Germania deţine de la 1 iulie Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Berlinul se va concentra pe contracararea pandemiei şi a efectelor sociale şi economice dar şi pe vecinatatea estică, a declarat Europei Libere ambasadorul R.Moldova în Germania, Oleg Serebrian.
Europa Liberă: Germania este țara care, începând cu 1 iulie, preia președinția Consiliului Uniunii Europene. Credeți că va fi preocupată și de ceea ce se întâmplă în imediata vecinătate a UE, inclusiv în Republica Moldova?
Oleg Serebrian: „Bineînțeles. Chiar dacă mai mulți observatori politici au sesizat faptul că ministrul federal de Externe Heiko Mass a trecut deseori cu vederea sau a amintit doar în trecere despre țările Parteneriatului Estic și despre dimensiunea răsăriteană a politicii europene, nu este chiar o omisiune, să spun așa. Germania, ca și întreaga Europă, rămâne preocupată de ceea ce se întâmplă la hotarele sale estice. Firește, ținând cont de conjunctura actuală, de numărul mare de probleme care apasă și Germania, și Uniunea Europeană, și întreaga lume legată de pandemie, de criza economică, care secundează pandemia și care, fără îndoială, va lovi dur în lunile care vin, deja se resimte efectul acestei crize economice pretutindeni în Europa și în Germania inclusiv, apoi problema migranților care sporadic apare, tensiunile cu o serie de parteneri din spațiul transmediteranean, problemele din Orientul Mijlociu.
Deci, agenda este foarte încărcată și, dacă ne uităm la preocupările stringente ale președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, ne dăm seama că au fost punctate doar câteva elemente de importanță acută, ceea ce nu înseamnă că și alte preocupări nu rămân pe agenda președinției germane – și țările din Caucazul de Sud, și țările est-europene ale Parteneriatului Estic, inclusiv Moldova, inclusiv dosarele conflictelor înghețate. Întotdeauna în discuțiile cu partenerii germani, chiar recent și cu cei de la Ministerul Federal de Externe, și din Bundestag, și de la Cancelaria federală – toate aceste elemente sunt observate, menținute în atenție și nu vor fi trecute cu vederea în niciun caz.”
Europa Liberă: Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, a spus că agenda ar putea să ia un curs diferit față de cel planificat, ținând cont de această pandemie de coronavirus. Eu am să insist: totuși, ce poate face Berlinul ca Republica Moldova să nu dispară de pe radarul Uniunii Europene, ținând cont de aceste constatări ale experților care spun că, în ultimul timp, dialogul moldo-comunitar s-ar fi răcit?
Oleg Serebrian: „Dialogul moldo-comunitar nu cred că a pierdut cumva din viteză. Este o consecință inclusiv a acestei pandemii. Relațiile diplomatice, în general, au avut de suferit ca pretutindeni, vizibilitatea relațiilor diplomatice este alta, nu mai avem vizitele oficiale de lucru care erau anterior, schimburile, contactele directe sunt mult mai puține, vizibilitatea contactelor telefonice sau scrise este alta. Deci, asta este impresia falsă că dialogul ar fi încetinit sau că s-ar fi surpat, în general. Același lucru îl putem spune și despre alte țări membre ale Parteneriatului Estic. Aceeași senzație o dă Georgia, bunăoară, sau chiar Ucraina, care a intrat și ea într-un con de umbră în urma preocupărilor foarte mari care sunt legate de situația economică, de situația sanitară, de necesitatea de a ajuta țările din flancul sudic al Uniunii Europene.
Iată, un ajutor fără precedent de 500 de miliarde de euro, care a trezit discuții controversate aici, în Germania, dar, oricum, a fost susținut, inclusiv susținut puternic de cancelarul federal.
Și situația din Republica Moldova este urmărită, mai ales situația sanitară în ultima vreme trezește foarte mult interes, multe întrebări chiar la Institutul Robert Koch, care este instanța de supraveghere a situației epidemiologice din Germania, dar într-un fel și din țările din vecinătate, a avut întrebări față de situația din Republica Moldova și un dialog cu colegii din Republica Moldova, în curând. Deci, asta spuneam, e o impresie falsă, în momentul în care vezi venind la Chișinău oficiali europeni sau germani, sau oficiali moldoveni mergând în străinătate, asta dă impresia cumva a unei dinamizări sau a menținerii unui ritm a relațiilor diplomatice. Chiar recent a fost o discuție foarte bună a secretarului de stat Dumitru Socolan cu ambasadorul Michael Siebert, directorul politic de spațiu al Ministerului Federal de Externe, care a constatat anumite lucruri, inclusiv locul Republicii Moldova pe agenda președinției germane a Uniunii Europene.
Ne pregătim de consultări politice între cele două ministere de Externe, deci, în niciun caz nu pot să spun că dialogul moldo-comunitar a devenit mai puțin consistent decât era acum un an sau acum doi ani. Cred că anume acum un an sau acum doi ani, mai ales, Republica Moldova era mai curând într-o situație mai complicată de o anumită răcire a relațiilor cu Bruxelles-ul, dar și cu Berlinul, decât în momentul de față.”
Europa Liberă: Și totuși, Bruxelles-ul a suspendat finanțarea din cauza neîndeplinirii întru totul a agendei reformelor pe care și le-a asumat Republica Moldova. Ce garanții pot oferi autoritățile moldovene partenerilor germani, celorlalți parteneri din UE, pentru ca Moldova să beneficieze în continuare de sprijin în cadrul Parteneriatului Estic? Și, apropo, Germania nu a găzduit summitul Parteneriatului Estic. De ce?
Oleg Serebrian: „Germania nu a găzduit summitul Parteneriatului Estic inclusiv din cauză că calendaristic era o prioritate în agenda președinției croate, în al doilea rând, Croația este o țară est-europeană, s-a considerat că și moral era mai firesc ca președinția croată să fie cea care a găzduit și summitul Parteneriatului Estic, și cel al Balcanilor de Vest. E adevărat că președinția croată a fost mult mai activă pe dimensiunea Balcanilor de Vest și preocuparea a fost mai curând vest-balcanică decât est-europeană, dar nu s-a întâmplat că era o agendă a președinției germane și a fost transferată președinției croate, în niciun caz. Nu era deloc certitudinea că summitul s-ar fi putut desfășura fizic în perioada președinției germane, pentru că asta era ideea, din cauza pandemiei, să transferăm summitul pentru septembrie sau pentru octombrie.
Nu se prea știe care va fi situația efectivă în septembrie sau în octombrie și dacă, fizic, miniștrii de Externe sau șefii de stat se vor putea reuni în toamnă. Referitor la garanții, întotdeauna garanțiile sunt o problemă de credibilitate și întotdeauna trebuie susținute prin fapte, cred că Republica Moldova va putea să demonstreze partenerilor europeni, dar asta depinde deja de determinarea noastră de acasă. Nu-i putem altminteri convinge decât prin anumite acțiuni.”
Europa Liberă: S-a văzut că Franța vrea să îmbunătățească relația cu Rusia. Ar putea și Germania să dorească același lucru, având acest mandat de președinte la Consiliul Uniunii Europene?
Oleg Serebrian: „Judecând după declarațiile făcute de toți liderii importanți de la Berlin în ultima vreme, nu se întrevăd mișcări spectaculare pe dimensiunea relațiilor cu Federația Rusă. Am observat în ultima vreme, inclusiv în zona Europei de Est, foarte multe articole în care se speculează o posibilă apropiere a Berlinului și Moscovei în viitorul apropiat. Nu înțeleg prea bine originea acestor speculații, nu am simțit în niciun fel la Berlin o gătință de deschidere mai mare pentru Moscova, erau foarte multe speculații legate de ridicarea sancțiunilor sau o oarecare ușurare a sancțiunilor impuse Federației Ruse în contextul anexării Cisiordaniei. Ministrul federal de Externe Mass a spus foarte clar că anexarea Crimeii și anexarea Cisiordaniei, eventuală, care nici nu s-a produs încă, este de domeniul discuțiilor, nu sunt lucruri comparabile, nici juridic și nici moral. Deci nu cred că Germania va decurge de aici la o echivalare a celor doi pași, e foarte clar că sancțiunile contra Federației Ruse au fost menținute, și ele au fost menținute inclusiv cu aprobarea și cu sprijinul Berlinului. A fost o unanimitate de păreri a tuturor partidelor politice importante din Germania în acest sens. Acum, sigur că Rusia este un partener important pentru Berlin, în primul rând, un partener important economic, în al doilea rând, un partener important politic. Recent, cancelarul federal menționa într-un interviu, pe care l-a oferit mai multor publicații mari europene, că nu poate fi ignorată Rusia ca putere care are anumite implicații într-o serie de conflicte vitale pentru Uniunea Europeană la hotarele de sud ale Uniunii Europene, în Orientul Apropiat, în Orientul Mijlociu. Deci, inclusiv în Ucraina sau chiar și în Transnistria, Rusia rămâne un partener de dialog.
Deci, în acest sens, Berlinul, firește, va menține canale deschise de comunicare cu Moscova, dar opinia publică germană, mă refer la mass-media, la comentatorii politici, în marea lor majoritate rămân destul de prudenți, destul de rezervați față de orice deschidere și cred că, dacă am face o comparație între Franța și Germania, totuși deschiderea franceză este puțin mai mare decât a Berlinului pentru o încălzire a relațiilor comunitaro-ruse decât este la Berlin.”
