Partidul Verde Ecologist există pe scena politică din 1992, fără să își permanentizeze acțiuni publice. La scrutinele parlamentare de până acum când a participat de sine stătător a acumulat sub un procent din sufragii. Cel mai bun rezultat l-a obținut în 1998, în componența „Convenției Democrate din Moldova”, când a acces în parlament cu doi deputați.
Gruparea se declară de orientare pro-europeană, pro-română, adeptă al egalității de șanse și promotoare a drepturilor omului. În economie, pledează pentru acordarea de credite preferențiale și granturi, promovarea economiei verzi, inclusiv în agricultură. Totodată, critică elitele politice „corupte” care au deținut funcții în R. Moldova. Cu doi militari de carieră (în rezervă) la cârma partidului, generalul Vitalie Marinuța și colonelul Anatol Prohnițchi, verzii spun că sunt pacifiști, optează împotriva conflictelor de orice gen și că militează pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova.
Liderii precedenți ai formațiunii - scriitorul Gheorghe Malarciuc, biologii Mircea Ciuhrii și Ion Dediu, jurnalistul Andrei Dumbrăveanu, inginerul Vladimir Braga – nu au reușit, afirmă mai mulți observatori, să promoveze pe agenda publică subiecte ecologice stringente precum problema poluării râului Nistru și altor bazine acvatice, a defrișărilor, a gunoiștilor neautorizate, a folosirii iraționale de pesticide și altele. De câteva ori fruntași ai grupării au atras atenția prin neînțelegerile interne.
Actualul lider, ex-ministrul apărării Vitalie Marinuța a plecat din Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu în 2013, trecând prin partidul lui Ion Hadârcă, PLR, prin Partidul Democrat, ulterior a fondat împreună cu Ana Guțu Partidul „Dreapta”, actualul PUN, iar din 2018 este ecologist, secretar general al formațiunii. Din ianuarie 2020, Marinuța este liderul Partidului Verde Ecologist.
Lista de candidați pentru alegerile parlamentare anticipate este deschisă de activiștii Olga Afanas și Oleg Brega, care încearcă să dea un nou suflu mișcării ecologiste, potrivit lor, în trend cu activități similare din Europa și din lume. Brega a participat și la alte scrutine locale sau naționale în calitate de candidat independent, dar nu a reușit să treacă pragul de 2% stabilit pentru candidați independenți.
