La o masă rotundă la Chișinău, mai multe organizații neguvernamentale au reproșat Guvernului Filip lipsa de transparență a achizițiilor publice. Aceasta s-ar agrava și mai tare dacă intră în vigoare un amendament legislativ adoptat de Guvern săptămâna trecută prin asumarea răspunderii.
Amendamentul pentru care Guvernul condus de Pavel Filip și-a asumat răspunderea se referă la achizițiile de medicamente și dispozitive medicale. Dacă modificările dorite de executiv vor intra în vigoare, procurările de bunuri din această categorie vor reveni la un sistem vechi de achiziții, cu ocolirea platformei online MTender. Îngrijorarea organizațiilor care monitorizează cheltuirea banilor publici e că „achizițiile de miliarde de lei vor deveni din nou, netransparente, mai ales că tocmai aceste proceduri sunt printre cele mai contestate”.
Din octombrie anul trecut, Legea privind achizițiile publice a fost modificată, astfel încât procesul de cheltuire a fondurilor publice să devină mai transparent. Autoritățile au anunțat atunci introducerea serviciului digital MTender, toate licitațiile publice fiind accesibile on-line și fiecare decizie publicată în timp real. Înseamnă acest lucru că achizițiile publice nu se mai fac „cu dedicație”, iar concursurile pentru identificarea celor mai avantajoase oferte au devenit o normă? Nici pe de parte, constată președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, Olesea Stamate, care a monitorizat peste o sută de achiziții publice în ultimele cinci luni.
„Practic, dacă monitorizați MTender, zilnic găsiți câteva achiziții cu specificații tehnice care îngrădesc sau restricționează concurența și asta sunt doar cele care sunt vizibile, la suprafață, pentru nespecialiști tehnici, medici și așa mai departe care pricep în esența achiziției, fiindcă dacă intri în esența achiziției, sunt sigură că ele sunt mult mai multe decât cele pe care putem să le observăm.”
Olesea Stamate a adus un exemplu concludent: solicitarea Curții de Conturi pentru procurarea a cinci telefoane mobile Iphone de ultimă generație contra 80 de mii de lei, destinate monitorizării non-stop a activităților de audit. Chiar dacă în specificații nu era indicat modelul telefonului, acesta putea fi cu ușurință identificat în baza parametrilor tehnici – viitoarea achiziție trebuia să dețină sistemul de plată Apple Pay și cel de operare iOS – parametri cărora corespund doar telefoanele de marca Iphone.
Pentru a ocoli legea privind achizițiile publice, la finele anului trecut guvernanții au purces la un alt șiretlic: au majorat pragul pentru procurările numite „de valoare mică”: de la 80 de mii la 200 de mii lei pentru bunuri și de la 100 de mii la 250 de mii lei pentru lucrări. Achizițiile „de valoare mică” sunt total netransparente, se desfășoară în afara oricărui concurs public, iar rezultatele procesului de achiziții poate fi văzut doar după ce contractul este deja semnat, explică Ala Revenco, de la Asociația „Părinți Solidari”.
Pentru a „beneficia” de această ferestruică, instituțiile publice nu fac decât să divizeze cheltuielile mari în unele mai mici, ocolind astfel procedura de achiziție publică, constată Ala Revenco, care a analizat procurările din educație în municipiul Chișinău.
„Nu există concurență, se dau la direct agenților economici favoriți. Noi nu putem urmări, nu vedem nici devizul, nici tipul de lucrări care trebuie efectuat și, respectiv, până nu vom solicita aceste documente, nu vom putea verifica dacă aceste lucrări au fost efectuate de fapt. Am ajuns la o situație absurdă că lucrările de reparație pentru unul și același obiect, o grădiniță, au fost divizate, pentru a nu merge la o procedură transparentă, s-au divizat și s-a încheiat pentru aceeași instituție două contracte de achiziție de mică valoare.”
Autoritățile ridică din umeri când sunt întrebate despre neregulile din domeniul achizițiilor publice. Procurorul anticorupție Dorin Compan a precizat astăzi că funcționarii care admit concursuri publice trucate și-ar depăși atribuțiile de serviciu sau ar putea fi trași la răspundere în baza articolului privind abuzul în serviciu. Problema e că pentru pedepsirea acestora este necesară demonstrarea prejudiciului material care ar trebui să-l evalueze tot instituția publică implicată în procesul „de trucare”. E ca și cum a-i pune lupul paznic la oi, a lăsat să se înțeleagă procurorul.
