Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei este de apariție recentă, având la momentul intrării în cursa electorală două luni de existență oficială. Este fondat de fostul premier Ion Chicu în guvernarea asumată de Partidul Socialiștilor din noiembrie 2019, supranumit de politologi „guvernul lui Dodon” din cauza că majoritatea miniștrilor fuseseră consilieri prezidențiali. Chicu și-a dat demisia în decembrie 2020, după alegerile prezidențiale, invocând necesitatea unei reformatări a guvernării în urma câștigării fotoliului prezidențial de către Maia Sandu și pronunțându-se pentru reînnoirea legislativului.
Partidul se declară pro-european, de centru-dreapta, anunțând obiectivul de integrarea în Uniunea Europeană, perspectivă ce ar fi crucială pentru a se evita „dispariția statului” și ar fi unica șansă de reintegrare a regiunii transnistrene. Reprezentanții formațiunii spun că luptă pentru „restabilirea statutului de drept, prin reformarea sistemului politic și a administrației publice, inclusiv prin asanarea sistemului justiției, combaterea corupției”.
Din echipa ex-premierului Chicu fac parte fosta ministră a sănătății Viorica Dumbrăveanu, fostul ministru al economiei Anatol Usatîi, secretara generală a guvernului, Lilia Ianconi, primarul de Hâncești Alexandru Botnari, fosta deputată Valentina Stratan, mai mulți șefi de direcții sau instituții guvernamentale, directori de spitale. Unii candidați au fost membri în Partidul Democrat, între ei Alexandru Botnari și Valentina Stratat, alții au activat în guverne democrate, fiind promovați în funcții de gruparea lui Vladimir Plahotniuc, inclusiv Ion Chicu, ex-ministru al finanțelor în guvernul lui Pavel Filip.
Guvernul Chicu a avut misiunea să gestioneze primul an de pandemie. A fost acuzat pe toată durata acestei crize că nu a făcut față provocărilor, iar la final de mandat opoziția i-a reproșat că nu ar fi alocat barem bani pentru achiziționarea de vaccin anti-Covid, că nu a ajutat sectorul economic afectat de carantina generală. Critici respinse de reprezentanții formațiunii.
Demisia lui Ion Chicu, a ministrei sănătății și tuturor secretarilor de stat din domeniu, la sfârșitul anul trecut, și refuzul de a exercita interimatul funcției în plină pandemie, până la numirea altor demnitari, a fost pusă de analiști în context cu declarațiile perdantului cursei prezidențiale Igor Dodon precum că după 24 decembrie 2020 toată responsabilitatea pentru situația din țară este a noului președinte. Astfel, se explica, potrivit acelorași comentatori, tactica de a crea haos și de a vina pe Sandu și echipa ei.
Lui Ion Chicu i s-a reproșat că nu a respectat măsurile epidemice pe care tot el le-a impus, a organizat nunta fiului său în perioada de prohibiție pentru asemenea festivități cu public. Chicu s-a justificat că a fost doar o „petrecere în familie” sau o „masă de sărbătoare”, cu respectarea tuturor normelor.
Cele mai dese critici adresate fostului șef de guvern vizau comportamentul său docil în raport cu Igor Dodon, promovându-i multe inițiative cu tentă electorală. De exemplu, negocierea unui împrumut cu Rusia, de 200 de milioane de dolari, în condiții netransparente, în detrimentul interesului național al R. Moldova, i-au adus o sumedenie de învinuiri. Toate deciziile adoptate în dosarul creditului rusesc au fost declarate neconstituționale.
Cu toate că este cetățean român, Ion Chicu s-a aflat de câteva ori în mijlocul unor scandaluri cauzate de declarații tăioase la adresa României. După ce cabinetul condus de Chicu a fost acuzat că întârzie reformele și gestionează prost pandemia, l-a numit pe eurodeputatul român Siegfried Mureșan „băiețaș... care vine cu patronajul peste noi... ratați...”, amintindu-i că România „geme de corupție”. La sfârșitul anului trecut, când pleca din funcție, acuza România că s-a implicat în treburile interne ale Republicii Moldova, sprijinind-o pe Maia Sandu. Din aceeași serie de incidente ar face parte, potrivit presei, și ceremonia de întâmpinare a ajutorului umanitar medical venit de la București, convoiul fiind aliniat sub podul de la Telecentru, contrar obiceiului de a se desfășura asemenea ceremonii în Piața Marii Adunări Naționale. După ce pe marginea primului caz s-a pronunțat Ministerul de Externe de la București, Ion Chicu a spus că mesajul său a fost interpretat eronat de presă.
Când era în funcția de consilier al președintelui Dodon Chicu a folosit același limbaj nu tocmai diplomatic vizând oficiali europeni „care au scris și dictat istoria de succes după 2009” și care ar fi de vină pentru dezastrul din țară. Unii critici de-ai lui Chicu interpretaseră acest mesaj drept dovadă a tacticii de discreditare a UE, agreată de angajatorul său.
Oponenții politici ai lui Chicu spun că pe durata mandatului său relațiile cu UE au fost înghețate din cauza declarațiilor duplicitare ale guvernării socialiste, reproșându-i-se că exponenții ei fac mai multe promisiuni decât reforme. Iar subiectul justiției și a luptei cu corupția ar fi fost „înghețat”, așa cum se exprimase și reprezentanți ai țărilor europene. Ion Chicu, pe de altă parte, s-a apărat, menționând că nu este adevărat că țara în mandatul său ar fi fost izolată internațional, dimpotrivă că el ar fi promovat o „politică externă echilibrată”.
