Concerte și dansuri lângă secțiile de votare, tombole și concursuri cu premii, întreceri sportive și festivaluri, mese și chefuri: toate acestea s-au întâmplat deja, de alegeri, în Rusia. Criticii legii adoptată în primă lectură joi de Parlamentul de la Chișinău se tem că se pot întâmpla și în R. Moldova, la următoarele alegeri parlamentare. Legea anulează interdicția de a face campanie electorală în ajunul și în ziua alegerilor. Așa încât, spune opoziția, nimic nu poate împiedica partidele mai cu stare, inclusiv cu resurse administrative, să organizeze manifestări electorale pentru a-i convinge pe alegători să voteze cum vor ele.
Agitaţia electorală nu va mai fi interzisă decât în interiorul secţiei de votare şi într-o rază de 100 de metri de la ea. Aşa arată propunerea care, fără îndoială, va deveni text de lege, şi iată cum i-a descris consecinţele deputatul liberal, Lilian Carp, astăzi, în timpul dezbaterii din Parlament:
„Teamă mi-i că aceste modificări vor legifera corupţia în ziua votului. Noi am avut un exemplu la Ştrăşeni, într-o localitate, unde vizavi de secţia de votare oamenii tăiau porcul, iar alegătorii, după ce ieşeau din secţia de vot, treceau drumul, mâncau, beau, mulţumiţi plecau mai departe. Această situaţie va fi acum legiferată. Va sta cineva cu lista funcţionarilor şi se va uita: au ieşit la vot sau nu. Şi vor avea grijă să-i cheme, iar la 100 de metri de secţia de votare poate să-l oprească şi să-l prelucreze cu cine să voteze.”
Îngrijorarea deputatului liberal este în general împărtăşită de mai toată opoziţia parlamentară, care se aşteaptă din partea politicienilor puterii, căci ei au propus măsura, la tot felul de „invenţii” prin care să determine alegătorul chiar în preajma secţiei de vot să pună ştampila în dreptul lor la viitorul scrutin electoral.
Creând pe loc gol această imensă problemă, mai cred deputaţii opoziţiei, proiectul nici măcar nu le rezolvă pe cele ce au dus la invalidarea lui Andrei Năstase: de la interpretarea eronată ca agitaţie electorală a activismului civic până la aruncarea la gunoi de către o justiţie „controlată politic” a voinţei exprimate de mii de alegători.
În fond, părerea opoziţiei e că propunerea ar fi „o farsă”, „o piruetă” prin care Partidul Democrat ar vrea să se „spele” de responsabilitatea pentru invalidarea lui Năstase. Ar mai fi şi reproşul că se încalcă recomandarea Comisiei de la Veneţia de a „nu schimba regulile jocului în timpul jocului”.
Ca reacţie la anunţul de miercuri că democraţii nu au găsit de cuviinţă să ia şi alte măsuri decât să ceară anularea „zilei tăcerii”, Asociaţia Promo-Lex, cam singura entitate moldoveană ce a promovat de mai mulţi ani această idee, s-a declarat astăzi „victimă a unui proces aparent coordonat de utilizare cu rea credinţă a constatărilor, numelui şi imaginii asociaţiei” de către autorităţi. Supărarea asociaţiei vine din faptul că propunerea respectivă nu era nici singura, nici cea mai importantă pe care organizaţia o formulase atunci când autorităţile îi ceruseră părerea la tema invalidării lui Năstase.
Însuşi speakerul Andrian Candu, cel care le promitea europenilor reviziuirea şi amendarea legislaţiei electorale după invalidarea lui Năstase, aşa ca situaţia să nu se mai repete vreodată, a utilizat joi argumentele Promo-Lex atunci când a explicat în faţa presei nevoia modificării:
„Noi discutăm despre faptul că o astfel de restricţie este greu de administrat şi întotdeauna a dat bătăi de cap instanţelor. Zilele trecute au avut alegeri în SUA. Preşedintele Trump a făcut agitaţie prin cinci postări pe Twitter, în interviuri şi declaraţii. Dacă aşa ceva se poate în SUA, de ce în R. Moldova nu se poate? Mai ales că ne-a creat o problemă, da, o problemă, cu anularea alegerilor locale, care, din punct de vedere a democraţiei, s-a făcut greşit”, a spus el, recunoscând, pentru prima dată, că invalidarea lui Năstase a fost o mare problemă.
