În prezent, cetățenii țărilor terțe care dețin statutul de rezident permanent pot vota la alegerile locale din Estonia. Modificările constituționale propuse de Guvern vin să limiteze această situație și să păstreze acest drept doar pentru cetățenii din statele membre ale UE și NATO, precum și apatrizilor - persoanele fără cetățenie.

Dacă va trece acest amendament, orice altă persoană care deține cetățenia unui stat terț va pierde dreptul de a vota la alegerile locale, chiar dacă deține rezidența, scrie presa estoniană.

În Parlamentul estonian au ajuns două proiecte de amendamente constituționale. Unul a fost propus de președintele Comisiei pentru afaceri constituționale, Hendrik Terras, iar altul de partidul de opoziție Isamaa.

Principala diferență dintre cele două este că parlamentarii coaliției vor să permite apatrizilor să-și păstreze dreptul de a vota, în timp ce opoziția dorește o interdicție totală. O altă inițiativă a vizat introducerea obligativității de înregistrare a alegătorilor pentru a împiedica „țările ostile” să intervină în alegerile estoniene, dar implementarea ei se așteaptă să fie dificilă.

Pentru a fi adoptat amendamentul, iar Constituția modificată este nevoie ca 80% din deputații Parlamentului de la Tallinn să îl sprijine, lucru imposibil fără sprijinul opoziției.

Vezi și reportajul de la Narva, Estonia, principalul punct de trecere a frontierei cu Rusia

Embed Răspândește

Narva. Un râu între două lumi

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:26 0:00

În Estonia, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, inițiativa de a ridica dreptul la vot al cetățenilor din state terțe a fost propusă de mai multe partide politice. Măsura a vizat în special „țările ostile” Estoniei, cum ar fi Rusia și Belarus. Unele formațiuni s-au pronunțat împotriva interdicției, spunând că nu toți cetățenii acestor state ar trebui să-și piardă dreptul la vot, deoarece unii sprijină Estonia.

În țara baltică trăiesc aproximativ 83.500 de cetățeni ruși, dintre care aproximativ o treime au participat la ultimele alegeri locale. Guvernul intenționează să modifice Constituția înaintea următoarelor alegeri locale, preconizate pentru toamna lui 2025.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de modificare la legea privind activitatea farmaceutică - care, mai nou, se va numi legea farmaciei - se află în consultări publice până la data de 19 noiembrie, reglementează autorizarea, cerințele și supravegherea desfășurării activității unităților farmaceutice.

Pe lângă schimbarea denumirii legii, autorii proiectului renunță și la termenul de licențiere, pe care îl înlocuiesc cu autorizarea activității farmaceutice. Aceasta va fi eliberată pe un termen nelimitat și se va reperfecta doar în cazul în care se va schimba farmacistul diriginte, pe numele căruia se atribuie autorizația sau în cazul schimbării locației. Anterior, farmaciile obțineau licența de activitate pentru cinci ani.

Potrivit modificărilor activitatea farmaceutică se va desfășura în:

• farmacii comunitare - asigură vânzarea şi eliberarea medicamentelor şi altor produse prevăzute de lege;
• farmacii de spital - asigură vânzarea şi eliberarea medicamentelor bolnavilor din spitale;
• instituțiile de învățământ superior cu profil medical și farmaceutic ca bază de învățământ și de activitate didactică, de cercetare, de preparare a medicamentelor și a altor produse farmaceutice.

Legea va fi însoțită de alte trei hotărâri de guvern. Prima hotărâre va fi despre condițiile de licențiere, care va stipula condiții diferite pentru fiecare farmacie.

Potrivit directorului Agenției Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (AMDM), Dragoș Guțu, nu vor mai exista filiale ale farmaciilor, dar toate farmaciile vor fi individualizate. „Fiecare farmacie comunitară va avea anumite cerințe de deschidere, cerințe privind suprafața și încăperile”, explică autoritatea.

• Te-ar putea interesa și: Moldovenii vor avea carduri europene de asigurări de sănătate. Când vor fi disponibile și ce servicii vor acoperi?

O altă hotărâre va fi legată de adaosurile comerciale aplicate pe fiecare sector: importator, distribuitor, farmacie.

Dragoș Guțu specifică cu odată cu aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană (UE) prețurile la medicamente eliberate fără prescripție medicală se vor liberaliza, întrucât UE nu reglementează prețurile la acestea.

Hotărârea va stipula și taxele de autorizare, care vor fi stabilite în funcție de tipul de unitate farmaceutică și de localitatea de amplasare a acesteia.

În municipiul Chișinău taxele vor fi foarte mari, „pentru a descuraja deschiderea de noi farmacii, întrucât nu mai este nevoie de alte farmacii”, explică Guțu.

Pentru înființarea unei farmacii comunitare în alte municipii decât Chișinău taxele vor fi mai mici, iar în sate autorizația de deschidere va fi gratuită. „Prin asta vrem să stimulăm agenții economici să deschidă farmacii în sate”, mai spune Dragoș Guțu.

• Te-ar putea interesa și: Tânărul care a deschis o farmacie în satul său natal

O altă hotărâre care va însoți proiectul de lege ține de distrugerea inofensivă prin incinerare a medicamentelor, care va stipula clar modul de colectare și distrugere a medicamentelor. Toate farmaciile vor fi obligate să colecteze medicamentele și dispozitivele medicale expirate pentru distrugerea lor ulterioară.

Legea cu privire la activitatea farmaceutică a fost adoptată în anul 1993, iar de-a lungul anilor aceasta a fost actualizată de 25 de ori.

În R. Moldova activează 1.510 farmacii autorizate, dintre care peste o mie în municipii și centre raionale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Din cei opt consilieri PAS din Rezina, au fost excluși din partid cinci – Sergiu Bagrin, Veaceslav Curecheru, Ghenadie Josanu, Aliona Cuiban și Stepanida Druță – prin decizia Biroului Permanent Național al PAS din 12 noiembrie. Anunțul a fost făcut de deputatul Vitalie Jacot la o televiziune locală. El a spus că cei cinci „nu mai pot reprezenta partidul” pentru că ar fi neglijat „principii și valori care stau la baza activității PAS”.

Jacot a spus vag că decizia de excludere a fost motivată de „unele indicii că s-au comis abateri” de către cei cinci consilieri. Potrivit lui, în prezent PAS examinează cât de „grave” au fost acele „abateri”.

Solicitați de Europa Liberă Moldova, reprezentații PAS din Chișinău au fost și ei laconici, spunând că cei cinci ar fi „atacat public în mod regulat alți membri PAS Rezina, astfel creând o situație de conflict ce afecta activitatea organizației teritoriale”, fără a oferi alte detalii.

Potrivit Alionei Cuiban, una dintre consiliere excluse, între membrii PAS Rezina și cei din conducerea partidului ar fi existat un conflict din cauza deputaților Radu Marian și Vitalie Jacot.

Cuiban spune că Marian ar fi încercat să propulseze în fruntea organizație locale a partidului o persoană anume, fără a da alte detalii. Deputatul nu a dorit să comenteze conflictul pentru Europa Liberă, reiterând poziția oficială a partidului.

• Vezi și: Fosta deputată PAS Victoria Cazacu aderă la Partidul Nostru condus de Renato Usatîi

Totodată, potrivit consilierei raionale, parlamentarul Vitalie Jacot ar fi organizat slab campania pentru referendumul din 20 octombrie.

„Jacot Vitalie a prăvălit referendumul în raionul Rezina, nu a lucrat, nu a organizat și nu a conlucrat cu echipele locale”, a transmis consiliera. La referendumul privind aderarea la UE, majoritatea alegătorilor din Rezina (51,16%) au votat „Nu”.

Un alt consilier, Sergiu Bagrin, a făcut declarații similare, acuzând deputații PAS că tratează Rezina ca pe „o colonie”.

„Ei cred, că noi în teritoriu suntem niște proști, care nu avem opinii, nu avem dreptul de a decide și nici dreptul de exprimare”, a spus Bagrin.

Conducerea partidului nu a reacționat la declarațiile consilierilor excluși.

În urma alegerilor locale din 2023, în Consiliul raional Rezina niciun partid nu a luat o majoritate clară. Cele mai multe mandate de consilier (8) a obținut PAS, urmat de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) a lui Ion Chicu – 6 mandate, Partidul Socialiștilor (PSRM) lui Igor Dodon și Partidul Schimbării (PS) condus de Ștefan Gligor – câte 4 mandate; Platforma DA a obținut 3 mandate, iar comuniștii – unul.

În aceste condiții, pentru a alege președintele raionului s-a format o coaliție circumstanțială dintre PDCM, PSRM și Partidul Schimbării care, în 2023, l-a votat ca președinte pe Teodor Cuculescu (PDCM). Atunci, Radu Marian a criticat Partidul Schimbării pentru că nu ar fi acceptat o alianță „pro-europeană” cu PAS.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parchetul Superior din Belgrad a declarat pentru Europa Liberă că a fost informat de poliție cu privire la moartea lui Zimin, în vârstă de 53 de ani.

„A fost dispusă o autopsie și un raport toxicologic pentru a se stabili cauza morții", a precizat Parchetul.

Europa Liberă a aflat din surse, mai devreme, că trupul unui cetățean străin născut în 1971 a fost găsit în seara zilei de 12 noiembrie, fără niciun semn suspect vizibil, într-un apartament din Vracar, cartier din centrul Belgradului.

În ultima sa postare pe Instagram din 4 noiembrie, Zimin a anunțat că pe 7 noiembrie va pregăti o cină specială într-un club din Belgrad și va prezenta cartea sa recent publicată, Anglomania, o privire personală asupra istoriei culturale a Marii Britanii.

Zimin a găzduit o emisiune culinară pe canalul de televiziune rusesc NTV, care a fost întreruptă după ce a postat mesaje anti-război pe rețelele sociale după invazia ordonată de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022.

„Nu vor exista episoade noi din cauza poziției anti-război a autorului emisiunii. Oare regret acest lucru? Nu, regret că am ajuns să mergem la război. Eu nu iau parte la război, războiul vine peste mine", a spus el pe Instagram la acea vreme.

La Londra, Zimin a condus restaurantul rusesc „Zima” și a publicat o revistă cu același nume. Restaurantul a confirmat moartea lui Zimin pe Instagram. „Pentru noi, Aleksei nu a fost doar un coleg, a fost prietenul nostru, o persoană apropiată cu care am avut norocul să trecem prin multe - atât bune, plăcute, cât și triste", a declarat restaurantul.

Zimin a deschis mai multe restaurante în Moscova și a fost redactor-șef adjunct al revistei gastronomice Afișa, ca și redactor-șef la Afișa Food. De asemenea, a scris pentru publicațiile ruse Komersant și Vedomosti.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

PA a anunțat, pe 14 noiembrie, că, pe lângă conturile înghețate, alte două țări urmează să pună sechestru pe alte conturi, care au 40 și, respectiv, 50 milioane de dolari, bani proveniți tot din „Laundromat”. În acest sens, PA urmează să solicite instanței de judecată să autorizeze sechestrarea.

Procurorii anticorupție moldoveni susțin că înghețarea conturilor este un „pas important” spre recuperarea acelor sume de bani.

Ce este „Laundromatul rusesc”?

Așa a fost denumită o schemă de legalizare/spălare a banilor proveniți din Rusia, care a activat în perioada 2011-2014.

Schema funcționa astfel: două companii străine încheiau contracte de împrumut, iar garanții acestora erau unele companii rusești și mai mulți rezidenți moldoveni, de obicei din sate mici. Ulterior, una dintre companii se adresa instanței moldovenești pentru recuperarea banilor și îi cerea de la garanți.

Astfel, banii din Rusia ajungeau la Moldindconbank și de acolo erau transferați în alte țări. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 22 de miliarde de dolari au fost retrași din Rusia în cadrul acestei scheme.

În total de 19 bănci rusești și aproximativ o sută de firme din Rusia au fost implicate în schemă. Potrivit Novaya Gazeta, o parte din banii care au fost retrași în cadrul acestei scheme au fost transferați în Danemarca - 954,5 milioane de dolari, Hong Kong - 929 milioane de dolari, China - 916 milioane de dolari, Cipru - 871 milioane de dolari, Marea Britanie - 738,1 milioane de dolari și Elveția - peste 600 milioane de dolari.

Rusia consideră că organizatorul schemei este omul de afaceri moldovean Veaceslav Platon, care ar fi acționat cu ajutorul oligarhului Vladimir Plahotniuc. Ambii neagă implicarea în schemă.

• Vezi și: Veaceslav Platon, condamnat în absență la 20 ani de închisoare, la Moscova

În 2021, un tribunal rus a condamnat-o pe sora lui Platon, Elena Platon, la 11 ani de închisoare într-unul dintre cazurile Landromat. În perioada 2013-2014, ea a fost director al trezoreriei Moldindconbank. Proprietarii băncilor rusești Alexander Grigoriev și Oleg Kuzmin sunt, de asemenea, printre organizatorii schemei. În 2021, Kuzmin a fost condamnat la nouă ani de închisoare, iar Grigoriev la 12 ani.

Și Moldova investighează implicarea lui Platon în cazul Landromat. Pe acest caz, Procuratura Anticorupție a raportat că a confiscat, în 2022, bunurile lui Platon și ale intermediarilor săi în valoare de 268 de milioane de lei.

Dosarele judecătorilor moldoveni

Sechestrele ar fi fost aplicate în baza probelor colectate de procurorii moldoveni inclusiv în dosarele în care au fost recunoscuți vinovați judecătorii care au pronunțat hotărâri ilegale.

Mai exact, în 2016, 15 judecători din Moldova au fost acuzați de spălare de bani și de pronunțarea unor hotărâri ilegale. În 2020, procurorii au renunțat la acuzațiile de spălare de bani împotriva a 13 judecători (unul a murit în timpul anchetei, altul este căutat).

• Te-ar putea interesa și: Dosarul „Spălătoriei rusești”: judecătorii scoși de sub urmărire penală cer despăgubiri de peste 3,5 milioane de lei

Dosarele privind hotărâri ilegale au fost examinate separat pentru fiecare dintre cei 13. În acest sens, pe 15 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit vinovat pe fostul judecător Gheorghe Marchitan. Potrivit anchetei, el a ordonat ilegal unei companii din Marea Britanie să plătească 200.000 de dolari unui garant moldovean și a două companii din Rusia. Dar Marchitan a scăpat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție.

El este primul inculpat al cărui caz a ajuns la Curtea de Apel. Celelalte cazuri au fost soluționate deocamdată doar de primele instanțe. În ultimii trei ani, șapte foști judecători au fost achitați în aceste cazuri, patru au fost găsiți vinovați de emiterea hotărârilor ilegale, iar dosarul unui judecător încă se examinează.

Niciunul dintre cei patru găsiți vinovați nu a fost condamnat din cauza expirării termenului de prescripție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ruta directă va fi operată de compania aeriană maghiară Wizz Air. Prețul biletelor începe de la circa 600 de lei moldovenești, iar durata călătoriei este de aproape o oră.

Tot astăzi Wizz Air a anunțat lansarea rutei directe Chișinău-Katowice, disponibilă începând cu data de 1 iunie 2025. Zborurile către Katowice, Polonia vor avea loc în fiecare marți, joi, sâmbătă și duminică.

Anunțul vine la scurt timp după ce la 17 octombrie, operatorul aerian a spus că va redeschide baza de la Chișinău și a anunțat lansarea a alte opt curse noi spre mai multe orașe europene, cum ar fi Berlin, Paris și Dortmund. Toate acestea vor fi disponibile din luna decembrie curent.

La începutul lunii martie anul trecut, Wizz Air și-a suspendat zborurile din și spre Chișinău invocând riscuri de securitate, dar a revenit pe piață în decembrie același an, după mai multe discuții cu autoritățile de la Chișinău.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorii din Paris au cerut o pedeapsă sub forma unei amenzi de 300 de mii de euro și 5 ani de închisoare cu executare, inclusiv pe durata unui eventual apel, ceea ce ar putea afecta serios șansele lui Le Pen de a candida la prezidențialele din 2027, unde este văzută drept favorită, scrie Reuters.

Procesul va avea loc până la 27 noiembrie, după care judecătorii se vor retrage în deliberări și vor anunța o sentință, cel mai probabil la începutul anului viitor.

Judecarea cauzei are loc la aproape un deceniu de la demararea investigațiilor inițiale, în care este vizată Le Pen alături de alți 24 de membri ai partidului său, printre care foști deputați și asistenți parlamentari – toți acuzați că au utilizat banii Parlamentului European pentru persoane fără legătură reală cu UE din propriul partid, care la acea vreme de Frontul Național.

Presupusa schemă de joburi false a avut loc între 2004 și 2016. Membri de partid erau angajați oficial ca asistenți parlamentari în Parlamentul European, dar în realitate aceștia activau exclusiv pentru partid.

În prezent, Marine Le Pen și partidul său RN, pe care l-a condus între 2011 și 2021, la fel ca alte formațiuni de extremă dreapta de pe continentul european, se află într-o perioadă în care au înregistrat o serie de victorii în alegerile din acest an, în special europarlamentarele și anticipatele din Franța.

• Te-ar putea interesa și: Marine Le Pen apare în fața judecătorilor, fiind acuzată de deturnarea fondurilor europene

În ședința de judecată, procurorul Nicolas Barret a cerut judecătorilor să emită o sentință de 5 ani de închisoare pentru Le Pen, însă cu posibilitatea eliberării condiționate înainte de termen. Lidera extremei drepte a acuzat, în pledoaria sa în fața instanței, că procurorii vor să priveze cetățenii francezi de dreptul de „a vota pentru cine vor ei”.

Le Pen, care se așteaptă la o sentință de condamnare, a pledat nevinovată și a spus că nu are nici cel mai mic sentiment că ar fi comis vreo ilegalitate, scrie presa franceză.

Întrebată luna trecută despre cum mai exact și-a selectat presupușii asistenți parlamentari și care erau sarcinile acestora, Le Pen a dat răspunsuri generale, ori a zis că nu-și amintește.

Dacă va fi găsită vinovată și condamnată, Le Pen va putea contesta sentința, care ar putea include și o interdicție de a ocupa anumite funcții publice și elective pentru o anumită perioadă. Un caz similar care a avut loc la începutul anului, a vizat un politician francez dintr-un partid centrist s-a soldat cu amenzi și pedeapsă cu închisoarea, fără executare însă.

Parlamentul European a spus că a pierdut trei milioane de euro prin această schemă. RN a întors un milion de euro, dar a insistat că gestul nu echivalează cu o recunoaștere a vinovăției.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Atribuțiile diplomatului moldovean includ verificarea eficienței și performanțelor organizațiilor din ONU, adică cum modul cheltuie banii, cum sunt administrate, ce rezultate au etc.

Moraru a fost ales în urma alegerilor desfășurate pentru locul atribuit țărilor est-europene din cadrul CCI în Adunarea Generală a ONU din New York. El a obținut suportul a 107 țări din cele 185 participante, învingând contracandidați din Bulgaria și Slovacia.

„Realegerea ambasadorului Victor Moraru la CCI reprezintă o dovadă a aprecierii și recunoașterii internaționale a experienței și expertizei candidatului promovat de Republica Moldova”, a transmis ministrul moldovean de Externe.

• Te-ar putea interesa și: Funcționarii moldoveni vor putea fi trimiși la stagii în Uniunea Europeană

Moraru va activa ca inspector până în 2030, totodată el este ambasadorul R. Moldova la ONU – organizația internațională, cu 193 de țări membre, care promovează pacea și drepturile omului.

R. Moldova mai este reprezentată la ONU și de către Tatiana Molcean, care anul trecut a fost numită în funcția de Secretar Executiv al Comisiei Economice pentru Europa (UNECE) a ONU.

Din rețeaua ONU fac parte organizații precum UNICEF, UNESCO și Organizația Mondială a Sănătății.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții celor două mari blocuri electorale ale opoziției - Mișcarea Națională Unită (MNU) și Coaliția pentru schimbare - au cerut Comisiei Electorale Centrale (CEC) să le anuleze listele cu candidați - o mișcare procedurală care ar face imposibilă distribuirea mandatelor către candidații opoziției care au obținut locuri în Parlament.

„În numele Mișcării Naționale Unite, declarăm că nu recunoaștem legitimitatea acestor alegeri și refuzăm mandatele de parlamentari. Astăzi, fiecare dintre noi care a câștigat pe listele de partid a trimis o notificare oficială Comisiei Electorale Centrale, astfel încât niciun candidat să nu fie înregistrat”, a spus lidera MNU, Tina Bokuciava, într-o conferință de presă.

Nika Gvaramia, liderul Coaliției pentru Schimbare, a afirmat că toți candidații de pe lista blocului electoral își vor semna oficial refuzul ori de câte ori va fi necesar dacă CEC, sub presiunea autorităților, va încerca să-i înregistreze în Parlament prin proceduri birocratice.

„Acest parlament este ilegitim, iar participarea noastră la activitățile sale este exclusă. Nu vom ajuta autoritățile să-l legitimeze cu prezența noastră”, a spus Gvaramia.

În replică, partidul de guvernământ, Visul Georgian, a anunțat că va depune o sesizare la Curtea Constituțională pentru a scoate în afara legii partidele de opoziție, acuzând în special MNU de trădare.

„Nu excludem că ne vom ocupa în primul rând de MNU care a comis acte de trădare împotriva țării”, a declarat secretarul general al Visului Georgian, Kakha Kaladze, adăugând că autoritățile dețin „destul dovezi” pentru a scoate blocul de partid în afara legii, fără a oferi însă alte detalii.

Te-ar putea interesa și: Miting pro-european la Tbilisi. Președinta Georgiei spune că partidul de guvernământ a „capturat” Georgia

Demersurile vin după ce președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zurabișvili, a refuzat să recunoască validitatea rezultatelor alegerilor din 26 octombrie și a cerut organizarea unui nou scrutin. Opoziția a organizat de atunci proteste zilnice la Tbilisi, în care a contestat victoria partidului Visul Georgian, favorabil Moscovei și aflat la putere în ultimii 12 ani, care afirmă că a obținut 54% din sufragii.

Cel mai recent protest a avut loc miercuri, 13 noiembrie, când un grup de femei au protestat la sediul CEC, unde au cerut autorității electorale să anuleze rezultatele alegerilor.

Rezultatele scrutinului nu sunt recunoscute de cele mai multe țări din Uniunea Europeană, deși premierul maghiar Viktor Orban, a cărui stat deține președinția semestrială a blocului comunitar, a vizitat Tbilisi și felicitat Visul Georgian.

• Vezi și: Puterea și opoziția moldoveană – dezbinate și în cazul alegerilor din Georgia

Și la Chișinău, opiniile au fost împărțite, între președinta Maia Sandu care și-a anunțat sprijinul pentru șefa statului georgian, Salome Zurabișvili și opoziția socialistă în frunte cu ex-președintele Igor Dodon, care a felicitat Visul Georgian pentru rezultatele alegerilor.

Georgia s-a ales cu procesul de aderare la UE „înghețat”, după ce formațiunea de la guvernare a adoptat o legislație a „agentului străin” împotriva ONG-urilor, de rând cu o serie de măsuri anti-LGBT, similare cu cele adoptate de Moscova. Deciziile au stârnit critici din partea Bruxellesului și Washingtonului, care acuză țara din Caucaz de regres democratic.

De cealaltă parte, premierul georgian, Irakli Kobakhidze, a acuzat de mai multe ori Uniunea Europeană de o „atitudine diferită” în cazul Georgiei și R. Moldova, afirmând că autoritățile de la Chișinău ar fi mai favorizate. Declarațiile similare ale acestuia de la Budapesta, au atras convocarea la Ministerul moldovean de Externe a însărcinatului cu afaceri al Ambasadei Georgiei în R. Moldova.

Autoritățile moldovene i-au transmis diplomatului georgian „nemulțumirea profundă” cu privire la „maniera deformată și neconformă” în care premierul georgian abordează în discursul său public tematica integrării europene a R. Moldova și procesul electoral din țară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul se află în consultări publice până la data de 26 noiembrie. Acesta stabilește condițiile detașării funcționarilor din instituțiile de stat din R. Moldova la cele ale Uniunii Europene (UE), ca Parlamentul European sau Consiliul European.

În particular, ar putea pleca la studii angajații care activează de cel puțin un an la o instituție publică din Moldova. Aceștia pot pleca în UE doar cu avizul șefului lor și după ce vor parcurge o procedură de selecție. Durata detașării nu trebuie să depășească la doi ani, iar scopul ar fi „formarea și dezvoltarea profesională”.

Funcționarii care vor pleca în UE, numiți în proiect „experți naționali detașați”, își vor păstra salariile și alte plăți din R. Moldova, dar vor activa în interesul organismului UE care îi va găzdui. Totodată, ei pot obține diurne pentru călătorie și indemnizații pentru subzistență lunară și pentru concediu anual.

Cancelaria de Stat nu indică în proiect costurile pe care le va suporta bugetul de stat pentru detașări, spunând că „determinarea exactă a acestora este dificilă” pentru că funcționarii au salarii diferite. În schimb, autorii susțin că sumele ar fi „justificate prin creșterea profesionalismului” funcționarilor, care ar moderniza conform standardelor UE sectorul public din Moldova.

În timp ce vor fi plecați, funcționarii respectivi nu vor putea fi eliberați din funcție, iar poziția lor din Moldova va fi suplinită temporar.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina încep, simbolic, negocierile de aderare. Drumul rămâne însă lung

După finalizarea detașării, instituția din UE la care va activa funcționarul îi va evalua performanța. În funcție de aceasta, funcționarii ar putea primi sporuri salariale sau să fie avansați în funcție.

Proiectul mai prevede „răspundere disciplinară” pentru nerespectarea datoriilor de serviciu, dar nu spune clar ce consecințe vor exista dacă funcționarul va avea o prestație slabă în cadrul instituției europene.

Recent, Guvernul a hotărât că peste 1.000 de funcționari publici din 44 de instituții publice din Republica Moldova vor primi sporuri salariale de până la 50% pentru punerea în aplicare a cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Paris au izbucnit miercuri seară, în ajunul meciului de fotbal, proteste împotriva unei gale controversate, organizată de personalități de extremă dreapta în sprijinul Israelului. Unii participanți s-au ciocnit cu forțele de ordine.

Șeful poliției franceze, Laurent Nuñez, a declarat că 4.000 de ofițeri de poliție și personal de securitate vor fi desfășurați în jurul stadionului Stade de France joi seară, iar alți 1.500 de polițiști vor fi prezenți în mijloacele de transport în comun. Măsurile extreme vin la o săptămână după violențele împotriva fanilor israelieni în marginea unui meci de fotbal din Europa League, la Amsterdam, în atacuri condamnate pe scară largă în întreaga Europă ca fiind antisemite.

La trei luni după ce metropola a găzduit ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice, atmosfera la Paris a trecut de la sărbătoare la teamă, iar stadionul național urma să fie pe trei sferturi gol pentru meci.

Președintele francez Emmanuel Macron și ministrul francez de interne Bruno Retailleau vor fi prezenți.

Doar 20.000 din cele 80.000 de bilete au fost vândute, iar aproximativ 150 de suporteri israelieni se află în oraș, fiind escortați de poliție.

„Am încercat să ne pregătim pentru acest meci cât se poate de normal. Dar, evident, nimeni în echipa noastră nu poate fi insensibil la un context atât de greu”, a declarat miercuri antrenorul Franței, Didier Deschamps.

Meciul din deplasare cu Israel din 10 octombrie - pe care Franța l-a câștigat cu 4-1 - s-a jucat la Budapesta, în Ungaria.

Numărul scăzut de fani vizitatori vine după ce Consiliul Național de Securitate al Israelului a avertizat cetățenii din străinătate să evite evenimentele sportive și culturale, în special meciul de la Paris.

Unitatea tactică de elită a Poliției Naționale Franceze, cunoscută sub numele de RAID, va fi prezentă pe stadion, iar unii polițiști vor fi în civil și se vor amesteca cu fanii. De asemenea, vor fi păzite locurile de cult evreiești din oraș.

Joia trecută, Amsterdamul a fost martorul unor scene haotice, când suporterii israelieni au fost atacați de tineri aparent incitați de apelurile lansate pe rețelele de socializare de a „căuta” evreii, potrivit autorităților olandeze.

Pe de altă parte, înainte de meciul de la Amsterdam, un grup mare de suporteri ai echipei israeliene a putut fi văzut pe o înregistrare video scandând sloganuri anti-arabe în timp ce se îndreptau spre stadion, escortați de poliție. Israelienii au ars un steag palestinian și au distrus un taxi, potrivit poliției olandeze.

Miercuri, liderul extremei-drepte olandeze Geert Wilders, care este total de partea israelienilor în această dispută, a cerut deportarea localnicilor care au participat la violențe, despre care susține, fără dovezi, că ar fi fost „predominant marocani”. Wilders a fost condamnat în trecut pentru insultele sale la adresa întregii comunități marocane din Olanda.

Meciul din Saint-Denis, suburbia din nordul Parisului unde se află stadionul, este programat să înceapă joi la ora locală 20:45 (21:45, ora Moldovei).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Donald Trump se află miercuri la Casa Albă, pentru prima dată de când a pierdut alegerile în 2020, la 1.393 de zile după ce a părăsit clădirea simbol a președinției SUA, sărind peste învestirea lui Biden într-un acces de furie.

Președintele în exercițiu Joe Biden l-a primit pe Trump în sanctuarul democrației, ca să demonstreze, după cum a promis, tranziția pașnică a puterii după victoria decisivă a republicanului de săptămâna trecută.

De altfel, primul lucru pe care i l-a spus președintele Joe Biden lui Donald Trump a fost că urmărește o „tranziție lină” a puterii.

Președintele ales Trump i-a spus lui Biden că politica este „dură” înainte de a-i mulțumi pentru o tranziție ușoară a puterii

„Apreciez foarte mult o tranziție atât de lină, va fi cât se poate de lină”, a spus Trump.

„Ei bine, domnule președinte ales și fost președinte, Donald, felicitări. Așteptăm cu nerăbdare să avem o tranziție fără probleme, făcând tot ce putem pentru a ne asigura că sunteți cazat și obțineți ceea ce aveți nevoie. Vom avea ocazia să vorbim despre unele dintre acestea astăzi. Deci bine ai venit, bine ai revenit”, i-a spus Biden lui Trump.

Întâlnirea de la Casa Albă este un gest de curtoazie tradițională al președinților în funcție pe care Trump, republican, nu i-a oferit-o lui Biden în 2020, când a câștigat alegerile. Atunci, susținătorii săi au luat cu asalt Capitoliul exact în momentul în care Congresul american trebuia să-l învestească în funcție pe Joe Biden.

Trump a făcut atunci afirmații false de fraudă chiar înainte de atacul asupra Capitoliului într-un miting cu susținătorii săi, pe care i-a și îndemnat să ia cu asalt sediul Congresului SUA.

Deși Biden intenționează să folosească întâlnirea pentru a arăta continuitate, tranziția în sine este parțial blocată. Potrivit Casei Albe, echipa lui Trump nu a semnat încă acordurile de preluare a spațiilor de birouri și de echipamente guvernamentale, precum și de acces la facilități și informații pentru oficialii guvernamentali.

„Avocații din tranziția Trump-Vance continuă să se angajeze constructiv [în discuții] cu avocații Administrației Biden-Harris cu privire la toate acordurile prevăzute de Actul de tranziție prezidențial”, a declarat Brian Vance, purtător de cuvânt al tranziției Trump, referindu-se la legea care guvernează transferul de putere.

Prima doamnă Jill Biden s-a alăturat președintelui Joe Biden pentru a-l saluta pe președintele ales Donald Trump.

Jill Biden i-a trimis o invitație viitoarei prime doamne Melania Trump la întâlnirea tradițională a primelor doamne, dar Melania Trump a refuzat să participe, potrivit unor surse spun că ar fi avut programat înainte un angajament legat de cartea ei.

Jill Biden i-a dat lui Trump o scrisoare de felicitare scrisă de mână pentru Melania Trump, în care și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea echipei sale de a ajuta la tranziție.

Biden și Trump s-au criticat aspru unul pe celălalt de ani de zile, iar echipele lor au poziții foarte diferite cu privire la politicile SUA, de la schimbările climatice, la Rusia sau comerț.

Ultima dată când Donald Trump s-a aflat în Biroul Oval, a mâzgălit o scrisoare de două pagini către Joe Biden, cu caligrafia sa zimțată, inconfundabilă, pe care a strecurat-o în sertarul biroului Resolute și – în ciuda tonului surprinzător de amabil al biletului – s-a îndepărtat de clădire trist și supărat, refuzând să recunoască victoria lui Biden.

Miercuri, el s-a întors la Casa Albă de pe cu totul alte poziții, încurajat de votul popular la alegerile de săptămâna trecută, bucurându-se de revenirea sa la putere.

Trump nu mai este personajul paria despre care chiar și mulți republicani au spus că nu se va mai întoarce niciodată la Casa Albă după rolul său în instigarea la revolta din 6 ianuarie 2021.

Trump a stat alături de Biden la doar câțiva metri de sufrageria din care a urmărit în direct, în 2021, atacul asupra Capitoliului, refuzând să intervină pentru a calma lucrurile, în ciuda insistenței consilierilor săi.

_{Știre preluată de la Europa Liberă România}

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Associated Press relatează că primirea este un moment tradițional al predării pașnice a puterii - un ritual la care Trump însuși a refuzat să participe în urmă cu patru ani

Trump urma, de asemenea, să se întâlnească cu republicanii din Congres, iar vizita sa, pe fondul alegerilor pentru conducerea republicană a Congresului, ar putea pune amprenta sa asupra rezultatului.

Într-o evoluție neobișnuită, Trump este însoțit în călătorie de miliardarul Elon Musk. CEO-ul Tesla și SpaceX, care a fost numit marți de Trump într-un rol consultativ privind „eficientizarea” guvernului, nu era inclus printre participanții la ședința de la Casa Albă, dar se va alătura întâlnirii lui Trump cu republicanii din Cameră înainte de aceasta.

• Vezi și: Trump anunță primele nume din noul cabinet și sugerează primele direcții politice

Musk și-a petrecut ultimele zile la Mar-a-Lago, proprietatea lui Trump din Florida, și a participat la reuniunile „de tranziție”.

Trump i-a anunțat numirea într-o postare pe X, rețeaua al cărei proprietar este Musk, numindu-l „Marele Elon Musk”.

După victoria sa în alegerile din 2016, Trump s-a întâlnit cu președintele Barack Obama în Biroul Oval, numind atunci invitația „o mare onoare”. Dar după scurt timp - amintește AP - a revenit la insultele la adresa lui Obama, inclusiv acuzându-l pe predecesorul său - fără dovezi - că l-ar fi urmărit ilegal în timpul campaniei din 2016.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că Biden se angajează „să se asigure că această tranziție este eficientă”.„Vrem ca lucrurile să meargă bine”, a adăugat Jean-Pierre.

• Te-ar putea interesa și: Joe Biden, după victoria lui Donald Trump: „Să reducem temperatura!”

Consilierul pentru securitate națională al lui Biden, Jake Sullivan, a avut o declarație similară, afirmând că administrația va susține „transferul responsabil de la un președinte la altul, care este în cea mai bună tradiție a țării noastre”.

Trump nu a recunoscut niciodată că a fost înfrânt de Biden la alegerile din 2020, el și suporterii lui insistând, fără nicio dovadă, că ar fi fost „furate”.

La 6 ianuarie 2021, o mulțime pro-Trump a atacat clădirea în care Congresul urma să aprobe rezultatul alegerilor, în ceea ce mulți consideră a fi cel mai mare incident de violență politică din istoria recentă a Statelor Unite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Investigația Public Record arată că aproape toate aceste conturi și pagini au fost înființate anul acesta, unele au la profil fotografii preluate de pe internet sau realizate cu Inteligență Artificială. În paralel, paginile false, fără urmăritori sau aprecieri, pretind că sunt jurnaliști, doctori, cântăreți sau medici veterinari.

Jurnaliștii Public Record dau exemplul unui cont demonstrat fals, cu numele Andrei Popescu, care are o fotografie preluată de pe internet și îl laudă pe social-democratul Marcel Ciolacu.

„România are un om capabil, determinat și eficient! Felicitări și să luați în continuare măsurile cele mai bune pentru români!”, scrie Andrei Popescu într-un comentariu pe pagina de Facebook a lui Marcel Ciolacu, potrivit Public Record.

Un alt cont fals este sub numele Suzana Popa, care îi scria prim-ministrului că „Împreună putem construi o economie mai puternică! Parteneriatul este cheia succesului”. Suzana Popa nu există în realitate iar fotografia de profil este de fapt o femeie din Rusia.

Aproape toți trolii identificați de Public Record au început să fie activi anul acesta. Pe profilurile false există doar o poză sau două, au foarte puține interacțiuni cu alte conturi. O mare parte dintre ei nu publică nimic, iar cei care o fac distribuie postări cu PSD sau Marcel Ciolacu.

• Te-ar putea interesa și: Vin alegerile din România. Ce trebuie să știe moldoveanul cu sau fără pașaport românesc?

Investigația Public Record vine după ce, săptămâna trecută, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan (PSD), susținea că echipa de campanie a premierului Marcel Ciolacu nu apelează la ferme de boți, în condițiile în care alți candidați la prezidențiale ar folosi asemenea instrumente.

„Echipa de campanie a premierului Marcel Ciolacu nu folosește astfel de tehnici pentru că noi suntem oameni corecți”, a declarat Bogdan Ivan.

Ancheta ministerului Digitalizării a venit după ce Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, candidată Uniunii Salvați România (USR) la prezidențiale, l-au acuzat pe Mircea Geoană, candidat independent, că folosește o așa-numită fermă de troli pentru a se promova politic online.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile afirmă că repatrierea cetățenilor a fost posibilă grație colaborării cu Ambasada R. Moldova din Turcia, acreditată și pentru Liban, cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație.

„Acțiunea este parte a angajamentului autorităților de a facilita repatrierea tuturor cetățenilor R. Moldova care au solicitat asistență pe fundalul înrăutățirii situației de securitate din regiunea Orientului Mijlociu”, a transmis MAE.

Ministerul a precizat că nu mai există persoane pe lista de așteptare pentru repatriere, iar unii cetățeni care s-au înscris anterior au refuzat între timp să părăsească Libanul.

Cetățenii R. Moldova stabiliți în Liban au solicitat asistența autorităților, pe fundalul înrăutățirii situației de securitate din regiunea Orientului Mijlociu și a atacurilor israeliene.

Embed Răspândește

Primii moldoveni evacuați din Liban au ajuns acasă

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:24 0:00

Anterior, alte 38 de persoane s-au întors în țară. Datele furnizate de autoritățile libaneze arătau că, până la 1 octombrie, în această țară se aflau 54 de cetățeni moldoveni.

Luna trecută, în R. Moldova au revenit și cei 32 de pacificatori moldoveni detașați în misiunea Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban, sub comanda italiană.

Situația din Liban s-a înrăutățit după ce, la începutul lunii octombrie, armata israeliană a lansat o invazie terestră în sudul țării. Ofensiva Israelului este însoțită și de atacuri aeriene, în special asupra capitalei Beirut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comitetul de Investigații al Rusiei, care se ocupă de anchetarea crimelor grave, a declarat că tratează crima drept terorism. Rușii au spus că a avut loc explozia unei bombe „improvizate” și nu au dat numele celui ucis.

Dar o sursă din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat pentru Reuters că explozia l-a ucis pe Valeri Trankovski, un căpitan de marină rus responsabil de cartierul general al brigăzii 41, a navelor rusești purtătoare de rachete din Marea Neagră.

Operațiunea a fost efectuată de SBU, a declarat sursa, descriind lovitura ca fiind legitimă și în conformitate cu cutumele de război. Sursa l-a acuzat pe Trankovski de crime de război pentru că a ordonat lovituri cu rachete asupra unor ținte civile din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Doi „trădători ai Ucrainei” au fost uciși în incidente separate

Rusia folosește frecvent nave de război din flota sa din Marea Neagră, precum și bombardiere strategice, pentru a efectua atacuri cu rachete asupra unor ținte din Ucraina, provocând sute de victime civile.

Moscova afirmă că nu vizează civili sau infrastructură civilă.

Baza, un canal de Telegram apropiat de serviciile de securitate ale Rusiei, l-a identificat pe militar drept „Valeri T.”, descriindu-l drept „căpitan de prim rang” din Flota Mării Negre.

Atât Baza, cât și sursa de la Kiev au declarat că bomba a detonat pe strada Taras Șevcenko, care poartă numele celui mai faimos poet ucrainean.

Baza a publicat imagini cu o mașină puternic deteriorată.

Reuters amintește că mai multe personalități ruse pro-război au fost asasinate de la începutul războiului în operațiuni puse de Moscova pe seama Ucrainei, printre care jurnalista Daria Dughina, bloggerul de război Vladlen Tatarski și fostul comandant de submarin Stanislav Rjitski.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Mediului prevede tragerea la răspundere a persoanelor fie juridice, fie fizice, responsabile de poluarea mediului și oferă detalii despre cum va fi reparată dauna. De exemplu, dacă un agent economic a vărsat apele reziduale într-un râu sau nu a evacuat deșeurile conform legii sau a poluat în alt mod mediul, nu va achita doar amenda, ci va fi obligat să restabilească ecosistemul, așa cum era până la poluare.

„Repararea daunelor” presupune „regenerarea naturală” pentru ape, specii și habitate naturale protejate, dar și revenirea la starea inițială a resurselor naturale prejudiciate, în cazul daunelor aduse solurilor. Această normă va fi aplicată dacă va fi demonstrată legătura dintre poluator și daunele aduse mediului. Dacă nu va fi identificat cine este poluatorul, responsabilitatea îi revine statului.

Potrivit notei informative a proiectului de lege, metodologia actuală de calcul al prejudiciului este învechită și nu corespunde costului real produs de poluare și de restabilirea ecosistemelor. Pe deasupra, poluatorii preferă să achite taxe/amenzi care sunt mult mai mici decât eventualele cheltuieli pentru măsurile de reducere a poluării.

În așa mod, Ministerul vrea să creeze un sistem mai echitabil în care povara finanțării regenerării mediului este plasată asupra agenților economici sau persoanelor fizice vinovate, după principiul folosit în Uniunea Europeană „poluatorul plătește”.

• Te-ar putea interesa și: Cum obligă statul agenții economici să recicleze deșeurile de ambalaje

Autoritățile competente sunt Inspectoratul pentru Protecția Mediului, responsabil de constatarea adusă mediului, identificarea poluatorului și Agenția de Mediu care va stabili suma prejudiciului, de prevenirea și repararea daunelor de mediu.

Metodologia de calculare a prejudiciului nu a fost deocamdată stabilită. Aceasta se află în etapa de lucru la Ministerul Mediului.

Proiectul de lege reprezintă transpunerea Directivei 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului în legislația națională. Următoarea etapă a proiectul de lege este examinarea în Parlamentul Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cazul prezintă asemănări cu al moldoveanului Eugeniu Botnari, care a murit în 2016 după ce a fost bătut în depozitul unui magazin din Berlin, pentru că ar fi furat.

Bărbatul ucis la Košice, al doilea oraș ca mărime din Slovacia, numit de presă Lubomir, a fost și el „pedepsit” de personal și de polițiștii chemați în ajutor tot în „spatele” magazinului – ca și Botnari. În cazul de la Košice, fapta a fost înregistrată de camera video.

Slovacul de 48 de ani, despre care poliția a spus că ar fi fost om fără adăpost și „recidivist” a fost bătut la 5 noiembrie, suferind răni inclusiv la cap, și a murit în spital a doua zi.

Presa din Slovacia scrie că este al treilea incident din regiunea de est a Slovaciei în care a ieșit în evidență brutalitatea poliției, în ultimele luni.

Personalități din opoziția slovacă și din societatea civilă au cerut înăsprirea condițiilor pentru angajarea în slujba poliției, dar ministrul de Interne, Matúš Šutaj Estok, a fost citat cu afirmația că testele psihologice prin care trec polițiștii deja sunt suficiente.

Ministrul a promis totuși că vor avea loc cercetări, iar cei vinovați de încălcarea legii „vor da socoteală”, iar dacă va fi nevoie, se va trece la o revizuire a unor statute și practici polițienești.

Conducerea poliției din Košice a scris într-un comunicat de presă că „folosirea disproporționată a forței nu-și are loc în practicile oamenilor legii”.

Publicația Sme.sk a relatat că unul din cei doi polițiști chemați de paznici să „rezolve” furtul sticlei, anume cel care l-a bătut pe Lubomir, este acuzat de omucidere și urma să apară miercuri la tribunal. Polițistul cu o carieră de 20 de ani ar putea fi condamnat la 12 până la 15 ani de închisoare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul stabilește condițiile schimbului de organe destinate transplantului între R. Moldova și alte state, procedurile de transmitere a informațiilor referitoare la caracterizarea organului și a donatorului, dar și proceduri de notificare a incidentelor și reacțiilor adverse grave.

Schimbul de organe dintre R. Moldova și alte state se va realiza în cazul în care în țară nu se va găsi o persoană (primitor) compatibilă în listele de așteptare pentru un organ, și, astfel, vor fi oferite altui stat, cu respectarea legislației naționale.

La modul practic, o dată depistat un potențial organ sau țesut pentru donare, Agenția de Transplant din R. Moldova va transmite autorităților competente din alte state de destinație potențiale, în cel mai scurt timp, informațiile colectate privind organele prelevate și ale donatorului. Dacă autoritățile acelor state vor găsi un potențial primitor, va avea loc schimbul de organe. Același lucru se va întâmpla și viceversa.

Pentru realizarea acestui schimb de organe, R. Moldova va trebui să semneze acorduri-cadru cu țările cu care va avea aceste schimburi.

Proiectul mai prevede ca schimbul de organe destinate transplantului să se facă în baza autorizației de import sau export emise de către Agenția de Transplant.

Autorizații de import și export vor primi doar băncile de țesuturi și/sau celule umane sau persoane juridice care desfășoară activități de prelevare, transport și livrare de țesuturi sau celule.

• Te-ar putea interesa și: În Moldova vor fi create primele biobănci. Ce vor păstra și cu ce se vor ocupa

„Acest proiect are ca scop reglementarea procedurii de import/export de țesuturi și celule. Această activitate va fi efectuată de către băncile de țesuturi sau celule autorizate de Agenția de Transplant”, a explicat Europei Libere, directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc.

Acord în vigoare cu România

R. Moldova efectuează schimbul de organe cu România, cu care are un acord de colaborare în acest sens, din anul 2022, când o femeie din R. Moldova a primit un ficat de la un donator din România. În același timp, rinichii unui bărbat din Moldova au fost transplantați la doi pacienți din țara vecină.

De asemenea, în iunie 2023, o femeie din R. Moldova a primit un ficat de la un donator aflat în moarte cerebrală din România.

• Vezi și: În R. Moldova a ajuns primul organ pentru transplant prin intermediul unui mecanism internațional

Totodată, R. Moldova a aderat în septembrie 2023 la platforma internațională FOEDUS, din care fac parte 19 țări. Este vorba despre un sistem informațional în care statele-membre plasează informații despre organele pe care le pot oferi pentru transplantare celorlalte țări, prioritare fiind cele vecine.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, R. Moldova va putea importa/exporta atât organe (ficat, rinichi), țesuturi (corneea, oase, tendoane, valve cardiace, vene), cât și celule umane (oocite, spermă, embrioni, țesut reproductiv).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev a realizat sondajul cu o lună înainte de alegerea lui Donald Trump, a cărui victorie a reaprins temerile că Washingtonul ar putea forța Ucraina să cedeze teritorii, relatează AFP.

„La începutul lunii octombrie 2024, în ciuda tuturor circumstanțelor dificile, majoritatea ucrainenilor - 58% - spun că se opun oricărei concesii teritoriale”, se arată în sondaj.

Kievul, în inferioritate față de Moscova în ce privește arsenalele și numărul de soldați, luptă de săptămâni întregi să oprească avansul constant al forțelor ruse în estul regiunii Donețk.

Pe plan diplomatic, Kievul s-a confruntat cu „oboseala de război” din partea unor aliați occidentali, inclusiv din partea principalului său susținător, Statele Unite, unde alegerile prezidențiale au relansat dezbaterile privind ajutorul acordat Ucrainei.

Președintele ales Trump a afirmat că va pune capăt luptelor în termen de 24 de ore, fără a spune cum, în timp ce vicepreședintele său JD Vance a pledat pentru „înghețarea” luptelor pe liniile actuale.

• Te-ar putea interesa și: „Pacea” lui Trump: Ucraina ar trebui să nu ceară intrarea în NATO cel puțin 20 de ani (Wall Street Journal)

Însă eșecurile militare și diplomatice au avut un efect redus asupra sondajelor din Ucraina, care au arătat că „între mai și începutul lunii octombrie 2024, situația nu s-a schimbat - în prezent, 32% din ucraineni ar fi pregătiți pentru concesii teritoriale”.

Această cifră s-a triplat, totuși, de la începutul războiului, când doar 10 % erau în favoarea cedării unor teritorii.

Moscova a cerut în mod repetat Ucrainei să cedeze teritoriile „eliberate” de ruși ca o condiție prealabilă pentru negocierile de pace, o cerere respinsă categoric de Kiev.

În timp ce majoritatea ucrainenilor au răspuns „nu” atunci când au fost întrebați dacă ar aproba concesii teritoriale la modul general, cifrele au variat atunci când anchetatorii au întrebat dacă renunțarea la anume regiuni ar fi dificilă, dar acceptabilă.

Aproximativ 46% dintre ucraineni ar fi pregătiți să accepte renunțarea la Donbas și Crimeea, potrivit sondajului, 39% dintre aceștia afirmând că acest compromis ar fi „dificil”.

Donbas este o regiune estică care cuprinde Donețk și Lugansk, ocupată în prezent în cea mai mare parte de forțele ruse, în timp ce Crimeea este o peninsulă ocupată de Rusia în 2014 și anexată ulterior.

În această vară, Ucraina a lansat o ofensivă și a cucerit o parte din teritoriul rus, în regiunea Kursk, sperând că asta i-ar putea îmbunătăți poziția dacă ar fi forțată să negocieze.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noile documente vor fi eliberate din data de 31 martie 2025 și vor avea dimensiunile unui card bancar. Actul va include atât informațiile tipărite, cât și datele biometrice ca imaginea facială și amprentele proprietarului. Pentru cetățenii străini, apatrizi, refugiați și beneficiari de protecție umanitară va fi emisă cartea de rezidență.

Din noile acte vor fi omise unele informații precum viza de reședință. Astfel, cetățenii nu vor mai trebui să-și schimbe actele cu fiecare adresă nouă. Altă modificare ține de vârsta celor care pot avea o carte de identitate, care va putea fi emisă începând cu vârsta de 14 ani.

Deținătorul noului act de identitate va putea accesa online serviciile electronice guvernamentale, cum ar fi e-Stare Civilă sau MSign, fără a fi nevoie să se deplaseze la instituțiile care le prestează. Asta va avantaja mai ales moldovenii care locuiesc peste hotare și vor avea acces la distanță la serviciile publice, spun autoritățile.

„Cartea de identitate va putea fi folosită la traversarea frontierei și la identificarea electronică a cetățenilor. [...] Va fi eficientizat și schimbul de acte dintre autorități, pentru a reduce numărul de documente prezentate de cetățeni la accesarea serviciilor publice”, a explicat secretarul general al Guvernului Artur Mija.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul adoptă, în prima lectură, amendamente ce înăspresc dobândirea cetățeniei

Trecerea la cartea de identitate va permite extinderea listei țărilor membre ale Uniunii Europene în care cetățenii moldoveni vor putea călători. Tranziția la noile acte se face inclusiv pentru a alinia R. Moldova la standardele UE, după obținerea statutului de stat candidat la aderare în iunie 2022.

Anunțul despre introducerea cărții de identitate după model european a fost făcut de autorități în martie curent.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Întâlnindu-se cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles, Biden a mai spus că desfășurarea de trupe nord-coreene pentru a ajuta Rusia în războiul din Ucraina va primi un „răspuns ferm”, notează Reuters.

Președintele ales Trump, care în trecut a pus sub semnul întrebării sprijinul militar al SUA pentru Ucraina, spune că va pune capăt rapid războiului declanșat de Rusia, fără a preciza cum, stârnind îngrijorări în rândul aliaților SUA că ar putea încerca să forțeze Kievul să accepte pacea în condițiile Moscovei. Biden își încheie mandatul pe 20 ianuarie.

Blinken a declarat după întâlnirea cu Rutte la sediul alianței că au discutat despre continuarea sprijinului acordat Ucrainei, unde forțele ruse au câștigat teren pe frontul din est, și despre eforturile pe care NATO trebuie să le facă pentru a-și consolida baza industrială militară.

Administrația americană demisionară va „continua să consolideze tot ceea ce facem pentru Ucraina”, a spus el.

„Președintele Biden intenționează (...) să folosească fiecare zi pentru a continua să facă ceea ce am făcut în ultimii patru ani, și anume să consolideze această alianță”, a spus Blinken.

Desfășurarea de trupe nord-coreene pentru a sprijini Rusia în conflict „trebuie să primească și va primi un răspuns ferm”, a mai spus el.

Rutte a declarat că „Rusia nu a câștigat” în Ucraina, pe care a invadat-o în februarie 2022.

„Evident, trebuie să facem mai mult decât să ajutăm Ucraina să rămână numai în luptă”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Victoria lui Trump ar putea duce la promovarea păcii în Ucraina, dar în condițiile cui?

Blinken urma să se întâlnească mai târziu cu ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha, potrivit programului Departamentului de Stat.

De asemenea, el se va întâlni miercuri, la Bruxelles, cu comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO din Europa, generalul Christopher Cavoli, cu înalți oficiali ai UE și cu ministrul britanic de externe David Lammy.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, președinta moldoveană a spus că, la întâlnirea din capitala Azerbaidjanului, ea și Erdogan s-au „angajat să lucreze împreună” pentru a conserva limba și cultura găgăuză, care reprezintă „o parte valoroasă a identității” R. Moldova.

Sandu s-a mai văzut cu Erdogan săptămâna trecută, la o reuniune a Comunității Politice Europene, la Budapesta, dar întâlnirea în marginea summit-ului climatic COP29, la Baku, este prima lor întâlnire față în față, de la alegerile prezidențiale moldovene din 3 noiembrie. Sandu l-a învins atunci, în turul doi de scrutin, cu peste 52% din voturi, pe Alexandr Stoianoglo, sprijinit de socialiștii și alte forțe pro-ruse. Dar președinta moldoveană a pierdut în Găgăuzia cu scorul de 3% la 97% în fața rivalului său, care este etnic găgăuz, originar din Comrat.

Autoritățile de la Chișinău spun că voturile multor alegători din autonomia găgăuză la alegerile prezidențiale ar fi fost „cumpărate” de oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde la Moscova și ar complota cu Kremlinul împotriva puterii pro-occidentale de la Chișinău.

Șor, care a fost condamnat la închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului”, din 2014, ar controla autonomia găgăuză prin intermediul fostei sale asistente, Evghenia Guțul, bașcană a Găgăuziei. Guțul a fost aleasă guvernatoare în 2023, într-o victorie covârșitoare, despre care Chișinăul spune că s-ar fi datorat, de asemenea, unor acte de „corupție politică”. Dar niciun proces inițiat de poliție și procurori nu s-a finalizat încă în instanțe.

Alte contacte ale președintei moldovene cu „lumea turcică”, la COP29

Întâlnirea Sandu - Erdogan din Azerbaidjan a avut loc în marginea COP29, cel mai important summit de mediu de anul acesta. Președinta moldoveană a mai discutat cu omologul său turc „despre pace și stabilitate în regiune, dar și despre creșterea comerțului și investițiilor turcești în Moldova”.

Maia Sandu s-a mai întâlnit cu gazda reuniunii, președintele azer Ilham Aliyev, mulțumindu-i pentru „primirea călduroasă”.

Aliyev a subliniat cu ani în urmă afinitățile etnice ale propriului popor, azerii, cu găgăuzii, și a obținut, între altele, ridicarea la Comrat a unui monument al tatălui său, Heydar Alyev, care a condus Azerbaidjanul înaintea sa și care a fost declarat de Baku drept „personalitate remarcabilă a lumii turcice”.

• _{Citește și: COP29: Ori plătim, ori ne pregătim de dezastru climatic, avertizează secretarul general ONU}

Acum, Moldova speră să obțină importuri de gaze din Azerbaidjan, purtând convorbiri cu azerii în ultimii ani, dar acestea nu s-au soldat deocamdată cu rezultate concrete.

Postarea președintei Sandu despre întâlnirea cu Aliyev la COP29 nu spune nimic în legătură cu acest subiect, subliniind, pe de altă parte, că summit-ul de la Baku este „orientat spre găsirea de soluții care să ajute societățile noastre să se adapteze la efectele schimbărilor climatice”.

Mari absenți de la COP29

COP29, care are loc între 11 și 24 noiembrie, a adus la Baku mulți lideri internaționali, dar de la reuniune au lipsit principalii lideri europeni, inclusiv președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mai lipsesc președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cel al Rusiei, Vladimir Putin.

Uniunea Europeană este îngrijorată de mișcările autoritare ale lui Aliyev, dar este reprezentată la COP29 prin președintele Consiliului European la final de mandat, Charles Michel, dar și de mai mulți lideri de țări europene.

Unul dintre aceștia, Andrzej Duda, deși a fost la summit, a lipsit din fotografia de grup a reuniunii - pentru că a refuzat din cauza prezenței autocratului din Belarus, Alexandr Lukașenko.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit noilor reglementări, primul pas pe care urmează să-l facă un producător este să depună o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor. Valabilitatea autorizației va fi de cinci ani și va permite cultivarea doar a soiurilor de plante înregistrate în Catalogul soiurilor de plante de Republica Moldova și Catalogul comun al soiurilor de plante agricole al Uniunii Europene sau cataloagele naționale ale țărilor membre.

Cererea trebuie să conțină copiile documentelor de înregistrare a întreprinderii; acte juridice ce dovedesc deținerea legală a suprafeței de teren agricol; contractele de valorificare a producției, în situația utilizării în industriei și/sau în alimentație.

Cum vor controla autoritățile producerea cânepei

Agricultorul va fi obligat să aibă un contract de valorificare a producției ca autoritățile să se asigure că acesta va respecta traseul producției, astfel încât să evite neclaritățile și „confuziile sociale” referitoare la cânepă, așa cum se menționează în proiectului de hotărâre a Guvernului.

Este important de menționat că agricultorul va trebui să țină un registru de evidență și trasabilitate a producției recoltate și comercializate.

De asemenea, va fi nevoie de certificarea încăperilor pentru păstrarea, prelucrarea și utilizarea plantelor de cânepă care va fi făcută, la fel, de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Deși autorizația pentru cultivare este eliberată pe un termen de cinci ani, autoritățile au introdus o normă care obligă producătorul să țină o evidență anuală a terenului și a suprafeței cultivate cu cânepa industrială. Această măsură ar permite autorităților să supravegheze și controleze activitățile legate de cultivarea cânepei.

„Susținerea proiectului aduce doar avantaje fără a compromite siguranța publică”, a declarat Sergiu Gherciu, Secretar general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în cadrul ședinței Guvernului din 13 noiembrie 2024. „Concentrația este atât de mică încât planta nu poate fi folosită ca stupefiant sub nicio formă”, a dat asigurări funcționarul.

Premierul Dorin Recean a ținut să sublinieze că cultivarea cânepei industriale reprezintă „o oportunitate” pentru mediul de afaceri din Moldova.

Autoritățile discută de mai mulți ani să modifice legislația și să stimuleze cultivarea cânepii industriale, recunoscând că aceasta poate să aducă profituri consistente cum ar fi de 1.500 de euro pentru o tonă de semințe recoltate pe hectar, 1.600 de euro pentru 2 tone de fibre la hectar, existând cerere pentru produsele de cânepă pe piața europeană.

De asemenea, autoritățile au promovat această plantă ca fiind o cultură ecologică și durabilă, care necesită mai puține substanțe chimice și irigații în comparație cu alte culturi. Planta este rezistentă la condițiile climatice variate și nu necesită condiții de creștere speciale.

Planta mai este văzută ca materie primă pentru combustibil solid, în așa mod contribuind la independența energetică a R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Am analizat și am pus în discuție schimbările pe care trebuie să le facem în guvernare și cine anume trebuie să conducă [ministerele]”, a spus premierul în debutul ședinței Guvernului din 13 noiembrie.

La ședința precedentă, din 6 noiembrie, Recean a anunțat că în 10 zile va veni cu „propuneri de schimbări” în Guvern, unii miniștri urmând a fi înlocuiți.

Anunțul prim-ministrului, care nu este membru al partidului de guvernământ, PAS, a fost făcut după ce președinta Maia Sandu a spus, în campania electorală, că a auzit „pretențiile cetățenilor” și că vor fi făcute schimbări în echipa de guvernare.

La câteva zile după anunțul premierului, Andrei Spînu s-a retras din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Spînu a fost ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și unul dintre fruntașii partidului de guvernământ, având un rol important în campania Maiei Sandu pentru un nou mandat de președintă.

Spînu și-a explicat demisia prin faptul că ar fi fost supus unei campanii de defăimare și a spus că reforma justiției trebuie să rămână „prioritatea zero” pentru guvernare.

• Vezi și: „S-a lucrat mult, dar s-a comunicat prost”. Ce spun deputații despre eventualele remanieri în Guvern

Pe lângă el, în presa moldoveană se vehiculează că din Guvern ar putea pleca ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Zvonurile sunt alimentate de declarațiile Maiei Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 11 noiembrie.

Sandu s-a arătat nemulțumită de situația din justiție. În particular, șefa statului a spus că Procuratura Anticorupție a înregistrat un „eșec total” în lupta cu corupția mare și corupția politică. Ea și-a arătat nemulțumirea și față de examinarea îndelungată a dosarelor de corupție politică și a cerut Parlamentului să adopte în lectură finală proiectul de lege privind crearea Curții Anticorupție.

• Te-ar putea interesa și: „Eșec total”: Maia Sandu cere un plan de combatere a corupției politice

Potrivit unor surse, ar urma să plece și ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, care se află într-un conflict îndelungat cu asociația „Forța Fermierilor”. Fermierii au cerut în repetate rânduri demisia lui Bolea, pe care îl acuză că ar reprezenta interesele marilor holdinguri agricole în detrimentul micilor fermieri.

Vicepremierul este, însă, apărat de o alte asociații de agricultori, care, într-o declarație publicată pe 12 noiembrie, spun că schimbarea sa ar aduce „instabilitate suplimentară” în sector.

Schimbări ar urma să se producă și la Ministerul Afacerilor Interne, la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și la Ministerul Sănătății, transmite pe surse presa de la Chișinău. În ședința de Guvern din 13 noiembrie, premierul Dorin Recean nu a infirmat și nici confirmat aceste zvonuri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te