Linkuri accesibilitate

Pandemia și ecologia


Măsurile de carantină, auto-izolare și distanțare socială au redus dramatic traficul aerian, auto și maritim. Cei care nu și-au pierdut optimismul nici pe timp de epidemie au încercat să vadă partea bună a situației: mai puțină poluare, aer și ape mai curate, o mică pauză pentru mediul înconjurător să se purifice un pic.

Pandemia și ecologia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:08 0:00



Din păcate, nici partea plină a paharului nu este tocmai plină. Știrile despre delfinii care au revenit în Veneția și alte animale care s-au întors în habitatele lor pierdute s-au dovedit a fi false.

Calitatea aerului într-adevăr s-a îmbunătățit considerabil, din Europa și SUA până în India și China, însă e doar o ameliorare temporară, spune Eugen Camenșcic, activist civic și consultant în climă și energie de la Chișinău.

„Nu știu cât o să țină asta, pentru că acum, după criza asta, oamenii vor încerca să restabilească, să fie pornită economia și eu mă tem să nu fie mai multe emisii după criză”, zice Camenșcic.

Plastic antifrică

În același timp, frica de coronavirus a dus la o creștere semnificativă a consumului de plastic de unică folosință. Cumpărătorii se tem de infecție și optează pentru produsele preambalate - niște plastic în plus aruncat la gunoi pare un preț mic pentru confortul psihologic de a ști că pâinea, legumele sau fructele nu au fost atinse de cine știe câți alți cumpărători.

Tendința e împărtășită de zeci de milioane de oameni la nivel european, scrie revista Politico, iar industria plasticului vede o oportunitate în situația curentă. Asociația prelucrătorilor de materiale plastice din Europa a adresat o scrisoare deschisă Comisiei Europene în care îi cere să amâne cu cel puțin un an Directiva privind plasticul de unică folosință și să ridice temporar interdicțiile curente.

Florensia Pleșca, activistă de mediu în cadrul Extinction Rebellion Moldova, crede însă că ambalajele și poșetele de unică folosință nu sunt neapărat mai bune și amintește că virusul poate supraviețui câteva zile pe suprafețele de plastic.

„Pungile de plastic, ele în primul rând cauzează probleme de mediu, deoarece mulți oameni, după cum știm noi, indiferent de țara din care provin, mai sunt persoane care aruncă pe străzi. Pe urmă, oricum cineva trebuie să le strângă. Unii oameni în Moldova mai aruncă pe câmpuri și ele oricum rămân, și virusul rămâne pe ele, și este un pericol mai mare, aș spune eu”.

În același timp, Florensia Pleșca spune că torbele și pungile textile sau eco pot fi utilizate în mod sigur și pe timp de pandemie.

„Poți, de exemplu, punga asta – mergi cu ea la magazin, ți-ai luat, ți-ai despachetat produsele, le-ai pus în frigider și-așa mai departe, și ai pus-o la ieșire. După ce ai fost de 2-3 ori la magazin cu ea, ai lăsat-o la intrare și după asta o speli. Poți s-o pui în mașina de spălat sau, în cel mai bun caz, o speli în apă fierbinte și e ok”.

Eugen Camenșcic împărtășește aceeași părere și crede că o torbă nu e mai periculoasă decât hainele pe care le poartă lumea când merge la cumpărături.

Republica Moldova a început încă de anul trecut procesul de interzicere treptată a pungilor și altor produse de plastic de unică folosință. Conform legii, ele vor fi interzise în totalitate de pe 1 ianuarie 2021.

L-am întrebat pe deputatul Dumitru Alaiba, unul din principalii promotori ai acestei legi, dacă există posibilitatea ca implementarea legii să fie amânată din cauza epidemiei. Fiind în opoziție, Alaiba spune că nu a auzit încă o astfel de inițiativă, dar nu exclude că la guvern ar fi deja discuții privind un potențial răgaz pentru plasticul de unică folosință.

Deșeurile medicale

Dincolo de obișnuitele ambalaje și pungi de plastic, epidemia de coronavirus a sporit cantitatea de deșeuri medicale, mai ales măști și mânuși uzate, care prezintă un pericol biologic și trebuie colectate separat.

Eugen Camenșcic afirmă că, de frică, oamenii cumpără și folosesc măști și mânuși chiar și atunci când nu e cazul, generând astfel un surplus de deșeuri și un deficit de astfel de materiale pentru personalul medical care chiar are nevoie de ele.

În Moldova, săptămâna trecută a apărut pe internet un filmuleț în care, aparent, un angajat al Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății, unde sunt internați bolnavi de Covid-19, aruncă o pungă de gunoi într-un tomberon de uz comun. Directorul spitalului Gheorghe Țurcanu spune însă că deșeurile medicale sunt puse aparte, în pungi galbene, nu negre, apoi sunt colectate de o companie specializată.

Asociația Eco-Contact a publicat un studiu în care recomandă ca toate deșeurile dintr-un bloc sau dintr-o localitate în carantină să fie tratate ca deșeuri medicale pentru a preveni răspândirea bolii printre oamenii străzii sau printre lucrătorii de la punctele de sortare a deșeurilor obișnuite.

Tăcerea oilor

Eugen Guzun, de la inițiativa de agro-silvicultură Seeditforward, care s-a refugiat la țară în timpul epidemiei, spune că pe la sate „cum ardeau toate deșeurile în câmp și pe acasă, așa și ard”.

O potențială schimbare e faptul că mulți oameni de la țară nu mai pot vinde lapte și brînză la oraș, iar unii vor fi nevoiți să-și taie vaca sau oaia. Eugen Guzun speră că poate astfel se va reduce „păscutul acesta stihinic și necontrolat”.

„Vaci, oi, capre... care pasc și iarna, și primăvara devreme când e interzis. Și pasc oriunde chiar și în păduri, rezervații, nu doar pe așa-zise pășuni, și pe terenuri foarte degradate unde ar fi trebuit să fie plantați arbori pentru revitalizare, dar umbla vite și distrug orice vegetație”, explică Guzun.

Orașul pe roate

La orașe, reducerea traficului rutier are și alte consecințe pe lângă aerul mai curat:

„Se pare că mai mulți oameni au urcat pe biciclete evitând transportul public, dar nu se știe dacă vor continua după. La început chiar erau mai puține mașini în oraș, a fost o perioadă bună pentru a te antrena dacă ești începător. Dar ultimele zile s-a mărit traficul, poate deja că e înainte de sărbători”, afirmă Eugen Guzun.

Și Eugen Camenșcic crede a crescut numărul chișinăuienilor care circulă prin oraș cu biciclete. El însuși face voluntariat în cadrul inițiativei Împreună împotriva Covid-19, unde e membru al echipei „Velik”, care livrează pe biciclete pachete cu produse alimentare și medicamente persoanelor social vulnerabile.

„Acum businessul, HoReCa suferă inclusiv pentru că este creată această infrastructură pentru delivery. Și bicicleta e o modalitate destul de bună pentru a face asta - ecologică, prietenoasă mediului și orașului”, spune Camenșcic.

Lecțiile crizei

Vremelnicele beneficii ecologice ale pandemiei pălesc însă în comparație cu suferința umană provocată de boală. Asociația Fridays for Future Moldova a publicat un șir de mesaje în care explică de ce coronavirusul nu este bun pentru mediu. Ei argumentează că mișcarea ecologică are scopul de „a preveni suferințele umane cauzate de criza climatică” și nu pur și simplu de a curăța mediul cu orice preț, o poziție radicală pe care o numesc „eco-fascism”.

Activiștii mai spun că ameliorarea crizei de mediu necesită politici complexe, pe termen lung, și nu e o problemă care poate fi rezolvată prin câteva săptămâni de stat acasă.

Eugen Camenșcic vede reacția guvernelor la pandemia Covid-19 ca un indicator care arată cum ar putea fi și lupta cu schimbările climatice:

„Noi înțelegem că în situația de criză guvernele pot întreprinde măsuri drastice. Și noi avem acum situația de criză cu privire la Covid, dar noi la fel avem și situație de criză cu privire la mediu. Și dacă se vrea, se pot lua anumite măsuri, dar nu se face. Asta ne arată că e posibil, dar numai dacă există voință politică”.

Ecologiștii se tem însă că eforturile de relansare a economiei la nivel național și global vor anula progresele ecologice din ultimii ani și vor lăsa iarăși protecția mediului pe plan secundar.

Previous Next

XS
SM
MD
LG