Istoria fraudelor la Jocurile Olimpice este îndelungată și plină de exemple inventive. În vreme ce oficialii sportului internațional decid dacă echipa olimpică a Rusiei poate participa sau nu la Jocurile de la Rio, din luna august, Europa Liberă a trecut în revistă câteva din cele mai curioase cazuri de trișare olimpică dovedite sau presupuse.
Scurtă retrospectivă a escrocheriilor olimpice
1
Suedezul Bertil Sandstrom a fost lipsit de argintul la proba de echitație de la Jocurile Olimpice din 1932 de la Los Angeles, după ce oficiali olimpici au afirmat că l-au auzit producând un sunet ilegal pentru a-și încuraja calul. Ofițer de armată, Sandstrom a afirmat că ceea ce a auzit juriul era scârțâitul șeii sale de piele, dar a fost degradat, ajungând în coada clasamentului.
2
Dora Ratjen a concurat la proba de săritură în înălțime la Jocurile Olimpice de la Berlin, din 1936. Ratjen avea pasul lung și saltul grațios, dar refuza să facă duș în pielea goală împreună cu alte colege.
3
La doi ani după ce se clasase pe locul patru la Jocurile Olimpice, Ratjen a stabilit un nou record mondial feminin la săritura în înălțime. Dor fosta deținătoare a recordului, Dorothy Tyler-Odam, s-a plâns că „ea nu este femeie, ci este bărbat”, oficialii olimpici au declanșat o anchetă. Și, după cum s-a exprimat Tyler-Odam, „au făcut unele cercetări și au depistat-o lucrând ca chelner cu numele Hermann Ratjen”. „Așa că mi-am primit titlul înapoi”, a spus Tyler-Odam.
4
Trăgătorul cu pistolul, Hans-Gunnar Liljenvall, nu a fost atent probabil la noile reguli aplicate la Jocurile Olimpice din 1968, de la Ciudad de Mexico, primele când atleții au fost testați la folosirea substanțelor chimice stimulatoare. Când a recunoscut că a concurat după ce consumase „două beri”, el și întreaga echipă de tir a Scoției a fost lipsită de medalia de bronz la tragerea cu pistolul.