Linkuri accesibilitate

13 Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei


Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, liderul Ion Chicu în centru

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei este de apariție recentă, având la momentul intrării în cursa electorală două luni de existență oficială. Este fondat de fostul premier Ion Chicu în guvernarea asumată de Partidul Socialiștilor din noiembrie 2019, supranumit de politologi „guvernul lui Dodon” din cauza că majoritatea miniștrilor fuseseră consilieri prezidențiali. Chicu și-a dat demisia în decembrie 2020, după alegerile prezidențiale, invocând necesitatea unei reformatări a guvernării în urma câștigării fotoliului prezidențial de către Maia Sandu și pronunțându-se pentru reînnoirea legislativului.

Partidul se declară pro-european, de centru-dreapta, anunțând obiectivul de integrarea în Uniunea Europeană, perspectivă ce ar fi crucială pentru a se evita „dispariția statului” și ar fi unica șansă de reintegrare a regiunii transnistrene. Reprezentanții formațiunii spun că luptă pentru „restabilirea statutului de drept, prin reformarea sistemului politic și a administrației publice, inclusiv prin asanarea sistemului justiției, combaterea corupției”.

Din echipa ex-premierului Chicu fac parte fosta ministră a sănătății Viorica Dumbrăveanu, fostul ministru al economiei Anatol Usatîi, secretara generală a guvernului, Lilia Ianconi, primarul de Hâncești Alexandru Botnari, fosta deputată Valentina Stratan, mai mulți șefi de direcții sau instituții guvernamentale, directori de spitale. Unii candidați au fost membri în Partidul Democrat, între ei Alexandru Botnari și Valentina Stratat, alții au activat în guverne democrate, fiind promovați în funcții de gruparea lui Vladimir Plahotniuc, inclusiv Ion Chicu, ex-ministru al finanțelor în guvernul lui Pavel Filip.

23 decembrie 2020. Fostul premier Ion Chicu (dreapta) alături de ex-președintele Igor Dodon.
23 decembrie 2020. Fostul premier Ion Chicu (dreapta) alături de ex-președintele Igor Dodon.

Guvernul Chicu a avut misiunea să gestioneze primul an de pandemie. A fost acuzat pe toată durata acestei crize că nu a făcut față provocărilor, iar la final de mandat opoziția i-a reproșat că nu ar fi alocat barem bani pentru achiziționarea de vaccin anti-Covid, că nu a ajutat sectorul economic afectat de carantina generală. Critici respinse de reprezentanții formațiunii.

Demisia lui Ion Chicu, a ministrei sănătății și tuturor secretarilor de stat din domeniu, la sfârșitul anul trecut, și refuzul de a exercita interimatul funcției în plină pandemie, până la numirea altor demnitari, a fost pusă de analiști în context cu declarațiile perdantului cursei prezidențiale Igor Dodon precum că după 24 decembrie 2020 toată responsabilitatea pentru situația din țară este a noului președinte. Astfel, se explica, potrivit acelorași comentatori, tactica de a crea haos și de a vina pe Sandu și echipa ei.

Ion Chicu: Diminuarea poverii fiscale și investiții masive în infrastructură
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:28:51 0:00

Lui Ion Chicu i s-a reproșat că nu a respectat măsurile epidemice pe care tot el le-a impus, a organizat nunta fiului său în perioada de prohibiție pentru asemenea festivități cu public. Chicu s-a justificat că a fost doar o „petrecere în familie” sau o „masă de sărbătoare”, cu respectarea tuturor normelor.

Cele mai dese critici adresate fostului șef de guvern vizau comportamentul său docil în raport cu Igor Dodon, promovându-i multe inițiative cu tentă electorală. De exemplu, negocierea unui împrumut cu Rusia, de 200 de milioane de dolari, în condiții netransparente, în detrimentul interesului național al R. Moldova, i-au adus o sumedenie de învinuiri. Toate deciziile adoptate în dosarul creditului rusesc au fost declarate neconstituționale.

Cu toate că este cetățean român, Ion Chicu s-a aflat de câteva ori în mijlocul unor scandaluri cauzate de declarații tăioase la adresa României. După ce cabinetul condus de Chicu a fost acuzat că întârzie reformele și gestionează prost pandemia, l-a numit pe eurodeputatul român Siegfried Mureșan „băiețaș... care vine cu patronajul peste noi... ratați...”, amintindu-i că România „geme de corupție”. La sfârșitul anului trecut, când pleca din funcție, acuza România că s-a implicat în treburile interne ale Republicii Moldova, sprijinind-o pe Maia Sandu. Din aceeași serie de incidente ar face parte, potrivit presei, și ceremonia de întâmpinare a ajutorului umanitar medical venit de la București, convoiul fiind aliniat sub podul de la Telecentru, contrar obiceiului de a se desfășura asemenea ceremonii în Piața Marii Adunări Naționale. După ce pe marginea primului caz s-a pronunțat Ministerul de Externe de la București, Ion Chicu a spus că mesajul său a fost interpretat eronat de presă.

Când era în funcția de consilier al președintelui Dodon Chicu a folosit același limbaj nu tocmai diplomatic vizând oficiali europeni „care au scris și dictat istoria de succes după 2009” și care ar fi de vină pentru dezastrul din țară. Unii critici de-ai lui Chicu interpretaseră acest mesaj drept dovadă a tacticii de discreditare a UE, agreată de angajatorul său.

Oponenții politici ai lui Chicu spun că pe durata mandatului său relațiile cu UE au fost înghețate din cauza declarațiilor duplicitare ale guvernării socialiste, reproșându-i-se că exponenții ei fac mai multe promisiuni decât reforme. Iar subiectul justiției și a luptei cu corupția ar fi fost „înghețat”, așa cum se exprimase și reprezentanți ai țărilor europene. Ion Chicu, pe de altă parte, s-a apărat, menționând că nu este adevărat că țara în mandatul său ar fi fost izolată internațional, dimpotrivă că el ar fi promovat o „politică externă echilibrată”.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG