Fostul prim-ministru Boiko Borisov a anunțat nominalizarea în parlament la 10 mai, spunând că portofoliul lui Gabriel la UE - inovare, cercetare, cultură, educație și tineret - reflectă problemele pe care se concentrează principalele partide din legislativ.
Borisov a declarat că este deschis colaborărilor și nu are prejudecăți, în timp ce partidul său încearcă să formeze un guvern în urma alegerilor din aprilie, al cincilea scrutin parlamentar neconcludent din țară în doi ani. GERB a obținut 26,5 la sută din voturi în cadrul scrutinului. Pe locul al doilea, coaliția pro-europeană Continuăm schimbarea Bulgaria, a obținut 24,5 procente.
Gabriel, în vârstă de 43 de ani, vorbitoare fluentă de franceză, a devenit comisar european în 2017, după ce a fost membru al Parlamentului European timp de opt ani.
Înaintea anunțului, Borisov declarase că propunerea sa pentru acest post este o persoană „care poate conduce economia, industria, modernizarea în direcția pe care o așteptăm” și, de asemenea, „ar fi absolut potrivită acestui moment istoric”.
Bulgaria a fost condusă, în principal, de guverne interimare numite de președintele Rumen Radev de când furia publică provocată de ani de corupție a dus la protestele de amploare din 2020. În februarie, Radev a dizolvat parlamentul și a anunțat votul din 2 aprilie.
În iunie, guvernul pro-occidental al premierului bulgar Kiril Petkov a căzut în urma unui vot de neîncredere în parlament, după numai șase luni la putere.
Petkov și coaliția sa fragilă au preluat conducerea în decembrie 2021, după opt luni de impas politic și două administrații interimare și după ce protestele împotriva corupției la nivel înalt au pus capăt guvernării de zece ani a fostului prim-ministru Borisov.
Criza politică a determinat Bulgaria să amâne adoptarea monedei euro cu un an, până în 2025.
Această țară balcanică de aproape 8 milioane de locuitori se luptă, de asemenea, cu o inflație galopantă care împiedică redresarea economică în urma pandemiei COVID-19.
