Tunurile de zăpadă nu pot funcționa pentru că este prea cald. Pentru ca acestea să producă zăpadă care să se depună ar fi nevoie de mai multe zile succesive de temperaturi sub zero grade, explică pentru Europa Liberă Florin Balaș, de la Centrul de informare turistică din Poiana Brașov.
Sezonul nu este încă pierdut, conform reprezentantului biroului turistic. Acesta se așteaptă ca de săptămâna viitoare temperaturile să scadă suficient de mult pentru a se produce zăpadă artificială.
În momentul de față, zăpada din Poiana Brașov este impracticabilă, conform indicațiilor Schi Poiana Brașov. Toate pârtiile în afară de pârtia Stadion, pentru începători, sunt deocamdată închise. Pentru a urca în Postăvaru, doar telecabina Kanzel este deschisă, iar celelalte telecabine, telegondole și teleschiuri stau pe tușă, deocamdată, în acest sezon.
Viitorul stațiunilor montane într-o lume în încălzire
„Cred că stratul de zăpadă, și cu el pârtiile, le vom găsi anii viitori din ce în ce mai sus”, explică pentru Europa Liberă dr. Adrian Tișcovschi, directorul departamentului de meteorologie al Facultății de Geografie din București.
„Am găsit zăpadă doar la 1.600 de metri în Harghita, în Mădăraș. Acolo sunt două pârtii funcționale cu zăpadă artificială”.
Profesorul spune că și în alte stațiuni montane, precum Harghita-Băi sau Păltiniș, temperaturile au fost atât de mari încât nu este zăpadă deloc. Pârtia joasă de la Băile Tușnad nu a fost folosită în ultimii cinci ani, iar cea de la Harghita este impracticabilă pentru prima oară, menționează el.
În România, pârtiile existente nu sunt gândite să reziste căldurii. Multe au orientare sudică, ceea ce împiedică stratul de zăpadă să se formeze și îi grăbesc deteriorarea odată cu prima căldură. Pârtiile cu orientare sudică sunt mai predispuse și la formarea gheții.
„Încă sunt pârtii cu orientare sudică, chiar și pârtii noi orientate, construite la 500 de metri cum e cea de la Bistrița. Acestea sunt definiții ale lipsei de cunoaștere”, precizează expertul.
Altitudinea este, pentru stațiunile din România, o problemă. Carpații nu sunt suficienți de înalți încât să existe piste de schi sau snowboard suficient de sus pentru a scăpa de căldură.
Majoritatea stațiunilor montane sub 2.000 de metri nu sunt funcționale, pentru că nu sunt ajutate suficient de gradientul de temperatură, care scade cu aproximativ 6 grade la fiecare 1.000 de metri înălțime.
Practic, Poiana Brașov, care se află la o altitudine de 1.020 de metri, cu vârful Postăvaru la 1.799 de metri, este prea joasă ca să fie rece dacă nu este deja rece la Brașov.
Prognozele pe termen lung nu sunt favorabile stațiunilor de iarnă din Europa, nu doar în Carpați dar și în Alpi, punctează profesorul.
„Suntem pe o planetă într-o schimbare teribilă. Da, principala constantă a climei este schimbarea, au existat mereu fluctuații naturale. Dar este clar că din epoca preindustralizării și până astăzi, amprenta noastră de carbon este definitorie în schimbarea climatică. Avem o planetă mai caldă cu un grad, în medie, față de epoca preindustrială”, explică profesorul de la Facultatea de Geografie.
Provocarea care rămâne omului va fi să se descurce în aceste noi condiții. „Adaptarea noastră la tot ce înseamnă schimbarea climatică este felul în care omul va reuși să găsească soluții. Vom găsi soluții și aici, chiar dacă probabil practicarea unui sport de iarnă va implica alte costuri în următorii ani”, consideră profesorul.
Schimbările climatice nu vor afecta doar sezonul de schi. Impactul îl vor resimți și alți locuitori ai Carpaților, precum urșii. „Specia umană a intrat în habitatul ursului și l-am deranjat. Ursul pare să nu mai hiberneze iarna. Vedem o schimbare a comportamentului animalelor”, conform dr. Tișcovschi.
Noroc cu petrecerile
„Este o primăvară în toată regula”, constată Roxana Cojocea, președintele asociației de turism Poiana Brașov. S-a născut în Poiană și a trăit o întreagă viață în zonă și spune că schimbările din acest an sunt mai drastice chiar decât cele din anii trecuți, când prima ninsoare întârzia să apară.
„Impactul temperaturilor crescute a fost negativ, pentru că ne-am obișnuit ca în perioada de Revelion să avem zăpadă. A lipsit cu desăvârșire și au fost foarte multe rezervări anulate”, explică Cojocea pentru Europa Liberă.
Gradul de ocupare în Poiana Brașov, pe timpul Revelionului, a fost de doar 80%.
„Pensiunile au resimțit cel mai mult efectul negativ, pentru că hotelurile mari au avut pachete foarte complexe, începând de la petreceri, locuri de joacă, spa, destule activități cu care să îi ocupe pe clienți”, explică Roxana Cojocea. În mod similar au avut de suferit și restaurantele din afara hotelurilor.
Hotelurile au reușit să rețină o parte din clienții care n-au mai putut schia oferindu-le alte activități, însă stațiunea are de suferit în lipsa schiorilor din regiune, care în mod normal ar fi venit fără cazare în weekend sau în zilele libere pentru a se bucura de pârtii.
Reprezentanta sectorului turistic consideră că, pe viitor, serviciile din zonele montane vor fi nevoite să se adapteze și să ofere mai multe opțiuni de agrement.
Cât despre iubitorii sporturilor de iarnă, aceștia vor fi nevoiți să suporte prețuri mai mari, pe măsură ce costul întreținerii pârtiilor și a altor facilități va crește din pricina vremii. Tunurile de zăpadă sunt mașini extrem de costisitoare, mai ales din punct de vedere energetic. Pe fundalul crizei energetice, acestea sunt mai greu de operat ca niciodată.
„Schimbarea climatică va face ca iernile să fie mai calde, iar acest lucru va scumpi, probabil, din ce în ce mai mult turismul de iarnă. E vorba de zăpada artificială, prețul energiei, transportul pe cablu”, confirmă dr. Tișcovschi.
Multe rezervări au fost anulate și din cauza îmbolnăvirilor cu virozele care circulă în această perioadă, adaugă reprezentanta sectorului de turism.
Conform Roxanei Cojocea, agenții economici din Poiana Brașov speră să recupereze pierderile în lunile viitoare, când s-ar putea răci vremea suficient pentru utilizarea tunurilor de zăpadă și vacanța școlară din februarie ar putea aduce noi turiști.
Munți fără zăpadă în toată Europa
Temperaturile înalte din această iarnă nu au afectat doar România: toate stațiunile montane din Europa s-au confruntat cu lipsa zăpezii. Nici în Alpi, nici în Balcanii din Bulgaria nu a nins suficient în acest sezon.
La Bansko, sezonul de schi s-a deschis la jumătatea lui decembrie fără zăpadă, spun cei de la Sofia Globe. Nici tunurile de zăpadă nu au reușit să ajute, din cauza temperaturilor prea ridicate. Situația tristă a pârtiilor din Bansko a dus la amânarea nedefinită a sezonului din stațiunile Pamporovo și Borovets.
Stațiunile alpine din Franța, Germania, Elveția și Austria sunt și ele afectate. Majoritatea pârtiilor și a telescaunelor nu au fost deschise în acest sezon, conform PlanetSki.
Unele stațiuni elvețiene au întâmpinat anul nou cu temperaturi de peste 13 grade Celsius, iar de unde locațiile cunoscute abia reușesc să funcționeze în condițiile meteorologice actuale, stațiunile mai puțin cunoscute nici nu au reușit să se deschidă iarna aceasta. Mai mult noroc au stațiunile de la altitudini mai mari, unde temperaturile sunt ceva mai scăzute și se poate depune zăpada.
Regiunea alpină este extrem de afectată de schimbările climatice. Încălzirea globală are loc de două ori mai rapid decât media globală, conform The Guardian: temperaturile din Alpi cresc în medie cu 0,3 grade în fiecare deceniu.
Ghețarii se topesc într-un ritm alarmant, din ce în ce mai mult în fiecare an, iar pierderile sunt iremediabile pentru că în lipsa ninsorilor, ghețarii nu mai pot reflecta razele soarelui. Experții prezic că, dacă topirea va continua în acest ritm, vom pierde până la sfârșitul secolului 80% din masa actuală, deja redusă, a ghețarilor. Vara extrem de călduroasă din 2022, în care s-au înregistrat aproape 30 de grade în satul elvețian Zermatt, probabil se va repeta și în anii următori.
Alpii devin din ce în ce mai verzi, pe măsură ce nivelul vegetației urcă în altitudine datorită ploilor și a temperaturilor crescute, indică un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Basel, care au utilizat imagini din satelit dintre anii 1984 și 2022. Noua vegetație pune în pericol flora alpină, care nu a evoluat să se confrunte cu concurență pe piscurile golașe ale alpilor. Iar pe măsură ce zona verde crește și suprafața înzăpezită scade, efectul de încălzire va crește și el, într-un cerc vicios.
