Ofiţeri Stasi, protipendada nostalgică şi gură cască

William Totok

17 iulie, 2019

Egon Krenz, ultimul lider comunist din RDG, îşi lansează cartea, „Noi şi ruşii”, în sala mare a Casei culturii ruse din Berlin

Casa ştiinţei şi culturii ruse din Berlin a găzduit festivitatea de lansare a cărţii lui Egon Krenz, „Noi şi ruşii”. Între cei aproape 500 de persoane care au venit la această lansare s-au aflat foşti ofiţeri Stasi şi protipendada nostalgică a RDG-ului care şi la 30 de ani după prăbuşirea blocului răsăritean îl aplaudă pe succesorul dictatorului est-german, Erich Honecker.

Egon Krenz, născut în 1937, s-a aflat în fruntea Partidului Socialist Unit din Germania (PSUG) între 17 octombrie şi 6 decembrie 1989. În aceeaşi perioadă a fost şi preşedintele Consiliului de Stat din fosta Republică Democrată Germană (RDG/DDR). În vara anului 1989 a salutat represiunea protestatarilor din Beijing de către autorităţile chineze. Spre finele anului 1989, cînd se contura şi sfîrşitul RDG-ului, Krenz s-a pronunţat pentru independenţa celui de-al doilea stat german. A fost exclus din gruparea succesoare a vechiului partid conducător din RDG, aşa numitul Partid al Socialismului Democratic, care şi-a schimbat ulterior denumirea, devenind Partidul Stîngii (Die Linke).

Înălțarea și Căderea Zidului Berlinului

1/15 Muncitori înălțînd zidul pe Str. Bernauer în august 1961.

2/15 Lucrările de construcție a Zidului în zona Porții Brandenburg. Fotografie din 20 noiembrie 1961.

Vest berlinezi la celebrul punct de trecere &bdquo;Checkpoint Charlie”, în iulie 1963. — 3/15 Vest berlinezi la celebrul punct de trecere „Checkpoint Charlie”, în iulie 1963.

Președintele american John F. Kennedy pronunțînd discursul său faimos &bdquo;Ich bin ein Berliner" (Sînt un berlinez) <span style="font-size: 1em; line-height: 1.45em;">în fața primăriei </span><span style="font-size: 1em; line-height: 1.45em;">Schoeneberg din Berlin, la 26 iunie 1963.</span> — 4/15 Președintele american John F. Kennedy pronunțînd discursul său faimos „Ich bin ein Berliner" (Sînt un berlinez) în fața primăriei Schoeneberg din Berlin, la 26 iunie 1963.

5/15 Poarta Brandenburg, imagine din iunie 1968.

Fotografie din iunie 1968 la celebrul &bdquo;Checkpoint Charlie". — 6/15 Fotografie din iunie 1968 la celebrul „Checkpoint Charlie".

7/15 Fotografie a Zidului cu imagine a Berlinului răsăritean în spate (iunie 1968).

8/15 Partea de vest a Zidului a devenit cu timpul un spațiu popular pentru artiștii de pretutindeni. Partea răsăriteană, păzită de gărzile comuniste a rămas neatinsă. Foto: 29 aprilie 1984.

9/15 Imagine de la 18 iulie 1986, cu o vedere a Berlinului divizat în zona "Checkpoint Charlie."

10/15 Berlinezii dărămînd Zidul în fața Porții Brandenburg, după anunțul deschiderii frontierei la 9 noiembrie 1989.

11/15 O barieră ridicată văzută din partea de răsărit a Zidului berlinului, la 9 noiembrie 1989.

12/15 Germani din est și din vest îmbrățișîndu-se la 10 noiembrie 1989.

13/15 Trabant-uri est-germane pe autostrada Bavaria A9 lîngă fostul punct de trecere de la Rudolphstein, la 11 noiembrie 1989.

14/15 În apropierea Pieței Potsdamer, civili și grăniceri est-germani pe Zidul Berlinului la 11 noiembrie 1989.

15/15 Un buldozer și o macara est-germane demolînd Zidul în zona Pieței Potsdamer, la 12 noiembrie 1989.

Pentru complicitate la împuşcarea unor cetăţeni care încercau să treacă frontiera germano-germană, în 1997, Krenz a fost condamnat la închisoare, la 6 ani şi jumătate. În 2003 a fost eliberat din detenţie.

În cartea sa intitulată „Noi şi ruşii. Relaţiile între Berlin şi Moscova în toamna `89”, Krenz îi reproşează liderului sovietic Mihail Gorbaciov că ar fi trădat RDG-ul.

Intenţia de a trăda RDG-ul o depistează Krenz deja în 1987 cînd Honecker a făcut prima vizită oficială în Germania federală. Atunci sovieticii i-ar fi reproşat lui Honecker că nu i-a informat privitor la această vizită. În acest context, ei ar fi hotărît, susţine Krenz în manieră conspiraţionistă, să nu-l mai informeze nici pe Honecker asupra unor chestiuni importante.

Krenz este convins că relaţiile tensionate existente între Honecker şi reformistul Gorbaciov au dus la dispariţia RDG-ului şi, implicit, a întregului bloc răsăritean. Abandonarea RDG-ului de către Gorbaciov, crede Egon Krenz, a fost o încercare de a salva URSS-ul cu complicitatea Occidentului. „Uniunea Sovietică a stat lîngă leagănul RDG-ului, dar şi lîngă patul ei de moarte“, conchide Egon Krenz în cartea sa prin care mulţi nostalgici ai fostului regim se văd confirmaţi.

Mihail Gorbaciov și Erich Honecker, 6 octombrie 1989

„Fără ajutorul Uniunii Sovietice, RDG-ul niciodată n-ar fi existat. Nu ar fi putut să supravieţuiască nici politic, nici economic. Noi am fost dependenţi de URSS cu toate cele bune, dar prin Gorbaciov şi cu toate cele rele.“

Vorbind celor prezenţi la lansarea cărţii, Krenz şi-a exprimat şi punctul de vedere privitor la o posibilă salvare a sistemului. În opinia sa, totul ar fi putut să decurgă altfel, dacă Gorbaciov ar fi ales ca alternativă calea comuniştilor chinezi.

Supărat, cineva din sală l-a interpelat, întrebîndu-l în ce a constat calea chineză.

Înţepat, Krenz i-a dat un răspuns care numai necesită nici un comentariu.

„Ăştia oricum au salvat în ultimii ani 800 de milioane de oameni de sărăcie.“

* Egon Krenz: „Wir und die Russen – Die Beziehungen zwischen Berlin und Moskau im Herbst '89“ („Noi şi ruşii. Relaţiile între Berlin şi Moscova în toamna `89”), Verlag edition ost, Berlin, 2019.

Linkuri accesibilitate

Urmărește-ne

Ofiţeri Stasi, protipendada nostalgică şi gură cască

Înălțarea și Căderea Zidului Berlinului

Acest material face parte din categoria