează că lucrurile vor funcționa perfect. Ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan, spune că știe din propria experiență cât de păguboase pot fi campaniile de dezinformare:
„O mass-media robustă și independentă nu este un lucru de care să-ți fie frică. (…) Din păcate, angajamentul cu privire la aceste libertăți este pus la încercare de actori necinstiți, ce caută să folosească narative false pentru a semăna divizare în societate, pentru a submina valorile democratice, în special în timpul perioadelor electorale. Chiar și în această scurtă perioadă de prezență aici, în Republica Moldova, am fost ținta unor campanii de dezinformare și atacuri personale, îndreptate spre subminarea activității noastre.”
Care ar fi antidotul împotriva fenomenului dezinformării pe internet și pe rețele sociale? Dezvoltarea gândirii critice, cred experții media. În condițiile în care opt din zece moldoveni utilizează internetul, e la discreția fiecăruia să trateze cu prudență informațiile care circulă prin păienjenișul global.
