În prezenţa unor cineaşti, politicieni şi unui numeros public s-au decernat premiile Festivalului Internalţional al Filmului de la Berlin. Anul acesta, premiile acordate nu au stîrnit controverse ca în trecut. Cam toate filmele premiate s-au bucurat şi de aprecierile criticilor şi au fost cotate drept bune, inclusiv în clasamentele întocmite şi publicate în presă.
Festivitatea de încheiere a marcat şi sfîrşitul directoratului lui Dieter Kosslick, cel care timp de 18 ani a condus Berlinala.
Secretara de stat pentru cultură, Monika Grütters, a evidenţiat meritele lui Kosslick reliefînd curajul directorului „de a fi oferit libertăţii artei o tribună” şi „numeroşilor artişti prigoniţi şi multor artiste un ecran cinematografic”.
Ursul de Aur l-a obţinut anul acesta coproducţia franco-germană a regizorului israelian, Nadav Lapid, Sinonime. Filmul tematizează problema identităţii unui tînăr israelian care s-a stabilit în Franţa.
Cu marele premiu al juriului a fost distins filmul francez Grâce à Dieu (Mulţumită lui Dumnezeu) de François Ozon. Filmul care vorbeşte despre problema pedofiliei în cadrul bisericii catolice a primit un Urs de Argint.
Urşi de Argint au primit şi două filme germane: Systemsprenger (Prăbuşirea sistemului) al Norei Fingscheidt şi Ich war zuhause, aber (Am fost acasă, dar), realizat de Angela Schanelec. Primul povesteşte despre un copil violent, iar cel de-al doilea despre stări sufleteşti contradictorii. Primul are o linie epică, cel de-al doilea este un film experimental.
Cu doi Urşi de Argint (pentru cel mai bun rol masculin, respectiv feminin) a fost premiat filmul chinez al regizorului Wang Xioashuai, Di jiu tian chang (Pe curînd, fiul meu). Filmul nu este opera unui contestatar al regimului, deşi problematizează politica demografică dură şi sechelele revoluţiei culturale maoiste.
Dubla premiere este poate şi un semnal transmis autorităţilor de la Beijing care au împiedecat difuzarea unui alt film în cadrul competiţiei. Este vorba despre filmul cineastului chinez Zhang Yimou, Yi miao zhong (O secundă). Biroul de presă al Berlinalei a anunţat că din „motive tehnice” filmul n-a ajuns la Berlin. Se crede că filmul a fost blocat de către cenzura chineză.
În trecut, aprobările pentru participarea unui film chinez se dădeau de către un birou al Consiliului de Stat. În prezent, autoritatea care acordă aprobările este secţia de propagandă a Partidului Comunist. Se crede că filmul a fost cenzurat din cauza subiectului. Din materialele de presă, difuzate de către organizatorii Berlinalei, rezultă că acţiunea filmului se petrece în timpul revoluţiei culturale, declanşate de către liderul comunist Mao Tsedun. Abuzurile şi încălcările flagrante ale drepturilor omului, deportarea a sute de mii oameni care şi-au pierdut atunci viaţa continuă şi astăzi să fie un tabu în China. Autorităţile preferă să vorbească despre miracolul economic actual, dar nu şi despre trecutul apropiat sau despre situaţia umanitară precară din prezent şi prigoana disidenţilor.
Zhang Yimou, născut în anul 1950, s-a impus, în plan internaţional, cu filmul său Lanul roşu, din 1987. La Berlinala din 1988, filmul a fost distins cu marele premiu, Ursul de Aur.
Pentru cel mai bun scenariu, respectiv pentru performanţa artistică deosebită au primit cîte-un Urs de Argint filmul italian despre o bandă de tineri infractori al regizorului Claudio Giovannesi, La paranza dei bambini (Pirania) şi cel norvegian, Ut og stjæle hester (Ieșiți și furați cai) al lui Hans Petter Moland.
Premii pentru filmul românesc şi pentru un proiect legat de Republica Moldova
Filmul de debut al regizorului român, Marius Olteanu, Monştri, s-a bucurat de aprecierea cititorilor ziarului berlinez, Der Tagesspiegel, obţinînd premiul acestora.
Ana-Felicia Scutelnicu, care trăieşte în Germania şi care a fost prezentă la Berlinale Talents (secţiune destinată tinerilor cineaşti) a primit un premiu de 5.000 de euro. Suma, acordată de secţiunea Perspective ale filmului german, constituie un sprijin material pentru proiectul ei cinematografic, Transit Times.
Filmul proiectat va tematiza situaţia din Moldova post-sovietică şi pune accentul pe strategiile de supravieţuire ale unei mame, în urma destrămării familiei ei. În motivarea celor care au acordat acest premiu se spune: „Transit Times îndreaptă privirea spre oamenii care sînt obligaţi să-şi părăsească involuntar patria. Puterea vizuală din filmele realizate pînă acum de Ana-Felicia Scutelnicu ne lasă să sperăm că şi acest proiect va purta scriitura ei individuală, poetică şi incitantă.”
