Linkuri accesibilitate

11 Partidul „Democrația Acasă”


Moldova - Vasile Costiuc cu simpatizanți ai Partidului „Democrația Acasă” la Pelinia, Drochia

Partidul „Democrația Acasă” care își anunță crezul unionist și pro-european, a fost fondat în 2011, de jurnalistul și activistul Vasile Costiuc. În ajunul alegerilor din 2021, Costiuc s-a antrenat în discuții pentru a forma o listă comună cu partidul istoricului Octavian Țîcu și cu Alianța pentru Unirea Românilor, dar până la urmă a decis să se declare concurent electoral separat. La înscrierea în cursă, liderul Partidului „Democrația Acasă” a spus că face echipă cu juristul Ion Dron, care conduce Partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”. În ziua înregistrării listei de candidați, Dron nu s-a regăsit pe listă.

Vasile Costiuc a explicat că a trebuit să refacă lista la cererea autorității electorale și că statutul partidului ar fi restrictiv.

Octavian Țîcu a spus Europei Libere că în timpul discuțiilor pre-electorale Costiuc a argumentat că el este unionist, dar agenda lui nu este unionistă, că ar pune accent pe justiție socială. Anterior, mesajul central promovat de Costiuc era scoaterea hotarului de la Prut și alipirea R. Moldova la România, iar lista de candidați includea mai mulți tineri care se declarau unioniși în frunte cu Ion Leașcenco. „Atunci când interesele sunt diferite și căile sunt diferite. Am preferat să iau altă tactică”, și-a anunțat colegii din Mișcarea „Unirea” Vasile Costiuc în cadrul unei emisiuni de la TV8.

În ultimele luni liderul Partidului „Democrația Acasă” este deosebit de activ în susținerea agricultorilor. El a explicat că este fermier și cunoaște „schemele obscure” din domeniu.

Vasile Costiuc promovând unirea
Vasile Costiuc promovând unirea

Unii analiști și oponenți îl suspectează de mai mulți ani pe Vasile Costiuc că l-ar avea în spate pe oligarhul Vladimir Plahotniuc, fost lider al PD, drept dovadă ar fi formulele de coalizare practicate de această formațiune. La alegerile generale locale din 2015, formațiunea condusă de Costiuc a participat iniţial în Blocul Electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova - Iurie Leancă”, alături de gruparea ex-premierului Iurie Leancă (neînregistrată atunci), Partidul „Acţiunea Democrată” (lider Mihai Godea) şi Partidul Liberal Reformator (lider Ion Hadârcă). Cu câteva săptămâni înainte de scrutin s-a retras, participând la alegeri de sine stătător. A justificat gestul prin nereprezentarea tinerilor în listele comune de candidaţi.

Presupusa coabitare tacită cu Partidul Democrat ar mai fi probată și de promovarea sistemului electoral mixt la televiziunile lui Plahotniuc sau prezența la protestul din 6 iunie 2019 de la sediul partidului Maiei Sandu, manifestând împotriva votării de către blocul ACUM a socialistei Zinaida Grecianâi în fruntea legislativului. Vasile Costiuc a ținut greva foamei împotriva coaliției de conjunctură ACUM-PSRM, cerând crearea unei majorități cu deputați „patrioți”. El a negat orice asociere cu democrații sau alți oligarhi adusă în discuție de analiști.

Cel mai bun scor obținut de Partidul „Democrația Acasă” la un scrutin național este de 0,17%, sau 4.400 de voturi în februarie 2019. Vasile Costiuc și-a încercat norocul și la alegerea primarului capitalei în 2018, când a acumulat 0,23% din sufragii.

În ultimul an, fostul operator TV Vasile Costiuc a atras atenția cu mai multe incidente pe care le-a filmat: defrișarea din Rezervația „Plaiul Fagului”, presupusul export ilegal de cereale din rezervele de stat, implicarea în scandalul verde de briliant, după ce a mers și i-a stropit firma partidului fostului șef de poliție Gheorghe Cavcaliuc, ca reacție la fapta scandaloasă de la Sângerei cu vicepreședintele raionului „pedepsit” de coechipierii lui Cavcaliuc pentru că s-ar fi vaccinat peste rând. Tot Costiuc l-a filmat parcând neregulamentar în Chișinău pe ex-deputatul român cu probleme judiciare Cristian Rizea, un alt episod care s-a lăsat cu scandal. Costiuc a explicat că nu a făcut altceva decât să profite de puterea internetului, respingând reproșul că ar încerca să dobândească popularitate pe rețele sociale sau că ar primi comenzi politice cu bătaie lungă.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG