Într-o perioadă în care economia moldoveană e în așteptarea șocurilor generate de scumpirea gazelor naturale, Guvernul moldovean a elaborat și trimis în parlament la sfârșitul săptămânii trecute un buget și o politică fiscală destul de prudente pe anul viitor, fără majorări substanțiale de taxe și cu o importantă componentă socială. Dar documentele par să nu ia în calcul recomandări anterioare ale unor centre analitice, precum e de pildă Expert-Grup, din care provin tocmai doi miniștri de pe domeniul financiar-economic ai guvernului Gavrilița – cel de la economie și cel de la finanțe. Nu iau în calcul legile nici cel puțin una din promisiunile electorale ale formațiunii PAS de la guvernare făcute businessului mic - cota zero pentru venitul reinvestit.
Deși nimeni nu se aștepta la o generozitate excesivă a guvernului într-un an ce se anunță a fi la fel, dacă nu mai dificil din punct de vedere economic ca cele două precedente de pandemie, economiștii de la Expert Grup au sperat totuși că guvernul va încerca măcar să vină cu anumite îmbunătățiri de politici în raport cu sectoare economice despre care se crede că ar fi nevalorificate la capacitatea de care ar fi capabile.
Într-o opinie dată publicității încă înainte de trecerea legilor bugetare prin executiv, acest think-tank lăudase, pe de o parte, documentele pentru că nu ar ascunde, ca la alte guvernări, interese obscure ale grupurilor de business, dar totodată a avansat și mai multe propuneri de măsuri, printre ele una ce ar fi fost să ofere un TVA similar ca cel pentru materia primă procesatorilor din agricultură, iar alta – cota zero pentru venitul reinvestit în cazul unor companii mici, cu un număr nu mai mare de zece angajați.
Dumitru Pîntea este economistul de la Expert Grup, director de program „mediu de afaceri și IMM”, care ne-a explicat de ce sistemul TVA de până acum, menținut însă și de guvernul Gavrilița, este văzut de mediul analitic ca fiind unul care nu contribuie la dezvoltarea unui sector agricol cu valoare adăugată sporită, așa cum a spus Expert Grup în nota sa:
Acțiunile de susținere a micului business, anunțate de PAS în campania electorală, nu se regăsesc și în acțiunile de guvernare
„Cei care procesează nu sunt avantajați din punct de vedere fiscal, iar cei care produc materie primă – în special fiind vorba despre cereale, fructe și legume – sunt mai avantajați decât cei care le procesează ulterior. Astfel, exportăm floarea soarelui și importăm ulei. Simplu.” „Acțiunile de susținere a micului business, anunțate de PAS în campania electorală, nu se regăsesc și în acțiunile de guvernare”, a mai spus Expert Grup săptămâna trecută, atunci când și-a publicat punctul de vedere asupra legilor bugetare, iar Dumitru Pîntea spune că ar fi vorba tocmai despre promisiunea de a oferi micilor întreprinderi facilitatea legată de zero impozit pentru venitul reinvestit:
„Cota zero la profitul investit nu pentru toate afacerile, dar pentru afacerile mai mici, de până la zece angajați – așa scria în programul de guvernare a PAS. Măsura a mai fost în Moldova, doar că niciodată nu a fost aplicată așa diferențiat, deci pentru companiile cu zece angajați. Companiile mari totuși trebuie să plătească impozitele, mai ales că în contextul COVID, e nevoie de bani la buget și tendința internațională e de a impozita mai mult afacerile decât a le scuti. Dar la noi, ținând cont de faptul că statul nu a putut sprijini micul business așa cum au făcut alte state, important ar fi fost să le susțină prin scutirea de anumite taxe, ceea ce PAS și-a asumat în campanie, dar am observat că nu a trecut în planul de guvernare și nici în legile bugetare. ”
Omisiunea celor două măsuri din politicile bugetar-fiscale aprobate de cabinetul de miniștri contrastează, aparent, și cu o viziune a șefei statului, Maia Sandu, care într-o conferință de bilanț a primului an de mandat a vorbit despre cum crede ea că se poate dezvolta în viitor agricultura moldoveană, dar și competiția pentru prețuri mai bune la produse locale, nu de import: „Agricultura noastră se va putea dezvolta doar dacă se va dezvolta industria prelucrătoare. E și soluția acestor agro-hub-uri – asta așteptăm de la guvern. E clar că din august până acum, nu a avut cum să deschidă multe întreprinderi de prelucrare, dar până la anul, eu sper să le avem și chiar cred că e posibil.”
Iată, însă, ce explicație spune Dumitru Pîntea că au primit experții de la executiv, ca reacție la opiniile exprimate în nota dedicată politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor: „Ministerul finanțelor ne-a anunțat că nu a renunțat la ce a promis în campanie, doar că va fi implementat începând cu anul viitor, când vor avea un ciclu complet de consultare. Când au preluat guvernarea în august, principalul lucru a fost să discute programul cu FMI – când ai program cu FMI, nu te mai puți duce cu lucruri nediscutate...”
Analiștii politici, pe de altă parte, spun că inflația și criza prețurilor sunt două chestiuni cu care va avea în mod serios de furcă guvernarea de la Chișinău în lunile ce urmează, iar acest lucru deja ar prevesti - spun unii dintre ei - dificultăți majore pentru o guvernare, din bagajul politic al căreia ar lipsi aproape cu desăvârșire un concept de dezvoltare durabilă și sustenabilă economică.
