Linkuri accesibilitate

8 Partidul Democrat


Echipa Partidului Democrat lansându-se în campanie electorală
Echipa Partidului Democrat lansându-se în campanie electorală

Partidul Democrat este succesorul Mișcării pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă care a fost creată în 1997 de susținătorii președintelui Petru Lucinschi. De atunci până în 2009 a fost condus de Dumitru Diacov, ulterior de ex-comunistul Marian Lupu și apoi de Vladimir Plahotniuc. În prezent conducerea formațiunii este asigurată de ex-premierul Pavel Filip.

Formațiunea se declară de orientare social-democrată, „centristă”. Despre partid se spune că are o bună rețea teritorială, drept dovadă ar fi rezultatele mai bune la alegerile locale față de cele generale. În februarie 2019 a înregistrat cel mai bun scor la un scrutin parlamentar. A reușit să intre în parlament cu 30 de mandate, acumulate în circumscripții uninominale și în cea națională. La nivel național a înregistrat 23,62%, depășind scorul din 1998 de peste 18%, cel mai bun rezultat până atunci.

A participat la crearea coalițiilor Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (1998), Alianțele pentru Integrare Europeană (2009-2015). Din 2009 până în 2019 s-a aflat la putere, alături de alte partide, iar din 2016 și-a asumat guvernarea.

28 septembrie 2000, liderul PCRM Vladimir Voronin şi preşedintele parlamentului Dumitru Diacov
28 septembrie 2000, liderul PCRM Vladimir Voronin şi preşedintele parlamentului Dumitru Diacov

Și-a creat o imagine controversată în 2005, urmare a părăsirii blocului electoral „Moldova Democrată”, odată ce partidul a acces în parlament. Deputații PD au votat pentru președintele Vladimir Voronin, deși declaraseră în campanie că nu vor admite o asemenea deviere. Anii din urmă când s-a aflat la guvernare au adus multiple alte învinuiri. „Anexele secrete” și partajarea funcțiilor între componentele coalițiilor au fost timp îndelungat țintele predilecte ale articolelor de presă.

După ce conducerea a fost preluată de ex-comunistul Marian Lupu, formațiunea a semnat un acord de colaborare cu partidul lui Vladimir Putin, „Rusia Unită”, și a negociat crearea unei coaliții cu comuniștii, sub privirea atentă a emisarilor ruși trimiși la Chișinău. Ulterior reprezentanții partidului au schimbat macazul și au spus că sunt pro-europeni, bătând palma cu liberalii și liberal-democrații.

5 decembrie 2010. Marian Lupu (PD), emisarul rus Sergei Narîșkin și liderul comunist Vladimir Voronin
5 decembrie 2010. Marian Lupu (PD), emisarul rus Sergei Narîșkin și liderul comunist Vladimir Voronin

În vara lui 2012, controversatul businessman Vladimir Plahotniuc, despre care se știa până atunci că avusese afaceri cu fiul lui Voronin, Oleg, ajunge prim-vicepreședinte în PD.

16 iunie 2012. Congresul PDM cu Vladimir Plahotniuc în rol de lider de partid
16 iunie 2012. Congresul PDM cu Vladimir Plahotniuc în rol de lider de partid

Miniștri democrați au participat la adoptarea deciziilor în cazul concesionării aeroportului Chișinău, a oferirii a circa un miliard de dolari din rezervele Băncii Naționale, sub garanția guvernului, celor trei bănci devalizate ireversibil. Iar mai recent democrații au adoptat, cu ajutorul socialiștilor, sistemul electoral mixt, criticat de experți din țară și de peste hotare. Democraților li se reproșează câteva proiecte calificate de presă drept controversate, între care „Arena Chișinău” și acordarea de cetățenie contra investiții.

Pavel Filip (PD): Prioritatea numărul unu este o viziune de țară, un plan de țară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:27:54 0:00

În decembrie 2015, Vladimir Plahotniuc își anunțase dorința să ajungă premier, cu votul unor transfugi comuniști și liberal-democrați, dar președintele Nicolae Timofti a respins oferta democraților pe motiv că au propus un candidat cu integritatea îndoielnică. În consecință, în ianuarie 2016, sub presiunea unor proteste stradale zgomotoase, este învestit cabinetul condus de Pavel Filip. La sfârșitul anului 2016 Plahotniuc ajunge lider de partid, ulterior și „coordonator al coaliției de guvernare”, cum îi plăcea deseori să se prezinte.

Filmul protestului PDM
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:09:24 0:00

După alegerile din 2019, democrații au negociat o coaliție cu socialiștii lui Igor Dodon, în care ar fi trebuit să fie prevăzută și o rezolvare pentru problema transnistreană. Presa a scris că partenerii ruși ai PSRM nu ar fi agreat un asemenea mariaj, astfel în cele din urmă socialiștii au încheiat un acord cu blocul de opoziție ACUM și au votat un nou guvern. Democrații au refuzat câteva zile să recunoască acest cabinet. S-a speculat că după ce ambasadorul SUA a vizitat sediul PD, Plahotniuc a acceptat transferul puterii. Imediat după asta el a părăsit țara și de atunci nu a revenit.

Conducerea partidului a fost preluată de Pavel Filip, iar actuala echipă spune că s-a detașat de metodele și imaginea fostului lider pus sub acuzare penală în R. Moldova și în Rusia.

În lista de candidați din acest an nu se regăsește președintele de onoare al partidului, Dumitru Diacov, după aproape trei decenii de politică activă.

Formațiunea promite să promoveze în viitorul legislativ reformele și proiectele de succes inițiate între 2016 și 2019, când s-a aflat la guvernare.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG