Invazia Rusiei în Ucraina a alungat aproximativ 14 milioane de ucraineni din casele lor, în „cea mai rapidă și mai mare strămutare de populație din ultimele decenii”, provocând o creștere a numărului de refugiați și de deportați din întreaga lume la peste 103 milioane, a declarat la 2 noiembrie șeful ONU pentru refugiați.
Filippo Grandi, care conduce Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, a declarat în fața Consiliului de Securitate al ONU că ucrainenii sunt pe cale să se confrunte cu „una dintre cele mai aspre ierni, în circumstanțe extrem de dificile”, mai ales din cauza distrugerii intenționate și continue a infrastructurii civile care „face ca răspunsul umanitar să pară rapid o picătură în oceanul de nevoi”.
Este cel mai recent din șirul de avertismente lansate de ONU referitoare la impactul global al războiului din Ucraina care afectează deja rețelele de transport de alimente esențiale, sistemele energetice și viața multor țări vecine, nevoite să se ocupe de soarta a milioane de refugiați în ceea ce a devenit cel mai mare exod uman de după Al Doilea Război Mondial.
Eșecul unor delațiuni
Dar Rusia a mai suferit ieri o înfrângere la ONU, în cadrul Consiliului de Securitate care a respins cu o majoritate covârșitoare cererea Kremlinului de a înființa o comisie pentru investigarea afirmațiilor sale nefondate cărora Ucraina și Statele Unite ar desfășura activități „biologice militare” încălcând convenția care interzice utilizarea armelor biologice. În cadrul votului, Rusia a primit sprijin doar din partea Chinei. SUA, Marea Britanie și Franța s-au opus rezoluției rusești, iar celelalte 10 națiuni din Consiliu s-au abținut.
E drept, pe de altă parte, că experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică sunt pe punctul să încheie o anchetă în Ucraina pe baza altei plângeri a Rusiei care a susținut, fără să ofere probe, că Ucraina ar intenționa să detoneze o „bombă murdară”, adică un dispozitiv explozibil la care e atașată o încărcătură cu reziduuri nucleare, pentru a acuza mai apoi Rusia pentru aceasta. Ucraina și aliații ei occidentali au respins vehement această acuzație, considerând că lansând-o, Rusia vrea să creeze circumstanțe atenuante și justificări pentru lansarea unei bombe atomice.
Experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au inspectat marți, 1 noiembrie, două locuri din Ucraina menționate de Rusia în acuzațiile sale nefondate că autoritățile ucrainene ar fabrica „bombe murdare” radioactive, relatează agenția Associated Press. Directorul general al AIEA Rafael Grossi a spus că inspecțiile pentru găsirea unor dovezi privind fabricarea unor așa-numite bombe murdare, inspecții cerute de Ucraina, se vor termina curând.
Un pas înainte, doi înapoi
Pe de altă parte, parcă făcând un pas înapoi, Ministerul rus al Apărării a declarat că Moscova își reia participarea la acordul privind cerealele din Ucraina, negociat între cele două părți cu asistența Națiunilor Unite și a Turciei. Kremlinul, spune oficialul rus, a primit garanții „suficiente" din partea Kievului privind demilitarizarea unui coridor maritim. „Rusia consideră că garanțiile primite sunt în acest moment suficiente și reia punerea în aplicare a acordului”, a precizat ministerul într-o declarație. Declarația a fost făcută după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat în Parlament că „transporturile vor continua... așa cum a fost planificat”, la finalul unei convorbiri între miniștrii apărării din Rusia și Turcia. „Federația rusă crede că garanțiile primite par suficiente, și reia aplicarea acordului”, se spune în declarația ministerului rus al Apărării, care adaugă că medierea Națiunilor Unite și a Turciei a făcut posibilă reluarea cooperării cu Rusia în acest sens.
Rusia își suspendase participarea la acord la sfârșitul săptămânii trecute, după ce a acuzat Ucraina pentru un atac cu drone contra Flotei ruse de la Marea Neagră. Ucraina nu și-a revendicat responsabilitatea pentru acel atac, mai multe oficialități de la Kiev punând acel incident pe seama unor militari ruși care au mânuit greșit armamentul din dotare.
Rusia devine asupra unei decizii care părea definitiv luată: aceea de a nu mai permite în Marea Neagră accesul navelor care transportă cereale din Ucraina. Pe 1 noiembrie, în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, președintele rus Vladimir Putin a cerut „garanții reale” din partea Kievului că „nu folosește coridorul umanitar în scopuri militare”. El a spus că o reluare a acordului ar putea avea loc numai după ce va primi aceste garanții și după o „anchetă amănunțită” privind un presupus atac cu drone asupra navelor sale în portul naval Sevastopol din Crimeea.
De asemenea, Putin i-a spus lui Erdoğan că a doua parte a acordului (deblocarea exportului de produse agricole și îngrășăminte rusești pe piețele mondiale) nu ar fi fost respectată, se spune într-un comunicat al Kremlinului. Capitolul părea, așadar, închis până ce Ucraina făcea un pas înapoi. De fapt, cel puțin aparent, Rusia este cea care a făcut pasul înapoi.
Armata rusă, în spațiul cosmic
Rusia a lansat o rachetă care transportă un satelit militar pe orbita Pământului, a anunțat Ministerul Apărării într-un comunicat din 2 noiembrie. Potrivit comunicatului ministerului, racheta de clasă medie Soiuz-2.1b - a fost lansată la ora 9:48, ora Moscovei, de pe cosmodromul Plesetsk din regiunea Arhanghelsk (nord-vest) „cu un dispozitiv spațial în interesul Ministerului Apărării”. Comunicatul de pe Telegram nu a oferit alte detalii. Anunțul vine în timp ce Rusia își continuă invazia neprovocată a Ucrainei, lansată în februarie.
Este, desigur, posibil ca informația să nu aibă legătură imediată cu războiul din Ucraina însă acum câteva zile un înalt oficial din cadrul Ministerului rus de Externe avertiza la ONU că sateliții comerciali occidentali ar putea deveni „ținte legitime” pentru Rusia, dacă sunt utilizați în războiul din Ucraina. Konstantin Voronțov, director adjunct al departamentului pentru neproliferare și control al armelor din cadrul Ministerului rus de Externe, a declarat la 26 octombrie la Națiunile Unite că utilizarea sateliților occidentali pentru a ajuta efortul de război ucrainean este „o tendință extrem de periculoasă”, făcând aluzie la rețeaua Starlink a lui Elon Musk, esențială în sistemul de apărare antiaeriană al armatei ucrainene.
Fotogalerie | Cum a devenit Starlink-ul lui Elon Musk de neprețuit pentru luptătorii ucraineni
