După cinci luni de eforturi îndreptate spre combaterea infecției COVID-19, se atestă o stare de stagnare, care nu inspiră încredere într-o eventuală evoluție pozitivă, întrucât au mai rămas trei luni până la începerea sezonului îmbolnăvirilor respiratorii sezoniere, constată Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) într-o analiză rezumată de Radio Chişinău. Numărul testelor în lunile iunie și iulie a fost aproximativ același. Dinamica săptămânală reflectă mai bine evoluțiile și sugerează că am fi atins punctul de vârf în luna iunie, iar după o anumită îmbunătățire a situației epidemiologice, către sfârșitul lunii iulie situația o repetă, de fapt pe cea din luna precedentă, se arată în analiză. Rata medie a deceselor se menține destul de înaltă de 3.1%. Se mai constată că deşi în luna iulie numărul contaminărilor cadrelor medicale a scăzut semnificativ, lucrătorii medicali sunt în continuare cei mai supuși riscului de contaminare. Asistenţii medicali fiind cei mai vulnerabili.
Realitatea.md relatează citând Mediafax.ro că cetăţenii din R. Moldova sunt, în aceste zile, subiect de reportaje în presa italiană care descrie cu lux de amănunte cum moldovenii intră în Italia în ciuda restricţiilor de călătorie pe fondul crizei sanitare. Jurnaliştii de la cotidianul La Repubblica au realizat un reportaj în parcările din sudul Romei unde sosesc moldovenii. Informaţia a fost preluată şi de un alt cotidian din Italia care descrie cum este încălcată legea pe ruta Chişinău-Roma. Un prim obstacol este vama de la Giurgiuleşti, poarta spre Europa, scrie presa italiană. „În funcţie de cine e pe tură, moldovenii plătesc 50 de euro sau mai mult, atât vameşului, cât şi şoferului de autocar”, a povestit un şofer jurnaliştilor italieni. În urma unor calcule estimate, vameşii ar putea câştiga şi 3 mii de euro pe tură. Odată ajunşi în Uniunea Europeană, nu îi mai controlează nimeni. În 36 de ore, plătind 100 de euro pe bilet, moldovenii ajung la Milano, Padova sau Roma, relatează între altele presa italiană.
Deschide.md informează că un agent economic acuză factorii de decizie de la Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) că, pe timp de pandemie, ar fi organizat o licitație trucată pentru achiziționarea unui lot de combinezoane de protecție de unică folosință cu un buget de aproape un milion de lei. „Câștigătorul licitației se pare că a devenit agentul economic favorit al CNAMUP și care, la cel puțin două licitații, se poziționează după oferirea unor prețuri mai mari pe locuri de mijloc, iar apoi compania devine învingătoare cu ajutorul comisiei de evaluare. Două licitații, în două luni, în valoare de circa 1 800 000 lei. Unul din participanții la licitația respectivă a sesizat și Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) despre acest lucru, iar instituția a anulat licitația”, se precizează în articol. Şeful CNAUMP Boris Golovin afirmă că nu cunoaște nimic despre soarta acestor licitații dubioase, întrucât de ele se ocupă un grup de lucru, nu șeful instituției.
Timpul.md analizează într-un articol rezultatele unui recent sondaj realizat de compania Intellect Group, care a rugat respondenţii să compare situaţia din R. Moldova cu genurile de film. Aproape jumătate din cei intervievați consideră că trăiesc într-un film de groază, sau o dramă, iar aproape un sfert s-au gândit la o comedie. „Dacă îi mai adăugăm pe cei care au ales ca variantă de răspuns melodrama sau thrillerul, înțelegem cu exactitate cât de mult apreciază cetăţenii „eforturile” guvernării”, se spune în articol. „Ținând cont de criza prin care trece R. Moldova, s-ar putea ca strategia de PR a lui Igor Dodon, care a vrut să iasă în față peste tot, să fi fost cea mai mare greșeală politică a sa. Or, având în vedere ratările guvernării atât ce ține de gestionarea crizei pandemice, cât și a celei economice cetățenii vor asocia criza cu Igor Dodon, întrucât el a ținut cu tot dinadinsul să se erijeze ca cel mai influent politician din țară”, se concluzionează în articol.
„Judecătorul care nu poate rezista influențelor politice nu are ce căuta în sistem” – astfel comentează preşedintele Centrului de Resurse Juridice Vladislav Gribincea recenta desemnare de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de președinte a Curții de Apel Chișinău a judecătorului Vladislav Clima, cel care a făcut parte din completul de judecători, care a sprijinit decizia de a anula alegerile locale din Chișinău din 2018. Gribincea spune într-un interviu la agenţia de presă IPN că invalidarea acelui scrutin a fost o ilegalitate crasă, evidentă din start. Juristul aminteşte că după ce dosarul invalidării scrutinului a fost comunicat de CtEDO, judecătorii care au invalidat alegerile din 2018, în 2019 şi-au revizuit poziția. „Pentru așa ceva judecătorii trebuie să răspund disciplinar şi merită să fie dați afară din justiție, nu promovați în funcție ierarhic superioară”, afirmă, între altele, Vladislav Gribincea.
Singura modalitate juridică de a amâna scrutinul prezidenţial din 1 noiembrie este declararea stării de urgenţă, titrează TVR Moldova. Experţii în drept constituţional spun că, în eventualitatea creşterii numărului persoanelor Covid-pozitive, Parlamentul este în drept să declare o nouă stare de urgenţă, în toamnă, iar acest lucru poate duce la amânarea alegerilor prezidenţiale. Expertul Teodor Cîrnaţ consideră că o atare evoluţie l-ar putea avantaja pe președintele Igor Dodon care nu exclude o eventuală amânare a scrutinului. „Dacă preşedintele Dodon simte că pierde terenul de sub picioare, s-ar putea ca numărul de infectaţi cu Covid-19 să crească peste noapte, în aşa fel ca să fie introdus prin intermediul parlamentului regimul stării de urgenţă. Cu alte cuvinte o circumstanţă artificială să amâne alegerile şi Dodon în această perioadă să-i convingă pe unii ca să-l voteze pentru această funcție”, crede Teodor Cîrnaţ.
TV8.md relatează că Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, cere revizuirea unei decizii a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică care se referă la colectarea datelor cu caracter personal ale participanţilor la întrunirile în masă şi la evenimentele festive. Ombudsmanul consideră excesivă colectarea acestor date, fiind vorba, între altele, de nume, prenume, IDNP, număr de telefon, adresa de email, adresă de domiciliu. Avocatul poporului notează că, în conformitate cu Codul Contravențional, nerespectarea cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal, prelucrarea acestora fără notificarea și autorizarea organului de control, încălcarea drepturilor subiectului datelor cu caracter personal, încălcarea regulilor de stocare a acestor date se sancționează conform legii. Mihail Cotorobai precizează că persoanele care vor colecta aceste formulare cu datele personale sunt obligate să se înregistreze în calitate de operatori de date cu caracter personal.
