Liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, anunță că va cere pedepsirea penală a persoanelor care în dimineața zilei de luni, 27 august, au evacuat forțat protestatarii mișcării de rezistență ACUM, care și-au petrecut noaptea în preajma monumentului „Ștefan cel Mare”. Într-un anunț făcut pe Facebook, Năstase a menționat că echipa de juriști ai mișcării pregătește un dosar care „va sta la baza declanșării plângerilor penale împotriva abuzurilor”, precizând că o parte din materiale vor ajunge pe masa judecătorilor CEDO.
Principala acuzație formulată în adresa autorităților este că polițiștii au aplicat forța nejustificat în raport cu protestatarii mișcării de rezistență ACUM. În zorii zilei de luni, câteva zeci de oameni au fost îndepărtați forțat din centrul orașului, astfel încât președintele Igor Dodon, speakerul Andrian Candu și premierul Pavel Filip să poată celebra Ziua Independenței prin depuneri de flori la monumentul lui „Ștefan cel Mare”. Demnitarii au fost huiduiți în continuu de protestatarii aflați în spatele mai multor cordoane de polițiști.
La scurt timp, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a luat apărarea poliției, insistând că „nu au fost victime, nu au fost folosite echipamente, mijloace speciale, gaze lacrimogene și foarte bine că nu au fost aplicate”.
Vicepreședintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, este convins că forțele de ordine au dat dovadă de exces de zel în comportamentul cu protestatarii și că au încălcat, întâi de toate, dreptul cetățenilor al libera exprimare, consfințit în Constituție. De asemenea, spune fruntașul PPDA, ar exista și cazuri de vătămare corporală:
„Mare semne de întrebare ridică dispoziția lui Ruslan Codreanu din 24 august despre care noi am aflat cu zece minute înainte de evacuare și deși toate autoritățile cunoșteau că noi rămânem pe noapte, această dispoziție datată pe 24 august apăruse abia dimineață, pe 27 august, în fața protestatarilor. În afară de partea juridică, există și momentul aplicării neproporționale a violenței din partea sutelor de polițiști față de câteva zeci de protestatari care s-au comportat absolut civilizat, pașnic.”
La baza deciziei de dispersare a manifestanților din preajma monumentului lui „Ștefan cel Mare” a stat dispoziția semnată de primarul interimar Ruslan Codreanu și care prevedea „limitarea temporară a accesului” din zona de lângă statuie la solicitarea Serviciului Protecție și Pază de Stat. Într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă”, Codreanu a menționat „tradițional, în fiecare an, pe 27 august și 31 august, este semnată dispoziția cu privire la limitarea accesului în anumite spații”.
Juristul Partidului Acțiune și Solidaritate Sergiu Litvinenco consideră însă că oamenii legii au încălcat norma privind întrunirile când au dispersat protestatarii.
„Dacă doreau să rezolve problema fără a aplica forța fizică, autoritățile urmau să poarte discuții constructive, și nu ultimative și prin intimidarea celor prezenți în centrul capitalei, acoperindu-se cu un „batalion” întreg de persoane înarmate”, a scris Sergiu Litvinenco pe site-ul formațiunii.
Juristul Vitalie Catană împărtășește însă un alt punct de vedere. După o analiză a secvențelor video difuzate de instituțiile media, el susține că nu ar exista motive întemeiate pentru tragerea la răspundere penală a oamenilor legii și că, în opinia sa, forța a fost aplicată proporțional.
„Nu am văzut din acele imagini acțiuni ale poliției care justifică un asemenea demers. Se pare că nu a fost aplicată forța de o manieră care să cauzeze cuiva leziuni corporale, vătămări corporale. Acțiunea a fost una proporțională. Sigur că deja sunt subtilități care trebuie avute în vedere. Poliția avea obligația să avertizeze participanții, poliția avea dreptul să intervină aplicând Legea privind întrunirile, conform acestei legi din 2008, la solicitarea autorității publice locale, poliția poate interveni aplicând legea proporțional cu nevoie de a evacua persoanele din acel loc. Din ce am văzut, poliția a aplicat în mod proporțional forța.”
Comportamentul forțelor de ordine a fost criticat de mai multe ONG-uri de media, care au reproșat poliției că a evitat să intervină pentru a opri bruscarea reporterilor și nu le-a asigurat dreptul constituțional de a-și exercita meseria. Între altele, în declarația semnată de șapte organizații ce apără drepturile jurnaliștilor se amintește că îngrădirea cu rea-credință a activității unui jurnalist este o faptă pasibilă de răspundere penală, potrivit articolului 180 din Codul Penal.
