Vorbind luni la o conferință de presă la Berna, președinta Elveției, Viola Amherd, a spus că summitul „nu va fi propagandă”.
Conferința din 15 – 16 iunie, se va axa pe unele elemente ale formulei de pace în Ucraina, structurată în zece puncte, prezentată inițial de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski la finele anului 2022. Deși se mizează pe o prezență a circa 90 de state și alte organizații internaționale, această conferință are puține șanse să producă rezultate majore și este văzută mai degrabă ca un efort al Kievului de a mobiliza comunitatea internațională și menține atenția ei asupra situației din Ucraina.
La conferință va participa și Republica Moldova, reprezentată de președinta Maia Sandu.
O contrapropunere de pace?
Vineri, 14 iunie, cu o zi înainte de începerea discuțiilor, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia va accepta încetarea focului și inițierea discuțiilor de pace, doar dacă Ucraina va renunța la ambițiile sale de a intra în NATO și își va retrage forțele din cele patru regiuni ucrainene ocupate de Moscova. De cealaltă parte, Kievul a transmis din nou, ca în repetate alte rânduri, că integritatea teritorială nu se negociază.
AP notează că planul de pace al președintelui Zelenski rămâne în continuare unul controversat în rândul mai multor țări, mai ales că Ucraina nu se află încă într-o poziție de forță pentru a negocia cu Rusia. Din acest motiv, doar trei teme vor fi abordate la summit: siguranța nucleară, inclusiv la centrala nucleară Zaporijia, controlată de Rusia; ajutorul umanitar; și securitatea alimentară, nu doar în Ucraina, ci și la nivel global - în special efectele secundare ale războiului asupra producției și exporturilor agricole ucrainene.
Oficialii occidentali și de la Kiev au declarat că aceste teme sunt transversale intereselor internaționale și sunt ușor de mobilizat de către Kiev pentru comunitatea internațională. Dar ele nu cuprind problemele mai dificile care pot fi rezolvate doar cu Moscova ca partener de negociere, notează Reuters.
Cine ar urma să vină
Una din mizele acestui summit ține și de numărul de țări pe care elvețienii și ucrainenii le pot atrage. Se crede că o participare a unui număr cât mai mare de state, ar spori presiunea internațională pentru pace, observă CNBC.
Oficialii elvețieni susțin că au trimis aproximativ 160 de invitații și că au primit confirmări din partea a circa 90 de delegații, care includ și câteva organizații internaționale, ca ONU. Jumătate dintre țările participante vor fi din Europa, iar restul din Asia, acolo unde Zelenski a condus o campanie diplomatică pentru a convinge guvernele acestor state.
Reuters notează că se așteaptă ca India, care a ajuta Moscova să supraviețuiască șocului sancțiunilor economice, să trimită o delegație. Turcia și Ungaria, care întrețin în mod similar legături cordiale cu Rusia, ar urma să-și trimită miniștrii lor de externe.
Printre șefii de stat și guvern care urmează să fie prezenți sunt președintele francez, Emmanuel Macron, președintele polonez, Andrzej Duda, premierul japonez, Fumio Kishida, premierul britanic, Rishi Sunak, cancelarul german, Olaf Scholz și premierul canadian, Justin Trudeau.
Din partea SUA va participa vicepreședinta Kamala Harris, care se va întâlni cu Zelenski sâmbătă, în marja summitului. Presa internațională a remarcat lipsa președintelui SUA, Joe Biden, care își încheie vineri vizita în Italia și a optat pentru a reveni în SUA, la o strângere de fonduri de la Los Angeles, alături de actorii George Clooney, Julia Roberts și fostul președinte Barack Obama.
Anterior, Zelenski susținea că lipsa președintelui american ar echivala cu „aplaudarea lui Putin”. Cu toate acestea, joi, în cadrul summitului G7, Zelenski și Biden au semnat un acord bilateral de securitate pe 10 ani.
China, marea absentă
Considerat principalul aliat al Rusiei, guvernul de la Beijing a transmis că nu va participa la aceste discuții. Reuters scrie că guvernul chinez a făcut lobby pe lângă alte state pentru planul său alternativ de pace, fapt calificat de unii diplomați ca „boicot subtil” al reuniunii globale din Elveția. Asta în ciuda presiunilor făcute de SUA și alte guverne occidentale, care văd în participarea Chinei, o legitimizarea a summitului și prezența unui consens larg asupra unei foi de parcurs pentru un viitor proces de pace.
Zelenski a acuzat în trecut Beijingul că ar încerca să submineze reuniunea globală din Elveția, fapt negat de Ministerul chinez de externe.
În conversațiile cu națiunile în curs de dezvoltare, China nu a criticat în mod deschis summitul elvețian și nici nu a cerut în mod direct țărilor să se abțină, au declarat pentru Reuters diplomații de la Beijing.
Ministerul chinez de Externe a declarat că este de părere că o astfel de conferință internațională de pace ar trebui să implice atât Rusia, cât și Ucraina, deși Beijingul susține eforturile de a pune capăt conflictului și monitorizează evoluțiile din Elveția.
Ucraina privește deja spre al doilea summit
Organizatorii summitului de la Bürgenstock speră că participanții vor accepta un document final, iar Ucraina va avea o contribuție importantă cu privire la ce va conține acesta. Principala provocare o reprezintă elaborarea acestuia într-un limbaj asupra căruia delegațiile să poată cădea de acord.
Andrii Ermak, șeful de cabinet al lui Zelenski, a declarat că oficialii ucraineni au dorit să fie invitate țări care respectă independența și integritatea teritorială a Ucrainei. El a declarat că baza discuțiilor ar trebui să fie o formulă de pace în 10 puncte prezentată de Zelenski și a afirmat că există posibilitatea ca Rusia să fie invitată la un al doilea summit de acest tip.
Vorbind cu reporterii marți târziu, Ermak a declarat că Ucraina și ceilalți participanți vor pregăti un „plan comun” în jurul căruia să se unească, „și căutăm posibilitatea ca la cel de-al doilea summit să invităm un reprezentant al Rusiei și să prezentăm împreună acest plan comun”.
Deși conferința din acest weekend are o anumită valoare pentru a stimula „o discuție despre diverse elemente ale soluționării negociate a conflictului la un moment dat în viitor”, susține expertul Andris Tursa de la compania de consultanță Teneo, pentru CNBC.
„Nu cred că evenimentul va avea vreun impact asupra desfășurării războiului, în special pe termen scurt”, a spus el.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
