Linkuri accesibilitate

Opțiunile alegătorului în scrutinul pentru locale: populismul, traseismul și nostalgia după socialism


Imagine generică

Ilan Șor, fostul primar din Orhei, condamnat în prima instanță pentru „furtul miliardului” și acum fugit din țară, a câștigat din nou, indirect sau prin interpus, duminică postul de primar al orașului cu 80% din voturi. Iar partidul său, existent, majoritatea în Consiliul local. La Bălți, un alt politician controversat, Renato Usatîi, a cîștigat din primul tur primăria municipiului cu peste 60% din voturi.

De ce le-a rămas atât de credincios electoratul? Unii analiști vorbesc de populismul celor doi. Și nu numai în cazul lor.

Opțiunile alegătorului în scrutinul pentru locale: populismul, traseismul și nostalgia după socialism
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:37 0:00
Link direct

Partidul Democrat, care în urmă cu cinci luni a pierdut puterea, scoate în față fotoliile de primar câștigate din primul tur - peste 190 la număr, adică fiecare al cincilea. Un scor mai bun decât la scrutinul anterior, dar sub performanța democraților din vremurile cele mai bune, când primarii de la alte partide migrau spre guvernare. Președintele ţării, Igor Dodon, lider informal al PSRM, a remarcat rezultatul „extraordinar” al formațiunii la nivel național, PSRM obţinând cele mai multe voturi în majoritatea consiliilor raionale şi locale. Iar prim-ministra Maia Sandu, unul dintre liderii Blocului ACUM, a apreciat modul în care au fost organizate alegerile, după părerea ei altfel decât în trecut.

Ce anume i-a motivat însă pe alegători? A contat mai mult partidul din spatele candidaţilor, realizările celor înscriși în cursă sau alţi factori, inclusiv cel geopolitic? Cum se explică că unii primari care au reprezentat de-a lungul anilor diferite partide, precum Alexandru Ambros la Ungheni, au ieşit învingători din primul tur?

Ion Jigău
Ion Jigău

Sociologul Ion Jigău de la casa de sondaje CBS-Axa afirmă că sistemul politic a fost construit în timp de o aşa manieră încât să încurajeze la nivel local oportunismul şi traseismul. Partidul Democrat a reuşit să coopteze mulţi aleşi locali cu iniţiativă şi succese, i-a ajutat cu proiecte gen Drumuri bune şi reparaţia grădinițelor din banii donați de România, astfel s-ar explica succesul democraților şi opțiunile cetățenilor presupune Ion Jigău.

„Primarii, îndeosebi cei care au fost în funcţii, sunt apreciați după proiectele pe care le realizează. Primari care au fost anterior primari şi au reușit adaptându-se, adică, de fapt, migrând de la un partid la altul ca să fie mai aproape de putere, ca să poată obține susținere pentru realizarea proiectelor pentru localitățile lor - ei sunt favorizați şi ei au câștigat. De fapt cetățeanul nostru aprobă traseismul. Indiferent ce culoare are pisica, ea trebuie să prindă șoareci”.

La Bălţi a ieşit învingător Renato Usatâi, chiar dacă în primul mandat câştigat în 2015 a fost mai mult absent de la serviciu decât prezent. Ion Jigău crede că, pe lângă carismă, el şi-a făcut o imagine de victimă: a fost scos din alegeri, nu a putut candida la prezidențiale pentru că nu avea vârsta necesară sau a fost nevoit să stea la Moscova delegând obligațiile sale de edil unei persoane mandatate temporar.

În mod tradițional în nordul ţării, cu excepția Bălţiului, până pe la Teleneşti, plus localitățile din Găgăuzia şi Taraclia au optat pentru Partidul Socialiştilor. Explicația ar fi nu neapărat orientarea geopolitică cât nostalgia după socialism, este de părere Ion Jigău.

Nostalgia faţă de colhoz încă mai este...

„Vedeţi că nordul, în genere, întotdeauna a fost de orientare de stânga. Se explică îndeosebi prin faptul că nordul este în fond rural, cu excepţia Bălţiului. Celelalte oraşe alde Edineţ, Ocniţa, Briceni, de fapt, ele cu mult nu se deosebesc de sate. Deci ruralul aici a jucat un rol din cauza că nostalgia faţă de colhoz încă mai este, ei încă nu s-au învăţat să se descurce singuri într-o democraţie şi într-o economie de piaţă”.

Partidul deputatului fugar Ilan Şor, condamnat în prima instanță pentru frauda bancară, a reuşit să câştige peste 52% din funcțiile de consilier raional la Orhei şi zece primării din raion. În municipiul condus de Ilan Şor până a deveni deputat în februarie, a devenit primar, cu peste 80%, Pavel Verejan, preşedintele asociaţiei „Pentru Orhei” care a contribuit la punerea în funcţiune a magazinelor sociale ale lui Şor şi la realizarea unor proiecte de infrastructură urbană.

Ion Cernei
Ion Cernei

Puţini votanţi ştiu cine este primarul nou-ales, afirmă jurnalistul local Ion Cernei. Fenomenul Şor s-a extins în satele din raion, unde concurenţi anonimi pentru localnici şi care au viză de domiciliu în alte oraşe şi sate au câştigat lejer din primul tur. Ion Cernei mai admite că succesul lui Ilan Şor la Orhei se explică şi prin faptul că celelalte partide au lucrat prost în regiune.

„Au lucrat aşa-numitele magazine sociale care, ele nu sunt magazine sociale, sunt nişte magazine care aduc venit, căci altceva ei n-au propus nimic. Ce a propus Şor? Care a fost lozinca lor? „Cum e la Orhei, aşa va fi în toată ţara, aşa va fi şi în satele voastre”. Ceea ce nu mai este chiar atât de adevărat. La Orhei s-au făcut numai buzele. Şi încă mai mult decât atât, eu nu ştiu cine a dat voie, şi văd că nu a fost sancţionaţi deloc – concertul lui Şufutinski (n.r. - Mihail Şufutinski, artist rus) care a grămădit zeci de mii de oameni.”

În funcţia de primar în localităţile din Teleneşti şi Rezina s-a votat persoana concretă sau, cum spune Ion Cernei, „gospodarul”.

În capitală, accederea în turul al doilea a fost prezisă de sociologi şi analişti, chiar dacă lupta nu a fost aşa de strânsă ca în alte rânduri şi practic au lipsit discuții despre problemele municipalităţii, spune sociologul Ion Jigău. Mai mulţi comentatori admit că factorul geopolitic va fi determinant peste două săptămâni, poate nu atât de ponderabil ca în trecut, ţinând cont de coabitarea PSRM şi Blocul ACUM în coaliţia aflată la conducerea ţării. Dar ambii candidați s-au lansat deja în monospectacole de imagine de genul celui interpretat de rugbiștii neozeelandezi înainte de meci, numit Haka.

XS
SM
MD
LG