Linkuri accesibilitate

9 Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr”


Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” prezentându-și oferta electorală

Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” a fost fondat în 2013 cu denumirea „Forța Poporului”, de către ex-ambasadorul în SUA (2006-2009) Nicolae Chirtoacă, expert specializat pe subiecte de securitate, despre care „Jurnal de Chișinău” afirma că fusese ofițer de securitate în perioada sovietică. Din vechea conducere a rămas numai vicepreședintele Alexandru Slusari. În decembrie 2015 partidul a fost preluată de Andrei Năstase și alți lideri ai protestatarilor Platformei „Demnitate și Adevăr”, care pe durata anului au militat pentru deconspirarea fraudei bancare și tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați. Inițial din conducerea partidului reorganizat făcea parte și Nicolae Chirtoacă, ulterior reducându-se vizibilitatea sa publică în interiorul formațiunii.

La alegerile din 2014 a acumulat 0,73%. În 2019 a participat la scrutinul parlamentar alături de partidul Maiei Sandu, PAS, și a acces în legislativ cu 12 mandate. Din 2016 are o colaborare cu fosta lidera a PAS, ajunsă în funcția supremă în stat. Au pledat împreună împotriva „statului capturat”, a „regimului oligarhic a lui Plahotniuc” și a multiplelor decizii calificate drept ilegale și abuzive de către reprezentanți ai partidului, precum sistemul electoral mixt, hotărâri ale justiției ce ar fi fost adoptate la comandă, programul cetățenia contra investiții ș.a.

Analizând cariera avocatului Andrei Năstase, presa mereu a scos în vileag faptul că a prestat servicii de asistență pentru oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa, care intraseră în conflict cu fostul lor partener Vladimir Plahotniuc. Cei doi au condamnări la activ, pronunțate în lipsa lor, pe care ei le contestă cu orice ocazie.

Andrei Năstase protestând și filmând la parlament
Andrei Năstase protestând și filmând la parlament

Criticii lui Năstase i-au reproșat că declară zero venituri. El a dezmințit acuzația că cei doi oameni de afaceri cu care avea în trecut relații profesionale ar fi contribui la bugetul partidului, insistând că formațiunea activează pe donaţii de la simpatizanți și membri de rând. Despre familia stabilită în Germania, Năstase a spus că a ținut-o la distanță ca să o ferească de foarte probabile persecuții și uneltiri.

Lui Năstase i s-a mai reproșat că ar fi primit bani din Gibraltar sau alte paradisuri fiscale, în timp ce formațiunea sa militează pentru „de-criminalizarea, de-oligarhizarea și de-offshorizarea economiei”.

Andrei Năstase: „Să dăm Republicii Moldova șansa unei schimbări adevărate”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:26:12 0:00

În campania electorală din 2021 partidul reiterează angajamentul să lupte cu „sistemul oligarhic înrădăcinat” lăsat moștenire de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc. Se declară un partid pro-european, pro-reforme, pledează pentru edificarea statului de drept și supremația legii, cu un pronunțat mesaj anti-corupție.

Unii oponenți și concurenți politici continuă să treacă în inventarul tezelor definitorii îndemnul lui Andrei Năstase din 2016 de a pune „batista pe țambal în ceea ce privește vectorul geopolitic”, precum și votul de la Strasbourg în sprijinul restabilirii dreptului de vot al Rusiei în APCE.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG