Linkuri accesibilitate

10 Partidul Unității Naționale (PUN)


Liderii PUN Anatol Șalaru (stânga), Octavian Țîcu (centru) și Ana Guțu după o întrevedere cu Eugen Tomac, fostul președinte al partidului lui Traian Băsescu PMP

Partidul Unității Naționale a apărut pe scena politică în 2016 cu denumirea Partidul „Dreapta”, fondat de o echipă desprinsă întâi din formațiunea condusă de Mihai Ghimpu, în 2013, ulterior și din gruparea zisă liberal-reformatoare condusă de Ion Hadârcă, în octombrie 2014. Primul lider al partidului a fost ex-deputata Ana Guțu, care a devenit ulterior secretar de stat al Departamentului pentru relația cu Republica Moldova în Guvernul României. Partidul optează pentru „reunirea celor două state româneşti - Republica Moldova şi România”.

În februarie 2017, ex-ministrul apărării și al transporturilor, Anatol Șalaru, fondator al PL, anunța crearea unui nou partid, „al Unității Naționale”, ca peste câteva luni să adere la formațiunea Anei Guțu, cu care anterior avusese neînțelegeri și chiar procese în judecată pentru lezarea onoarei și demnității. Șalaru a fost ales președinte al partidului reorganizat, iar Guțu - prim-vicepreședinte. Schimbările din partid au continuat cu decizia ca fostul președinte român Traian Băsescu să dețină și funcția de președinte de onoare. Astfel, PUN și-a etalat statutul de partid unionist cu conducere la București și Chișinău. Președintele Nicolae Timofti îi acordase cetățenia moldoveană lui Băsescu, dar fusese retrasă chiar în primele zile de mandat de președintele socialist Igor Dodon.

Echipa Partidului Unității Naționale (PUN) după ce a depus actele de înregistrare în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate
Echipa Partidului Unității Naționale (PUN) după ce a depus actele de înregistrare în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate

Din decembrie 2019 lider de partid este istoricul Octavian Țîcu, care este și pugilist de carieră. În trecut liberal, Țîcu a deținut funcția de ministru al tineretului și sportului în 2013. A ajuns în PUN după ce a trecut prin formațiunea ex-premierului Iurie Leancă, Partidul Popular European. În februarie 2019 a fost ales deputat pe listele blocului electoral ACUM, iar un timp a făcut parte din fracțiunea Platformei „Demnitate și Adevăr”.

În această formulă partidul PUN a participat la alegerile generale locale din 2019, la care a înregistrat rezultate modeste. Atunci Octavian Țîcu s-a rupt de partidele din blocul ACUM și a beneficiat de sprijinul Partidului Unității Naționale, încercând să câștige primăria Chișinău. El a acumulat sub 5% din voturi în capitală. Foști colegi din Platforma „Demnitate și Adevăr” i-au cerut să-și depună mandatul de deputat, mai ales că a acces în legislativ pe listă de partid, nu în circumscripție uninominală.

Actualul lider PUN a participat și la scrutinul prezidențial din toamna lui 2020, când a acumulat un scor de 2%.

Octavian Ţîcu la tribuna centrala a parlamentului
Octavian Ţîcu la tribuna centrala a parlamentului

În afară de unirea cu România, partidul mai militează pentru aderarea țării la NATO și UE. Printre valorile pe care le promovează sunt: „democrația și statul de drept, patriotismul luminat, familia tradițională și credința creștină, dreptatea socială”. Potrivit lui Țîcu, membri de partid din PUN ar fi mai școliți decât cei din Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Drept dovadă o treime din candidații de pe listă sunt cadre didactice.

Octavian Țîcu: „Unica miză a alegerilor este reunirea cu România”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:28:17 0:00

Chiar dacă declară că existența statului R. Moldova este o „realitate geopolitică temporară”, formațiunea, în programul său, vine și cu soluții pentru îmbunătățirea stării de fapt: combaterea corupției, optimizarea și eficientizarea instituțiilor statului, obținerea retragerii armatei ruse din raioanele de est și schimbarea formatului de negocieri, introducerea impozitului unic pe venit, adoptarea legii lustrației etc. Un capitol aparte este dedicat implicării diasporei în procesul de luare a deciziilor, începând de la crearea unui minister dedicat ei și terminând cu facilități fiscale pentru cei care revin acasă și investesc în economie.

Atunci când Anatol Șalaru și Ana Guțu își uneau forțele au motivat că e imperios necesară unificarea taberei „de dreapta naționale”. „Din cauza revigorării imperialismului rusesc, este necesară unificarea tuturor forțelor pentru a nu risca o nouă cădere în brațele Moscovei”, argumenta atunci Anatol Şalaru. În ajun de alegeri anticipate reprezentanța locală a AUR a lansat o invitație tuturor formațiunilor unioniste de a merge pe o listă comună. Șalaru și Țîcu a declinat invitația, spunând că AUR în România are reputația unei grupări anti-sistem, anti-UE, anti-NATO, anti-vaccin. Totuși, ex-deputatul în legislativul de la București Constantin Codreanu, prim-vicepreședinte în 2017 al PUN, se regăsește în echipa AUR.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG