Linkuri accesibilitate

12 Partidul „NOI”


Vladimir Dachi, liderul Partidului „NOI”

Partidul NOI” a fost fondat în 1999, în frunte cu Gheorghe Sima, cel care s-a aflat la conducere până în 2016. Formațiunea s-a numit inițial Uniunea Muncii, ulterior Uniunea Muncii „Patria-Rodina”, Partidul Muncii și „Frontul Salvării Moldovei”. Gheorghe Sima a exercitat timp de un an funcția de ministru al învățământului între 2002 și 2003, în plin scandal declanșat de intenția comuniștilor de a introduce limba rusă drept materie obligatorie în școală și a redenumirii „Istoriei Moldovei” în locul „Istoriei Românilor”. Tot el a fost cel care a stopat colaborarea cu Ministerul Educației de la București.

Până în 2020 lider al partidului a fost juristul Marcel Darie, care anterior candidase pe listele Partidului „Legii și Dreptății”. Cu Darie la cârma formațiunii, „Frontul Salvării Moldovei” s-a declarat susținător al sistemului electoral mixt, când majoritatea politicienilor contestau reforma electorală votată de democrați și socialiști.

Cel mai bun scor i-a reușit la alegerile din 2001, în componența blocului electoral „Alianța Braghiș”, când Gheorghe Sima a devenit deputat.

Partidul „NOI”, liderul Vladimir Dachi în centru
Partidul „NOI”, liderul Vladimir Dachi în centru

Formațiunea în actuala formulă a apărut în spațiul public în vara anului trecut. Se declară de centru-stânga, o grupare „pro-moldovenească”, promite să asigure condiții pentru trecerea de la ură și dezbinare dintre cetățeni la respect, indiferent de limba vorbită, etnie sau credință. Noul lider, Vladimir Dachi, spune că este un moldovean care mai mulți ani a lucrat în Rusia.

Cristian Rizea („NOI”): R.Moldova trebuie să devină un stat de drept
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:26:18 0:00

A atras atenția opiniei publice trecându-l pe lista de candidați pe fostul deputat român Cristian Rizea, fugar din cauza unei condamnări pentru fapte de corupție și care în condiții neelucidate până la capăt a obținut cetățenie moldovenească. Inițial Rizea figura pe a doua poziție, dar la cererea CEC, din cauza problemelor cu actele de identitate, partidul l-a exclus din documentele finale depuse pentru înregistrare.

Un alt candidat ajuns în atenția publică este Alexandru Trohin, ales consilier democrat la Strășeni, care cu doar câteva zile înainte de a apărea pe lista Partidului „NOI” părăsea tabăra democraților, alături de cinci primari, fiind acuzat de Pavel Filip că s-ar fi „vândut”. Trohin, care se prezintă ca lider al gărzii populare din Strășeni și deține un club de lupte, candidează al treilea pe lista Partidului „NOI”.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG