La 17 iulie 2014, avionul malaiezian MH17, care zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur, cu 298 de oameni la bord, a fost doborât de o rachetă de fabricație rusească Buk, de la brigada 53-a antiaeriană a Rusiei, deasupra Ucrainei, în apropiere de localitatea Torez, în zona controlată de separatiștii sprijiniți de Rusia din Donbas, după cum a conchis o investigaţie internațională. Luna trecută, procurorii olandezi au pus sub acuzare trei ruși și un ucrainian în legătură cu rolul lor în aceasta tragedie. Rusia a negat orice implicare, în ciuda dovezilor aduse de investigația internaţională și de procurorii olandezi. Corespondentul Europei Libere Carl Schreck reia filmul evenimentelor și al informațiilor care au fost difuzate.

„O victorie proaspăta pentru rebelii din Donețk - un alt avion ucrainean a fost doborât în apropiere de localitatea Torez”, a informat prezentatoarea unui program de știri al rețelei de televiziune pro-Kremlin LifeNews și pe ecran au apărut imagini surprinse de un amator ale unui avion prăbușit.

Prezentatoarea vorbea despre cum o rachetă a separatiștilor a țintit în avionul aviației militare ucrainene An-26 (Antonov-26), care, odată lovit, s-a prăbuşit la pământ. Era în jur de ora 5 după amiază, ora Moscovei.

Avionul nu era ucrainean, nu era Antonov și nici nu era avion de război. Era un avion al companiei Malayezian Airlines, un Boeing 777, cu 298 de oameni la bord. Erau oameni din 17 țări.

Informaţiile difuzate, mărturiile martorilor oculari, relatările postate pe rețele de socializare, toate dovedesc că, iniţial, separatiștii pro-ruși din Donbas au crezut și au răspândit vestea că au mai marcat o victorie împotriva forțelor militare ucrainene, de care erau și mândri.

Cea mai spectaculoasă declaraţie de mândrie pentru faptele „glorioase” ale separatiștilor vine de la Igor Girkin, cunoscut sub numele de Strelkov, un fost ofițer al Serviciului de Securitate Rus (FSB) și care la data aceea era comandatul separatiștilor. La 5.50 după amiază el scria pe rețeaua de socializare VKontakte, sub titlul „mesaj de la rezistență”, următorul text: „În zona Torez, tocmai am doborât un avion An-26 – un avion de transport militar. I-am avertizat să nu pătrundă în spațiul nostru aerian” și mai adăuga și că nici un civil nu a fost rănit când „păsărica s-a prăbușit”. Postarea cuprindea și două imagini video în care se vedea fumul și rămășițele avionului. Erau aceleași imagini care fuseseră difuzate de televiziunea LifeNews.

Potrivit investigației independente Bellingcat, s-ar putea ca postarea pe VKontakte să nu-i fi aparținut lui Streklov, ci unor suporteri ai săi, dar postarea a fost ștearsă imediat ce au apărut indicații că avionul prăbuşit nu era nici militar și nici ucrainean. Înregistrarea video a fost înlocuită de o alta și se anunța că Strelkov nu-i poate confirma autenticitatea.

Celălalt video postat și care se regăsește pe Youtube, arată niște oameni care discută cum a fost doborât avionul. Un bărbat spune că „nu l-au adus degeaba aici”, dar nu este limpede la ce se referă.

Procurorii olandezi au spus clar că avionul a fost doborât de o rachetă Buk, de fabricație rusească, aparținând armatei Rusiei și care apoi a fost transportată înapoi în Rusia din zona controlată de separatiștii pro-ruși, la puţin timp după accident.

Într-un interviu publicat după aproape doi ani de la prăbușirea avionului MH17, fotograful francez Jerome Sessini și-a spus părerea despre ceea ce s-a întâmplat, deoarece el a fost printre primii fotografi ajunși la fața locului. Fotografiile sale i-au adus premiul World Photo Award. În interviu, fotograful își aminteşte că a fost contactat de un purtător de cuvânt al separatiștilor, care la început i-a spus că „am doborât un avion militar ucrainean” și francezul a avut senzaţia că informația i-a fost dată ca un fel de „acoperire”, după cum a declarat în interviul citat.

Jerome Sessini mai spunea și că la 15 minute distanță de la mesajul separatiștilor pro-ruși, un alt coleg fotograf i-a spus că „au doborât un avion de pasageri în Ucraina și, la reacția sa de uimire, colegul i-a spus că are confirmarea că a fost avionul companiei malaieziene cu 200 de oameni la bord.

„Nu mi-am putut imagina că a fost atât de oribil”, și-a amintit fotograful, care nu a mai vrut să povestească postului nostru de radio întregul episod, dar le-a spus colegilor noştri că cel care i-a făcut legătura cu telefonul primit de la separatiștii pro-ruși era fixeur-ul său. Europa Libera nu a putut să identifice această persoană.

Separatiștii pro-ruși au trimis și un mesaj pe Twitter, în care anunțau că un avion „se presupune un An-26 al Forțelor Aeriene Ucrainene” s-a prăbușit în zona în care, de fapt, fusese doborât avionul malaiezian MH17.

Și alte agenții de presă ruse au relatat inițial că separatiștii au doborât un avion ucrainean de tip An-26. Atât RIA Novosti, cât și agenția TASS în relatările lor inițiale citau martori oculari care spuneau că separatiștii au doborât cu o rachetă un avion. Relatarea televiziunii LifeNews spunea cam același lucru, dar îi identificau pe martorii oculari drept separatiști, care se lăudau cu fapta lor.

În relatările lor inițiale, toate aceste trei surse – Ria Novosti, TASS și LifeNews vorbeau despre cum, cu trei zile înainte de acest accident, separatiștii pro-ruși doborâseră un avion An-26 în regiunea Luhansk, controlată parțial de separatiștii pro-ruși.

Relatarea agenției Ria Novosti a devenit din ce în ce mai încâlcită, după ce s-a aflat că avionul doborât era MH17 și că a avut loc în același loc în care relatase că ar fi căzut un avion ucrainean, astfel încât s-a creat impresia că, de fapt, ar fi fost vorba de două avioane.

Apoi separatiștii au început să nege din ce în ce mai mult și mai apăsat că nu ar avea nimic în comun cu prăbușirea avionului malaiezian MH17 și unul dintre liderii lor, naționalistul rus Aleksandr Borodai, a fost citat de Ria Novosti cu declarația că „daca a fost într-adevăr un avion de pasageri, atunci nu noi am făcut-o”.

O înregistrare video difuzată de mediile de informare australiene, la un an de la tragedie, arată mai mulţi separatiști care merg pe câmpul plin de resturile avionului malaiezian și se miră că a fost un avion de pasageri. În acel video, separatiștii avansează o altă teorie cum că de fapt ei ar fi ochit și lovit un avion militar ucrainian, un Suhoi – de data aceasta – și că acel avion, în căderea lui, ar fi prăbuşit și avionul malaiezian. News Corp Australia care a obținut acest video a spus că ar fi ajuns la televiziune prin contrabandă din estul Ucrainei și că a fost de altfel oferit investigației internaționale. Se pare că separatiștii au oferit și BBC-ului în zilele imediat următoare tragediei, acelaşi material video.

Pe forumul pro-separatist de pe VKontakte apăruse și acolo informația că ar fi existat un al doilea avion, un Suhoi, care se prăbușise, dar nu se dădeau mai multe informații.

Investigația olandeză a ajuns la concluzia că nu a existat nici un al doilea avion și a exclus posibilitatea că avionul malaiezian ar fi fost doborât de un alt avion. Investigația arată că a fost vorba de racheta rusească Buk a armatei Rusiei.

Ziarul independent rusesc Novaya Gazeta a scris că, bazându-se pe propriile informații, comandații separatiștilor au contactat mai mulţi jurnaliști cu care erau în legătură, imediat după accident, și le-au spus, ca pe o victorie, că au doborât un avion al armatei ucrainene.

LifeNews, despre care se crede că este o rețea de televiziune nu numai apropiată Kremlinului, dar și FSB-ului, și-a schimbat narațiunea imediat ce a fost limpede că avionul doborât a fost cel malaiezian de pasageri. Dar nu în spiritul adevărului.

Astfel, într-o relatare de la fața locului, jurnalistul televiziunii spunea că „nu e foarte greu să îți dai seama că avionul care s-a prăbușit era un avion de pasageri, pentru că se vad peste tot pașapoarte civile olandeze și malaieziene, dar potrivit informațiilor preliminare, potrivit rebelilor, avionul a fost doborât de forțele ucrainene”. Și continuă cu acest nou tip de teorie: „toate aceste informații preliminare trebuie verificate și este posibil ca el să fi fost doborât de forțele de aviație ucrainene cu rachete Buk”. Continuând, cum s-ar zice, ca în zicala „hoțul strigă «Hoții!»”.