Comisia Europeană a activat miercuri, după luni de avertismente, Articolul 7, o procedură fără precedent împotriva guvernului polonez, care a ignorat cererile Bruxellului vizând modificarea reformelor judiciare adoptate în ultimul timp. La București, președintele Klaus Iohannis a avertizat Parlamentul că același lucru s-ar putea întâmpla României, dacă adoptă „legile justiției” fără a ține seama de criticile venit din ionterior dar și de la Bruxelles sau Washington.
Pe parcursul discuțiilor despre modificarea Legilor Justiției și a schimbării Codurilor Penal și de Procedură Penală, partidele au avut evoluții oarecum previzibile. Totuși, nu toate formațiunile din Opoziție s-au împotrivit derapajelor dorite de putere și nu toți social-democrații au fost niște entuziaști ai exagerărilor.
Fără să o spună public, mulți reprezentanți ai principalului partid de Opoziție, care este Partidului Național Liberal, își doresc îmblânzirea cadrului anticorupție și chiar a prevederilor privind abuzul în serviciu. În discuții private argumentele lor sunt similiare cu ale parlamentarilor social-democrați, care au inaugurat contrareforma pe cale să se aplice în justiția românească. Liberalii nu pot fi, însă, în mod public de acord cu ceea ce face coaliția de guvernământ, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă a votanților săi fac parte dintre cei care protestează în stradă sau care în orice caz susțin protestele, chiar dacă nu pot fi tot timpul în fața guvernului sau a sediilor PSD din țară.
Partidul Național Liberal s-a aflat, de altfel, vreme de trei ani din 2011 până în 2014 într-o alianță, inclusiv de guvernare, cu PSD. E adevărat, pe de altă parte, că fracțiunea mai radicală s-a rupt și s-a reînființat ca ALDE, partid aflat acum în coaliția de guvernământ. Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, șeful Senatului a fost un critic permanent al Direcției Naționale Anticorupție pe care a acuzat-o de multe ori că-și depășește prerogativele, că nu folosește doar instrumentele legale ale procurorilor și că a avut mereu legături neortodoxe cu Serviciul Român de Informații.
Tăriceanu este trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă într-un dosar referitor la retrocedarea nelegală a unor suprafețe de teren din Pădurea Snagov și Ferma Băneasa, aflate în apropiere de București. De asemenea, liderul PSD, Liviu Dragnea este acuzat în mai multe cazuri de abuz în serviciu, spălare de bani, organizarea unui grup infracțional. Se presupune că cei doi dirijează schimbările rapide ale legilor juridice pentru a se salva în primul rând pe ei și apoi, pentru a-i pune la adăpost pe cei din subordinea lor, care la rândul lor au abuzat de putere.
Mai este Partidul Mișcarea Populară condus de Traian Băsescu, o formațiune indecisă, între reforma făcută pe vremea fostului președinte și contrareforma, care i-ar putea scăpa de Justiție pe mulți dintre foștii colaboratori ai lui Băsescu. Această formațiune se află într-un balans permanent.
UDMR, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a fost în toată perioada de partea celor au mizat pe schimbările juridice. Liderii UDMR s-au opus, de altfel, de la început, încă din 2005 reformelor propuse de ministra de atunci Monica Macovei. Opoziția lor era în interiorul guvernului din care făceau parte și nu a fost foarte vizibilă în afară. Abia după aceea și-au exprimat public nemulțumirea, uneori chiar atunci când unii dintre parlamentarii UDMR când erau în culpă. Dincolo de faptul că UDMR avea propriile argumente să fie împotriva DNA, între timp liderii Uniunii și-au negociat cu social-democrații anumite interese, cum ar fi reînființarea Liceului catolic din Târgu Mureș, în schimbul susținerii pachetului care modifică Legile juridice.
Veniți din afara peisajului politic, senatorii și deputații Uniunii Salvați România s-au opus imediat, vocal și prin mijloace inedite contrareformei juridice. Marketingul politic folosit de ei are success în sensul că ajunge într-o formă sau alta la alegători. Efectul marketingului este însă limitat, iar USR nu are deocamdată destulă experiență pentru a pune la lucru, spre exemplu, un puternic lobby extern împotriva modificărilor din justiție. Ar putea să o folosească în acest scop inclusiv pe eurodeputata Monica Macovei, bine conectată în mediile de la Bruxelles, dar deocamdată, liderii USR preferă spectacolul în locul metodelor pragmatice.
