Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a cerut Poloniei și Republicii Belarus să amelioreze „situația îngrozitoare” a emigranților și refugiaților blocați la granița lor comună, unde aceștia nu au întotdeauna apă curată, hrană sau adăpost.
Agenția ONU a investigat situația acestor oameni, în timpul unei vizite în Polonia, la sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie. În Belarus, experții ONU nu au putut intra deloc, iar în Polonia nu li s-a permis accesul în zona de graniță, unde este în vigoare starea de urgență. Așa încât, în Polonia, experții ONU au discutat cu zeci de refugiați care au scăpat din zona de graniță, dar și cu oficiali și reprezentanți ai societății civile poloneze.
„Cei intervievați au descris condiții îngrozitoare de ambele părți ale graniței, fără acces sau cu acces limitat la hrană, apă curată și adăpost, adesea pe fondul temperaturilor scăzute”, a declarat jurnaliștilor Elizabeth Throssell, purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, la prezentarea unui raport, la Geneva, pe 21 decembrie.
Majoritatea refugiaților intervievați s-au plâns că, în Belarus, au fost bătuți sau intimidați de forțele de securitate, fiind obligați să treacă granița și împiedicați să părăsească zona, pentru a reveni la Minsk.
„Mai mulți intervievați au spus că forțele de securitate din Belarus au cerut sume exorbitante pentru alimente și apă”, a mai spus purtătoarea de cuvânt, adăugând: „Cerem Belarusului să realizeze o anchetă exhaustivă în privința acestor afirmații tulburătoare (...) și să oprească imediat asemenea practici”.
Uniunea Europeană acuză regimul lui Alexandr Lukașenka de faptul că ar fi adus cu avionul în Belarus numeroși emigranți din Orientul Mijlociu, inclusiv din Irak și Siria, direcționându-i către țările blocului comunitar, Letonia, Lituania și Polonia. Lukașenka ar fi încercat să pedepsească astfel Uniunea Europeană pentru sancțiunile impuse regimului său din cauza reprimării protestelor pro-democrație izbucnite în urma alegerilor prezidențiale controversate din 2020.
Minskul respinge acuzația că ar fi provocat criza de la frontieră și dă vina pe Uniunea Europeană, spunând că nu lasă imigranții să intre.
Printre măsurile luate de Polonia ca răspuns la criza imigranților se numără construirea unui gard de sârmă ghimpată și dislocarea a mii de soldați de-a lungul frontierei de 400 de kilometri cu Belarus.
Agenția ONU pentru drepturile omului spune că echipa sa de experți trimisă pe teren a auzit numeroase relatări despre faptul că imigranții care reușeau să treacă granița, printre ei și copii, erau întorși imediat în Belarus, fără a li se da șansa să depună cereri de azil.
„Practicile recurente ale celor două țări de a împinge oamenii către sau peste graniță a însemnat că mulți imigranți și refugiați intervievați de echipa noastră au traversat granița de multe ori și în ambele direcții”, se mai spune în raport.
Un purtător de cuvânt al serviciilor speciale poloneze a declarat că Polonia acționează în conformitate cu legea și că acțiunile sale au avut scopul să protejeze granița.
„Ruta de migrație, controlată și organizată de serviciile din Belarus, este doar un instrument folosit de regimul de la Minsk”, a spus Stanislaw Zaryn.
