Linkuri accesibilitate

16 Partidul „Legii și Dreptății”


Fruntași ai Partidului „Legii și Dreptății”, Nicolae Alexei (centru) și Mariana Dureșteanu
Fruntași ai Partidului „Legii și Dreptății”, Nicolae Alexei (centru) și Mariana Dureșteanu

Partidul „Legii și Dreptății” a fost fondat în 1997, cu denumirea Partidul Dreptăţii Social-Economice. Primul lider al formațiunii a fost ex-deputata agrariana Marina Levițchi, cunoscută ca Maricica Levițchi. Din 2005 lider al partidului este Nicolae Alexei, fost director al Departamentului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei din cadrul MAI și parlamentar în două legislaturi (1990-1994 și 2001-2005).

La sfârșitul anilor 90-începutul anilor 2000, generalul de poliție Nicolae Alexei s-a aflat în mijlocul unor dispute politice cu acuzații de corupție. Cei pe care el îi acuza de corupție îl învinuiau la rândul lor că Alexei ar avea rol de „bâtă politică”, folosită, la necesitate, de cei aflați la putere. El a fost destituit din funcție în 1999 de ministrul de interne de la acea vreme Victor Catan, dar restabilit după ce Iurie Roșca a condiționat votarea guvernului Braghiș. La sfârșitul anului 2000 premierul Dumitru Braghiș l-a suspendat din funcție pe durata unei anchete în care figura.

În 2001 Nicolae Alexei a candidat la alegeri pe lista Partidului Popular Creștin-Democrat și a acces în legislativ. I-a fost ridicată imunitatea parlamentară, fiind acuzat că ar fi comercializat, fără aprobarea ministrului de interne, mărfuri sechestrate de la contrabandişti (țigări, alcool, vin ș.a.), că a procurat fără aprobările necesare un microbuz şi două autoturisme speciale pentru Departamentul Anticorupţie şi că a calomniat câţiva înalţi demnitari de stat. A trebuit să returneze, în baza unei decizii judecătoreşti, firmelor de la care a fost sechestrată marfa, prejudiciu în sumă de 11 milioane de lei.

„Flux”, 3 aprilie 1999. Generalul de poliție Nicolae Alexei
„Flux”, 3 aprilie 1999. Generalul de poliție Nicolae Alexei

În ianuarie 2004, Curtea Supremă de Justiţie l-a condamnat pe Alexei la cinci ani privațiune de libertate, cu suspendarea pedepsei, un an mai târziu Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) l-a achitat. Nicolae Alexei a catalogat acuzațiile aduse drept intimidare și răfuială politică. „Mi-am făcut datoria de poliţist şi nu sunt vinovat că în timp ce căutam contrabandişti dădeam peste politicieni”, afirma la acea vreme generalul Alexei.

Liderul Partidului „Legii și Dreptății” a reapărut în spațiul public în toamna lui 2014, alături de Renato Usatâi. El a dezmințit că Usatâi ar fi făcut parte din gruparea criminală a lui Grigore Karamalak, zis Bulgaru, pe care a anchetat-o fiind șef la interne. La acel moment pe internet circula un video în care se presupune că apare un tânăr prezentându-se Renato Usatâi, precum și generalul Alexei. Legat de acest dosar, unii colegi din structurile de forță l-au acuzat pe Nicolae Alexei că ar fi tărăgănat ancheta pe gruparea Bulgaru și că ar fi făcut posibilă dispariția materialului probator din safeurile instituției pe care o conducea.

Portalul e-democracy notează că partidul condus de Nicolae Alexei s-a activizat mereu în ajunul campaniilor electorale. Cel mai bun scor acumulat la un scrutin parlamentar a fost în 1998, sub 2%.

Mariana Durleșteanu, fost ministru al finanțelor. 20 mai 2021
Mariana Durleșteanu, fost ministru al finanțelor. 20 mai 2021

În această campanie electorală Partidul „Legii și Dreptății” o are prima pe listă pe fosta ministră a finanțelor Mariana Durleșteanu (2008-2009), care a fost la un pas în această primăvară de a deveni prim-ministră din partea majorității de conjunctură PSRM-Partidul Șor. Ea însă a refuzat în ultima clipă nominalizarea, făcând posibilă punerea în aplicare a scenariului anticipatelor pe care insista președinta Maia Sandu.

Formațiunea se declară de orientare creștin-democrată, anti-corupție, care exclude orice colaborare cu partidul lui Șor. Pledează pentru o „clasă politică purificată” și o asanarea a aparatului de funcționari cu probleme de integritate antrenați în protejarea de scheme din economia tenebră. Alte obiective vizează susținerea businessului, a producătorilor autohtoni, încurajarea cetățenilor din diaspora să revină acasă și să investească în localitățile de proveniență. Totodată, candidații Partidului „Legii și Dreptății” se pronunță pentru desființarea raioanelor, precum și pentru mai multe investiții în școlile și spitalele din țară.

Lista de candidați conține doar trei membri de partid din 56 de pretendenți, restul sunt neafiliați.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG