Măsurile de stimulare economică luate luna aceasta de guvernul Ion Chicu pe fondul pandemiei de coronavirus, adoptate prin asumarea răspunderii, au fost criticate – parțial – de opoziția politică, care a spus că unele n-au nici o legătură cu COVID-19. Cum se vede din afara arcului puterii politica economică de urgență a guvernării, care implică rectificări bugetare?
Vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, se arată îngrijorat de proiectul de rectificare a bugetului de stat care ar urma să fie prezentat în această săptămână în legislativ. Deputatul Platformei DA sugerează ce categorii ar merita să fie sprijinite întâi și-ntâi: „În primul rând, urmează să fie ajutate păturile cele mai supuse riscului, inclusiv agenții economici. Noi am găsit peste două miliarde de lei care pot fi optimizate, inclusiv din contul micșorării sprijinului celor care nu merită, renunțarea măcar în anul curent să plătim tranșe pe furtul miliardului, să micșorăm parțial programul de reabilitare a drumurilor și, iată, peste două miliarde, care pot fi realocate pentru a sprijini pensionarii, patentarii, businessul mic și mijlociu, agricultorii, să majorăm fondul de subvenționare, comunitățile - să creștem fondul de dezvoltare regională, diaspora - avem un program foarte bun „1+3”, medicii care sunt pe prima linie, șapte categorii.”
Fosta ministră a Finanțelor în Guvernul Sandu, Natalia Gavriliță, reprezentantă a Partidului Acțiune și Solidaritate, crede că rectificarea bugetului vine cu întârziere: „În primul rând, rectificarea bugetului a venit prea târziu și, în al doilea rând, propune creșterea semnificativă a deficitului bugetar și îndatorarea statului fără a oferi o viziune clară referitor la randamentul economic sau ce obținem noi din această îndatorare. Aceste măsuri economice care însoțesc bugetul nu rezolvă problema întreprinderilor mici și mijlocii care nu au rulaj și nu au din ce plăti impozite sau salarii și nici măcar nu se concentrează pe menținerea locurilor de muncă pentru cetățeni.”
Europa Liberă: Ce măsuri de stimulare economică pot fi luate acum?
Aceste măsuri... nu sunt de natură să ajute agenții economici și oamenii în această perioadă de criză
Natalia Gavriliță: „Înainte de toate, este vorba despre subvenționarea a 75% din salariul angajaților pentru cei care au intrat în șomaj tehnic din cauza pandemiei și este vorba despre asigurarea accesului la finanțe pentru întreprinderile mici și mijlocii prin creșterea fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderi și subvenționarea dobânzii. Guvernul, pe de altă parte, propune rambursarea impozitelor plătite de către întreprinderi și propune subvenționarea dobânzilor fără a garanta creditele și aici avem două probleme: în primul rând, mecanismul de rambursare a impozitelor ajută doar pe cei care au un rulaj, au activitate economică și au din ce plăti impozite, iar subvenționarea dobânzilor ajută doar pe cei care au o activitate economică și oricum ar fi obținut un credit din partea băncilor. De aceea, aceste măsuri propuse sunt cu jumătate de măsură și nu sunt de natură să ajute agenții economici și oamenii în această perioadă de criză ca să aibă un răgaz, să înțeleagă cum se schimbă realitățile economice și să planifice reorientarea activităților pe viitor, după ce trecem de această perioadă de criză.”
Și fostul deputat al Partidului Democrat, actualul lider „Pro-Moldova”, Andrian Candu, observă că sunt posibilități de a optimiza cheltuielile: „Am propus ca, totuși, bugetul să fie revizuit la mai multe articole legat de cheltuieli, inclusiv plafonarea salariilor demnitarilor publici, inclusiv finanțarea partidelor să rămână ca o chestiune simbolică pentru acest an 2020 să nu cheltuim bani pe partide politice, adică simbolic un 5.000 de lei, dar nu 38 de milioane cum este la ora actuală. Deci, multe elemente care la ora actuală sunt ca și cheltuieli în buget, care foarte mult seamănă ca o chestiune electorală țintită spre prezidențiale, bani care pot fi folosiți în lupta împotriva pandemiei sau pentru mediul de afaceri. Noi am venit cu propunerea de a constitui un fond anticriză în care intră aproape trei miliarde de lei găsite în bugetul statului la capitolul cheltuieli, care considerăm că nu mai trebuie cheltuiți așa cum sunt cheltuiți la ora actuală. Apoi am propus, de exemplu, să fie introdusă clauză de forță majoră pentru unele relații contractuale legate de chirie pentru mediul de afaceri, care la ora actuală nu poate să-și execute obligația de plată a chiriilor, plus, să nu mai fie făcute achiziții în stânga și în dreapta, că am văzut în ultimul timp se fac achiziții de mașini, covoare, construcții de memoriale, medalii, producere și multe alte prostii care la ora actuală chiar nu sunt necesare.”
